* Prima pagină * Căutare * Contact *
 


Remember
Cuvânt înainte
Aventura televiziunii
Preliminarii
        Grupa I-a
        Grupa II-a
        Grupa a III-a
        Grupa a IV-a
        Grupa a V-a
Finalele
        Finala cu presa
        Primarul in exercitiu
Dialoguri subiective
        George PADURE
        Anton VATASESCU
        Victor CIORBEA
        Dinu PATRICIU
        Doru Viorel URSU
        Mihai ERBAŞU
        Crin HALAICU
Rezultatele primului tur
Turul 2
        Victor CIORBEA
        Ilie NĂSTASE
        Bătălia pentru sectoare - 10 iunie 1996
        Bătălia pentru sectoare - 11 Iunie 1996
Semifinalele
        Seria A - 15 mai 1996
        Seria B - 16 mai 1996
        Seria C - 22 mai 1996
        Seria D - 23 mai 1996
Super-Finala
        Repriza a II-a
        Din culise
Post festum - 7 august 1996
Cuvânt după

 

 

Capitol/Subcapitol: Preliminarii - Grupa II-a

Grupa a II-a
(8 mai 1996)


IOAN DUTU (P.R.M.)

EUGEN PLESA (P.A.S.)

ILIE NASTASE (P.D.S.R.)

VICTOR EDUARD GUGUI (A.E.)

O. Andronic: Continuam sa va punem in contact cu personalitatile celor dintre care urmeaza sa-l votati, la 2 iunie, pe viitorul Primar General. Invitatii nostri de astazi sunt, in ordinea in care au fost trasi la sorti in grupa a-II-a preliminara, dl Ion Dutu, reprezentand Partidul Romania Mare, dl Eugen Lucian Plesa, reprezentand Partidul Aliantei Sociale, dl Ilie Nastase, reprezentand Partidul Democratiei Sociale din Romania si dl Victor Eduard Gugui, reprezentand Alianta Ecologistii. Primul dintre cei care se vor prezenta astazi este dl Eugen Lucian Plesa de la Partidul Aliantei Sociale. Va rog sa poftiti in fotoliul de candidat.
Voi incepe printr-un "C.V." Dl Plesa s-a nascut la 4 septembrie 1946, in Bucuresti, are cetatenia si nationalitatea romane, casatorit si are doi copii; inginer instalatii pentru constructii si, din 1972, inginer stagiar la TIMB- platforma Targoviste, apoi sef de obiectiv la o otelarie, din 1978 sef lot instalatii-montaj la TIMB- grupul Bals, din 1979 sef de santier la ICRAL Herastrau, din 1990 inginer sef pana in 1991 cand a devenit director coordonator al SC RECOROM Dorobanti SA. - una dintre cele doua intreprinderi care s-au desprins din fostul ICRAL Herastrau. Dl Plesa vorbeste doua limbi straine, franceza si rusa, apartine de Asociatia Generala a Inginerilor din Romania, a facut cateva cursuri de specializare si de initiere. Lumea v-a cunoscut pana nu de mult in calitate de sef al Asociatiei Chiriasilor, calitate pentru care v-ati batut cu foarte multa convingere pentru cauza locatarilor din imobilele nationalizate. Ce v-a determinat sa faceti pasul de la o asociatie la un partid? Nu ati gasit un partid p e masura aspiratiilor chiriasilor?
E. Plesa: Da, explicatia este necesara. Pornind de la necesitatea apararii unor cetateni care s-au aflat intr-o situatie pe care nu si-au dorit-o ei, si aici vreau sa subliniez ca este vorba de marea masa de chiriasi, deci din 90 - 91 cand au inceput aceste lupte, revendicari, a aparut o asociatie a proprietarilor si ca o contrapondere a aparut asociatia chiriasilor care s-au vazut in situatia de a-si parasi locuintele la dorintele celor care le-au apartinut aceste locuinte. La inceput am fost curtati, nu trebuie sa ascund aici ca anumite partide ne-au facut curte, noi am considerat ca in programul PDSR ne regasim rezolvarea problemei. Am fost sustinuti pe baza unui acord in urma caruia multe persoane au si ocupa locuri bune in Parlamentul Romaniei. Numai ca viata ne-a demonstrat ca multi uita dupa ce s-au vazut acolo, am fost pusi in situatia de a astepta o lege foarte mult, legea caselor nationalizate a durat doi ani de zile pe parcursul unui guvern, cred ca e multa neglijenta, multa lipsa de respect pentru acesti oameni si ne-am vazut in situatia celor care sunt lipsiti de aportul prietenilor la nevoie. Pana la urma, cu eforturi, am facut mitinguri, pe perioada aceasta s-au evacuat locuinte, s-a ajuns la situatii deosebit de grave, ne-am deplasat in alte orase si am constatat abuzuri petrecute pe care dl Chiuzbaian nu le remarca si care abuzuri continua.
O. Andronic: Nu este un oarecare non-sens, partidul dvs. a aparut in momentul in care situatia acestor locatari a fost rezolvata?
E. Plesa: Nu, vreau sa subliniez ca o data cu aparitia legii problema nu este rezolvata. Este o "fata morgana" aceasta lege, s-ar putea sa aiba o istorie meteorica si sa ne trezim la toamna si cred ca au fost cinstiti domnii Rasvan Dobrescu - taranist si un altul - care au afirmat de la Tribuna Parlamentului ca dansii in momentul cand vor dobandi majoritatea, s-ar putea sa abroge aceasta lege. Deci pericolul este foarte mare, s-ar putea sa ne trezim la sfarsitul acestei veri in situatia de a nu beneficia de aceasta lege. Astfel apare necesitatea de a ne apara singuri. Cum? Punerea in aplicare a legii este determinata de anumite pozitii in cadrul vietii politice si de a accede in aparatul administrativ acolo unde se dispun masuri. Dar noi vrem sa ne implicam, similitudinea cu legea funciara care de cinci ani nu s-a aplicat, este o dovada a vointei sau a nevointei unor primari de a se pune in aplicare legea.
O. Andronic: Domnule Plesa, Asociatia Chiriasilor a fost acuzata in repetate randuri ca in ea ar predomina nomenclaturistii. Cam cat la suta din membrii asociatiei s-ar putea incadra in aceasta categorie?
E. Plesa: Ca nomenclaturisti - zero. Poate ar fi fost mai bine pentru noi, dar ne zbatem in conditiile pe care le avem, nu vom ceda considerand ca reprezentam, de fapt interesul chiriasilor. Nu ca neaparat eu vreau sa devin primar, dar, se pare, este singura varianta de a gasi o solutie, daca acesti chiriasi nu realizeaza aceasta nevoie de comuniune si de sprijin s-ar putea ca in toamna sa ne trezim ca a fost o lege de care nimeni nu a auzit.
O. Andronic: Dle Plesa, nu este un obiectiv destul de restrans acesta, de a candida la Primaria Capitalei doar pentru a apara un segment de populatie?
E. Plesa: In propunerea celor care au spus sa fac eu acest pas a contat foarte mult si faptul ca eu lucrez in sistemul Primariei inca din 1979 si cunosc foarte bine tot ce este nevoie in primarie si eu consider ca primele lucruri care trebuie schimbate in Bucuresti, trebuie reparat, curatat, si dupa aceea putem sa vorbim ca facem centrale... sa va spun un lucru: totdeauna butoiul gol face zgomot mai mare decat cel plin. Avem in programul nostru solutii suficiente si pentru apa, si pentru drumuri, pentru batrani, gradinite dar nu avem decat sa ne apucam de treaba.
O. Andronic: Va multumesc, cred ca telespectatorii au receptat cu exactitate demersul dvs. Stimati telespectatori, m-am uitat des spre usa, din pacate dl Ilie Nastase nu a sosit; domnia sa a trimis inainte o caseta din care reies unele dintre obiectivele programului sau. Speram, insa, ca intre timp si dumnealui sa-si faca aparitia. (...) Dl Nastase nu a sosit, in schimb a sosit o scrisoare din partea dumnealui cu rugamintea de a i se da citire si de a o considera declaratie de presa in acelasi timp. "Stimate dle Andronic, multumesc postului de televiziune Antena 1 si ziarelor "Libertatea" si "Jurnalul National" pentru invitatia de a participa la emisiunea Turneul Candidatilor. Am pregatit pentru asta cateva dintre lucrurile pe care doresc sa le comunic bucurestenilor si sunt incantat sa o fac prin intermediul dvs. Din pacate, nu o sa pot participa in continuare la dezbaterile dintre candidati. Imi dau seama ca va dezamagesc, dar va solicit intelegerea necesara pentru a aprecia corect pozitia mea. In ultimele zile mai multi candidati mi-au solicitat, fie adresandu-mi-se direct, fie prin intermediul mass-media, intalniri cu mine in dezbateri televizate. Este de asteptat ca numarul acestor cereri, deja mare, sa devina in zilele urmatoare impresionant. Evident ca nu pot raspunde tuturor acestor solicitari si nu exista criterii dupa care sa selectez aceste provocari. Am luat de aceea decizia de a nu raspunde nici uneia dintre ele in aceasta faza a alegerilor. In cazul in care se va ajunge la turul al doilea al alegerilor si voi fi si atunci unul dintre candidati iar Antena 1 va organiza o dezbatere intre acestia voi fi onorat sa raspund unei noi invitatii. Pana atunci, stimate dle Octavian Andronic, va stau oricand la dispozitie, dumneavoastra si Antenei 1, pentru intalniri, in fata camerelor de luat vederi in care sa discutam impreuna toate problemele care ar fi putut fi ridicate intr-o dezbatere cu mai multi candidati. Multumindu-va pentru intelegere, raman in continuare un prieten al dvs. si al telespectatorilor dv s., Ilie Nastase."
In continuare, va propun sa-l ascultam pe dl V.E.Gugui din partea Aliantei Ecologistii. Va rog sa poftiti in fotoliu. Dl Gugui este un nume bine cunoscut. Domnia sa, impreuna cu dl Andon, reprezinta rezerva de cadre pe care presa o ofera politicii. Autobiografia dlui Gugui suna in linii mari, in felul urmator: nascut in Bucuresti la 15 decembrie 1946, absolvent al Universitatii Bucuresti - Facultatea de Fizica. Limbi straine vorbite: engleza si franceza. Activitatea profesionala: intre 1969 si 1983, fizician, cercetator stiintific, din 1989 redactor sef al saptamanalului Baricada, presedinte-director general al Trustului de Presa "V.E.Gugui" si al companiei de televiziune Canal B. O bogata activitate de scriitor, a publicat versuri, shite, nuvele. (...) A scris si lucrari de specialitate, este vice-presedinte al Societatii Scriitorilor Romani. Dl Gugui este patron al mai multor companii, iar in politica activeaza de mai multa vreme: in 1993 a fost presedinte al Miscarii Ecologiste din Romania, in 1995 co-pres edinte al Blocului Unitatii Nationale si din 1996 presedinte al Partidului Ecologist.
Dle Gugui, reprezentati o alianta politica intre ecologisti si agrarieni. Se intalneste aceasta alianta si pe terenul citadin?
V. Gugui: Dle Andronic sunt putin emotionat pentru ca aveti o sarcina deosebit de grea de a prezenta anumite personalitati care pot sa fie potentiali primari, mi se pare o raspundere destul de mare pe care v-ati asumat-o si salut aceasta initiativa. Imi pare rau ca nu pot sa fiu alaturi de Ilie Nastase, cunosc aceasta stratagema a lui Ilie Nastase, niciodata nu va veni sa dea ochii, si eu jucam tenis cand eram mic impreuna cu Ilie Nastase, eu sunt mai mic cu cateva luni decat domnia sa, sigur ca ma batea la tenis, el este un mare campion, dar pentru un primar este nevoie de o capacitate, de un om destept care nu poate sa joace tenis, in Bucuresti se poate juca tenis oriunde, dar nu la Primarie, conducerea Primariei Bucurestiului inseamna cu totul altceva si cred ca garantia de a fi primar al Bucurestiului nu inseamna ceea ce am facut eu pana acum si cu ceea ce ma mandresc cel mai mult: revista "Baricada" - prima revista libera din Romania. A alege un primar al Bucurestiului, in primul rand cetateanul trebuie sa-si dea seama ca dupa sase ani de mizerie si dupa alti 50 de ani de si mai crunta mizerie trebuie sa-si dea votul unui om destept, care sa aiba o cultura din toate domeniile pentru ca nu putem altfel aborda si reconstrui acest oras. A spune ca vrei sa reconstruiesti Bucurestiul este o mare aberatie, de aceea, asta-seara nu vreau sa vorbesc nici de strazi, nici de colectarea gunoaielor, pentru ca acestea sunt atributii normale ale oricarui primar care va veni, ci as vrea sa va spun ca s-ar putea ca 1996 sa fie anul ecologistilor, pentru ca peste tot ecologistii sunt intr-o ofensiva extraordinara. Am facut aceasta alianta pentru ca atat Partidul Democrat Agrar care ne este coleg in Blocul Unitatii Nationale nu a facut ceea ce trebuia sa faca pentru agricultura si, ca atare, mai sunt si alte partide agrariene care si-au oferit disponibilitatea catre aceasta alianta si pentru ca vechea miscare ecologista care este o societate neguvernamentala - n-am stiut, va spun sincer ca conduc nu un partid, ci o societate n eguvernamentala - ne-a adus in situatia ca aceste doua forte sa se uneasca, sub emblema "ecologistii", ceea ce, cred eu ca este un lucru deosebit de bun. As vrea sa va spun in aceasta seara doua lucruri foarte clare: America era pana acum zece ani o tara plina de gunoaie, lumea probabil nu stie acest lucru. Cum a putut America sa scape de gunoaie? A putut sa scape prin institutionalizarea sistemului de asigurari. Asigurari care atunci cand au fost inventate, s-au facut tocmai pentru a proteja cetateanul. Deci in America s-a procedat in felul urmator: s-a cerut prin contractul de asigurare al fiecarui cetatean depozitarea gunoiului menajer si casnic pe sortimente; in momentul in care nu se facea acest lucru nu era nimeni amendat, dar politistul care trecea, nota si il trimitea la societatea de asigurari. Aceasta ii raspundea foarte politicos: "stimate domn, foarte bine sunteti un om care nu aveti timp sa va ocupati de depozitarea gunoiului, de la data x nu mai putem sa va asiguram la suma de 100 000 de dolari pe an. Dar va puteti duce la urmatoarele trei societati de asigurari". Si acelea, la randul lor spuneau la fel. Acest sistem de asigurari este inventia care s-a introdus pentru protectia cetateanului. Si aceasta nu o face nimeni in societatea romanesca. Societatile de asigurari sunt excrocherii asa cum au aparut si bancile. Acestea nu sunt banci, sunt societati de camata curata, nu se acorda credite de investitii. Revenind, prin acest sistem se poate rezolva si problema ridicarii gunoaielor. Vom introduce amenajarea deseurilor urbane si industriale prin privatizarea sistemului de management al deseurilor cu un criteriu care sa introduca o coeficienta crescuta la ridicare. Apoi, construirea de noi rampe de deseuri, dupa standarde Balaceanca si Cretuleasca, dupa studiile japoneze, din 1995. Situatia de la Glina este un lucru mort. Se poate amenaja cu totul altceva acolo, dar nu intra in vederile noastre. Pe langa toate acestea, fiecare gospodarie primeste tomberoane, sunt proprietatea Primariei, se colecteaza s i se valorifica gunoaiele. Ca primar as stimula ridicarea unitatilor de productie de reciclare si a valorificarii produselor in urma reciclarii. Deci, ca primar eu trebuie sa dau tineretului care iese din institutiile de invatamant, care nu are nici o siguranta pentru credit, trebuie sa dam terenuri gratuite pentru cei care vor sa ridice unitati de productie si de valorificare a gunoaielor si primaria, ca institutie trebuie sa fie garant al creditelor care se pot lua.
O. Andronic: In incheierea prezentarii dvs. am sa invit pe telespectatori sa urmareasca clipul pe care l-ati pregatit. (...) Este randul dlui Ioan Dutu, reprezentantul Partidului Romania Mare. Dle Dutu, va invit in fotoliu de unde vom urmari impreuna materialul filmat pe care l-ati pregatit pentru emisiunea noastra (...).
I. Dutu: Probleme de prima urgenta de care ma voi ocupa dupa preluarea functiei de Primar General al Capitalei: 1. Intrarea in normalitatea functionarii institutiilor Administratiei Publice Locale prin aplicarea riguroasa a legilor statului si subordonarea tuturor acestor institutii intereselor cetatenilor Capitalei. 2. Preluarea activitatii Primariei numai dupa predarea gestiunii de catre primarii anteriori, dupa verificarea riguroasa a modului cum au fost folosite fondurile, cercetarea administrativa si publicarea masurilor legale, conform actelor de constatare si recuperarea pagubelor de la cei vinovati. 3. Organele statului de drept, special insarcinate de lege vor fi sustinute sa-si exercite intreaga autoritate prin siguranta cetateanului, eliminarea criminalitatii, a talhariei si jafului de orice fel, asigurarea ordinii si linistii publice, apararea corespunzatoare a averii publice si private 4. Accesul neingradit al cetatenilor, al organizatiilor cetatenesti si al presei la activitatile administratiei publice locale in deplina transparenta. 5. Igienizarea Capitalei prin eliminarea focarelor de mizerie din toate zonele, salubrizarea pietelor agro-alimentare, repararea strazilor, curatirea parcurilor si spatiilor verzi, refacerea zonelor de agrement. 6. Elaborarea statutului Municipiului Bucuresti pe baza caruia se va supune aprobarii Guvernului si Parlamentului Romaniei, un plan de extindere a zonei teritoriale a Capitalei pentru dezvoltarea unor spatii rezidentiale si de productie agro-industriala strict necesare pentru dezvoltarea urbanistica a Capitalei. 7. Incredintarea pentru finalizare a blocurilor de locuinte ramase neterminate din 1990 unor mari unitati economice, in special platforme muncitoresti pentru a fi folosite de catre salariatii proprii. 8. Initierea unui program de constructii de locuinte sociale pentru tinerii casatoriti si familiile cu venituri mici. 9. Concesionarea unor terenuri a regiilor economice din marile platforme industriale pentru a construi din fonduri proprii locuinte, cu res pectarea planului urbanistic al orasului in beneficiul muncitorilor, specialistilor si al celorlalti angajati. 10. Elaborarea si trecerea la aplicarea in practica a unor studii de optimizare a transportului public urban, a circulatiei mijloacelor de transport, inclusiv prin stimularea initiativei private in domeniu. 11. Initierea demersurilor legale necesare la Guvern si Parlament pentru trecerea Regiei Autonome METROREX in subordinea Consiliului General al Municipiului Bucuresti cu pastrarea drepturilor dobandite. 12. Stimularea constituirii de noi unitati economice productive, inclusiv al Consiliului General pentru diversificarea gamei de servicii publice oferite cetatenilor si pentru crearea conditiilor concurentiale care sa asigure cantitatea si calitatea produselor si serviciilor. 13. Acordarea unei mai mari autonomii si raspunderi Primariilor si Consiliilor sectoarelor Capitalei, in conditiile legii administratiei publice locale. 14. Protectia veniturilor cetatenilor prin contorizarea consumului de cald ura si apa, fundamentarea contractelor de prestari servicii pe principiul drepturilor si obligatiilor recipoce, dintre furnizor si beneficiar, sa nu plateasca mai mult decat ceea ce a primit. 15. Impunerea pe teritoriul Municipiului Bucuresti a unor norme in desfacerea produselor de larg consum care sa indeplineasca cerintele de calitate si sa asigure cetatenilor conditiile de sanatate si protectie a veniturilor. 16. Eliminarea criteriilor preferentiale si politice in promovarea si angajarea personalului din institutiile administratiei publice locale si trecerea pe prim plan a criteriilor de competenta, performanta, onestitate fata de interesele cetatenilor. 17. Fiecare serviciu isi va organiza sub supravegherea si autoritatea municipalitatii, dispecerate pentru primirea cererilor si reclamatiilor cetatenilor. Acestea vor controla periodic si va informa opinia publica despre modul in care sunt rezolvate doleantele cetatenilor. Adoptarea unui program special destinat problemelor copiilor strazii, batranilor ne ajutorati si cersetorilor, prin crearea cu sprijinul Ministerului Invatamantului si al Ministerului Muncii si Protectiei Sociale de asezaminte sociale care sa le asigure o existenta onorabila. 19. Primaria Capitalei in colaborare cu asociatiile etniei tiganesti, Ministerul Muncii si Protectiei Sociale si Ministerul Invatamantului, va elabora un program special de integrare sociala, educatie civica si profesionala a tiganilor. 20. Repartizarea unor terenuri in locuri adecvate pentru construirea de stabilimente destinate cainilor fara stapan, in colaborare cu Asociatiile de Protectie a Animalelor si unitatile sanitar-veterinare. Incredintez alegatorii ca imi voi indeplini atributiile de Primar General numai in spiritul si litera legii pentru toti cetatenii Capitalei, indiferent de apartenenta lor politica.


<< Preliminarii - Grupa I-a ||| Preliminarii - Grupa a III-a >>
| | Citiri: 4560 |

 
Copyright © 2005 - 2016 - Editura AlegRO