* Prima pagină * Căutare * Contact *
   

Trimiteti pagina de mai jos pe o adresa de email, completand formularul urmator:

Numele dvs:
Email-ul dvs:
Subiect mesaj:
*** Adresa de email destinatar (mai multe separate prin ;):

*** - Camp obligatoriu

Mesajul va contine urmatorul text:
.......................................

 

Ioan Pop De Popa

Doctrina umanista ia tot ce a fost bun In perioada comunista!

INVITATI: Eugenia Popescu (Actualitatea) Sorin Rosca Stanescu (Ziua)
17 OCTOMBRIE 1996

 

O. Andronic: Suntem In turul trei al acestei originale competitii maraton, tur care semnifica un veritabil turnir de Intrebari si raspunsuri Intre candidati. In fiecare emisiune, unul dintre dansii este gazda si raspunde “atacurilor” celorlalti competitori. In aceasta seara, gazda si tinta este domnul profesor Ioan Pop De Popa, candidatul UNC. Bun venit In studio, domnule profesor.
I. Pop de Popa: Va multumesc.
O. Andronic: Alaturi de domnia sa se afla doamna Eugenia Popescu, redactor sef-adjunct la cotidianul “Actualitatea”, si domnul Sorin Rosca-Stanescu, director al cotidianului “Ziua”. Nu ultimul, cel de pe urma, dar ultimul Intr-o enumerare, este domnul Gabriel Mihailovici, astrologul turneului. Stimati invitati, va doresc Inca o data bun venit In studioul ANTENEI 1 la cel de-al treilea tur al Turneului. V-as retine atentia doua minute, pentru a rememora cateva dintre datele de biografie ale domnului profesor Ioan Pop De Popa. Profesor doctor docent, specialist In chirurgie cardio-vasculara. Nascut la 6 octombrie 1927, In Oradea. Absolvent al Facultatii de Medicina din Cluj, cu magna cum laude, In 1953. In 1961 a Inceput specializarea In chirurgie cardiovasculara, iar din 1962 se transfera la Targu Mures, unde Infiinteaza prima clinica de specialitate din provincie. In 1974 este transferat la Bucuresti, la Spitalul Clinic Fundeni, si devine director al Centrului National de Chirugie Cardiovasculara, unde pune bazele chirurgiei cardiovasculare moderne. Activitate didactica prodigioasa, consacrata a 44 de serii de studenti si medici. Autor a 615 lucrari stiintifice si comunicari. Detinator a 24 de brevete de inventii In tara si strainatate, celebra fiind, Intre acestea, valva biologica, implantata la 850 de pacienti, si valvulotonul, fabricat In prezent In Germania. Membru al mai multor academii si societati stiintifice si detinator al premiului “Gheorghe Marinescu” al Academiei Romane. Casatorit cu profesor doctor Doina Pop de Popa si tatal unei fiice omonime, de asemenea medic. Prim-vicepresedinte al Partidului Umanist din Romania, ales la al doilea congres, din 27 iulie 1996. Hoby-uri: Inotul, schiul, muzica. Domnule profesor, eu zic sa nu mai Intindem mult aceasta introducere si sa va oferim sagetilor contracandidatilor dumneavoastra. Primul, In ordine alfabetica - am adoptat, pentru a exista o regula In toate emisiunile, ca, pornind de la initiala numelui dumneavoastra, de la P, alfabetul se va continua de aici Inainte. Dupa P - R: domnul Petre Roman.
P. Roman: Intrebarea adresata domnului Pop de Popa: cum apreciati, ca medic si aspirant la functia de presedinte, gestiunea sectorului de sanatate exercitata timp de patru ani de domnul Mincu, In guvernul PDSR?
O. Andronic: Deci, o Intrebare la obiect.
I. Pop de Popa: Va multumesc foarte mult pentru Intrebarea pe care mi-ati pus-o, desi ea cuprinde foarte multe valente - si placute, si neplacute. As dori sa spun ca presa, In ultima perioada de timp, as putea spune chiar In Intreaga perioada a desfasurarii activitatii ministrului Mincu, a fost plina de critici la adresa esecurilor politice si profesionale pe care le-a facut acest minister In aceasta perioada de timp. Sigur, ar fi foarte multe de spus. Mi-as permite sa subliniez faptul ca au existat greseli conceptuale, greseli organizatorice, si m-as referi In special la Legea Sanitara, care Inca trebuie refacuta. M-as referi la neintroducerea Legii Asigurarilor Sociale si de Boala, care zace de un an si jumatate Inca la parlament si nu a fost aprobata, populatia suferind foarte mult din acest punct de vedere. Si, In fine, asa-numita Lege a Reformei Sanitare, care, de pe pozitiile varstei de sinteza In care ma gasesc In momentul de fata, Imi permit sa spun ca nu este agreeata de catre lumea medicala si cu atat mai putin de bolnavi. Sigur, ar fi mult de discutat si asupra acestei probleme, dar va veni vremea poate sa fie analizata mai pe larg. In ceea ce priveste cateva elemente pe care as dori sa vi le prezint, si anume, politica sanitara fata de forta vie a sectorului sanitar - si ma refer aici la medici, asistente medicale si personal auxiliar, care a fost absolut de marginalizare a acestui personal, care a simtit si a resimtit aceste lucruri - Insa, avand In vedere faptul ca noi am depus un juramant, juramantul lui Hipocrat, nu am iesit In strada sa facem caz de aceste treburi. Totusi, este locul sa spun ca aceasta fuga de inteligenta din tara, In buna parte a fost conditionata si de elementul nestatornic sau al instabilitatii oamenilor pe post. Pe de alta parte, datorita conditiilor slabe care au fost puse la dispozitia personalului nostru, si In special a tineretului, care au preferat sa plece din tara - unii - sau sa iasa din reteaua sanitara, sa se angajeze la diverse firme, cu diverse alte activitati si profiluri decat profilurile medicale. As spune vreo doua cuvinte apropo de aceste trei categorii: ca nu au avut o salarizare corespunzatoare, desi erau conditii sa poata fi platiti In mod corespunzator. Trebuie sa subliniez faptul ca un medic o viata Intreaga trebuie sa fie student, sa citeasca, sa Invete; un tratat, cat de ieftin ar fi el, adus din strainatate, urca Intre 125 de dolari pana la 850 de dolari, carti absolut necesare, pe care noi nu le gasim In biblioteci, pentru ca nu au fost cumparate de catre acestea din lipsa de valuta. Or, daca dorim sa facem un tratament bolnavilor nostri si pacientilor nostri, suntem obligati sa ne procuram aceste carti prin economii proprii, prin toate mijloacele - trimise de rubedenii, de prieteni din strainatate, ca sa facem ceea ce trebuie, o medicina moderna, asa cum fac toate tarile avansate la aceasta ora. Nu este normal ca un rezident, fostul secundar, cum i se spunea In trecut, sa aiba, dupa 18 ani de studii si de activitate, de naveta, despartiti sot de sotie, unii dintr-o localitate Intr-alta, sa aiba un salariu mai mic decat portarul de la RENEL. Este o problema care ne preocupa si ne va preocupa, In masura In care vom ajunge la guvernare si la conducere, sa corectam aceasta aberatie In privinta salarizarii medicilor. Desigur, In aceste conditii, daca vor aparea niste Incalcari ale legii, apropo de ceea ce sustin unii bolnavi ca fac - se pretinde sau se primesc atentii s.a.m.d. - se vor lua masuri corespunzatoare. O alta problema care ar fi trebuit rezolvata - si am Inteles ca nu s-a rezolvat numai din probleme de veleitarism - este Asociatia Medicilor si Colegiul Medicilor, care, de fapt, este tribunalul medical care are competenta sa analizeze si sa aduca, practic, In fata unor specialisti niste greseli pe care, eventual, le fac colegii nostri In cunostinta de cauza sau ba. In ceea ce priveste baza materiala, ea este Invechita, desi ar fi existat posibilitati sa o reInnoim prin ajutoarele care s-au dat, din care sume importante s-au restituit bancii si, din aceste motive, au ramas sume neconsumate si aparatele Invechite, cu uzura morala si fizica, In clinici. Spitalele, si ele, la randul lor, sunt Intr-o situatie destul de critica, sunt jalnice din punct de vedere al prezentarii - nu toate, sunt spitale exceptional de bine puse la punct In municipii, Insa exista unitati care nici macar nu au aprobare de functionare sanitara, ceea ce este un lucru de necrezut, tocmai In sectorul sanitar. Pe de alta parte, actul medical s-a deteriorat si el, Intrucat medicii, neputand citi, neputand fi la curent, fiind obositi etc., aveau lacune In ceea ce priveste asistenta medicala a pacientilor. Este important de retinut ca privatizarea se face cu pasi foarte lenti; si este important de retinut ca se face privatizare pe cabinete individuale, ceea ce nu raspunde necesitatilor pacientilor, trebuind sa se faca o privatizare In special de grup, adica prin asociatii de medici care pot mult mai usor procura aparatura corespunzatoare unei asistente medicale de calitate. Mai departe - manageriatul: directorii au fost Inlocuiti, cum a fost si situatia mea, de pilda, cand m-am Inscris In Partidul Umanist Roman si am fost Inlocuit, dupa 23 de ani, dupa ce am pus la punct reteaua de chirurgie cardiovasculara din Romania, fara sa mi se dea o explicatie - noroc ca In locul meu a fost pus un coleg, care este In PDSR, este adevarat, nu are nici o importanta, este un elev de-al meu, Insa este un om de calitate, profesor doctor Vasile Candea, care conduce la aceasta ora chirugia cardiovasculara. Sigur, nu am facut caz de aceasta problema, desi poate trebuia, fiindca opinia publica, In orice caz, l-ar fi condamnat pentru aceasta miscare total neprincipiala, Insa am considerat ca poate sa treaca de la mine aceasta problema, pe langa multe alte greseli pe care le-a facut. Opinia publica nu putea sa-l influenteze, Incat nu as putea sa Ii dau un calificativ corespunzator. Sigur, s-au facut si lucruri bune, nu putem afirma negativul, dar un calificativ pozitiv nu putem sa Ii dam.
O. Andronic: Urmatoarea Intrebare este cea a senatorului Corneliu Vadim Tudor.
C. V. Tudor: Domnule profesor, va propun o parabola: sa zicem ca soarta Rusiei si a lumii Intregi ar depinde de salvarea inimii presedintelui Boris EltIn, iar dumneavoastra ati putea fi chemat sa-l operati. Intrebarea pe care v-o pun este: daca ati fi solicitat sa-l operati pe cord deschis pe liderul de la Kremlin, pe care a pariat Occidentul, ati fi In stare sa lasati totul de-o parte si sa renuntati la campania dumneavoastra prezidentiala?
I. Pop de Popa: Va multumesc pentru Intrebare. As dori sa va spun ca fiecare dintre noi, In momentul In care am pasit pe acest teren numit medicina, am depus un juramant - juramantul lui Hipocrate -, Incat nu as putea sa refuz sub nici un motiv asistenta medicala sau chirurgicala unui pacient care mi-ar cere-o. Activitatea politica, sigur, o desfasor cu armele activitatii politice, In perioada In care a fost limitata, In luna octombrie. Dupa octombrie, In noiembrie, voi Incepe sa practic activitatea politica numai, dar si ea Impletita cu activitate profesional-medicala. In consecinta, va rog sa retineti ca obligatia medicului este de a asista un pacient In orice conditii, indiferent cine este el.
O. Andronic: Domnule profesor, dupa cum plesneste Boris EltIn In dreapta si In stInga In acest moment, s-ar parea ca nu are nevoie chiar atat de urgent de aceasta interventie - este o paranteza. Urmatoarea Intrebare este cea a domnului Emil Constantinescu.
E. Constantinescu: Avand In vedere faptul ca aparitia UNC a reprezentat o noutate pe scena politica romaneasca, pe care la momentul respectiv, personal, am apreciat-o ca pozitiva, as vrea sa va Intreb, domnule profesor doctor Pop de Popa, cum plasati UNC In spectrul politic european, care este foarte bine conturat? Deci: dreapta - constituita din democrat-crestini, liberali si conservatori - si stanga - constituita din social-democrati, socialisti si comunisti. De care doctrina va considerati mai apropiat si care credeti ca este familia politica europeana la care v-ati revendica?
I. Pop de Popa: Va multumesc. Intrebarea este o Intrebare foarte complexa si este o problema de strategie si de perspectiva. As dori sa va spun, Insa, ca In timpul scurt pe care Il am la dispozitie, sa punem In discutie doctrina noastra ar fi deosebit de dificil, mai ales ca alegatorii asteapta niste solutii practice din partea noastra, apropo de suferintele pe care le au ei. In orice caz, Imi permit sa va spun ca UNC, formata din PDAR, din MER si din PUR, care au fuzionat, au facut o alianta, mai bine spus, In cadrul careia domina foarte mult mai ales doctrina agrariana si cea a Partidului Umanist Roman. Noi suntem o unitate de centru, care oferim electoratului, practic, echilibru, normalitate si credibilitate. Sigur ca un centru utopic, sau ideal, In politica nu exista; totusi, noi ne consideram o formatiune cu totul noua, In experienta Europei neaparand nici o formatiune de acest gen. In ceea ce ne priveste, apropo de doctrina si de filosofie, ne orientam, sigur, mai mult spre doctrina si filosofia umaniste, luand tot ceea ce este bun si din ceea ce a fost In perioada socialismului, cat si, practic, din ceea ce ar urma sau este In prezent, In perioada de tranzitie, perioada capitalismului.
O. Andronic: Urmatoarea Intrebare, domnule profesor, va este adresata de catre György Frunda, din orasul dumneavoastra de suflet, de la Targu Mures.
G. Frunda: Ce masuri preconizati pentru eliminarea blocajului financiar care paralizeaza economia nationala?
I. Pop de Popa: Desigur, Intrebarea are foarte multe valente. In primul rand, ar trebui sa va spun, sa relansam economia In mod corect. Practic, sa veghem asupra activitatilor bancilor, care dau credite la niste dobanzi enorm de mari, obligand Intreprinderile, practic, sa intre In blocaj economic, sa nu-si poata, practic, vinde marfurile si sa asistam la o supraaglomerare de marfuri nevandabile, care se cifreaza astazi la sute de miliarde de lei, care opresc circulatia monetara si In acest fel Ingreuneaza situatia Intreprinderilor. Sigur, solutii pentru acest lucru ar fi: privatizarea, capitalizarea Intreprinderilor si, practic, scaderea dobanzilor si obligarea bancilor la o politica, sa zic, de 3% cel mult a Imprumuturilor pe care le dau Intreprinderilor. Pe de alta parte, Intreprinderile nerentabile sa fie rentabilizate, sa fie restructurate, ca sa poata iesi din acest cerc vicios al blocajului financiar.
O. Andronic: Urmatoarea Intrebare este a domnului Ion Iliescu.
I. Iliescu: As dori sa Ii pun urmatoarea Intrebare domnului I. Pop de Popa: sunteti o personalitate recunoscuta a medicinei romanesti; v-as Intreba cum considerati ca s-ar putea solutiona problema asigurarilor sociale pentru sanatate In Romania? Ce sistem de asigurari credeti ca s-ar potrivi cu situatia noastra?
I. Pop de Popa: Va multumesc pentru aprecierea pe care mi-ati facut-o. Doresc sa subliniez faptul ca tarile dezvoltate au toate sisteme de asigurari sociale si asigurari de boala. Ele constau Intr-o contributie pe care o da individul statului sau societatii de asigurari sociale private - aceasta este la alegere -, In schimbul careia aceasta societate, pe durata starii de sanatate, nu Ii ofera nimic, pe durata starii de boala, Ii ofera ajutor material, atat cat este necesar. Aceste societati de asigurari sociale au agenti si au un aparat foarte bine pus la punct, informatizat, cu care controleaza inclusiv salile de operatie si chirurgii - de la ceea ce vorbesc, ceea ce fac, si ceea ce discuta apropo de mersul unei operatii. Aceste benzi sunt toate descuiate la sfarsitul actului operator; daca bolnavul pleaca sanatos, bine, acasa, este In ordine, daca nu, se cauta cine unde a gresit. In aceasta situatie creste responsabilitatea medicala, creste siguranta bolnavului pentru actul operator si, In genere, siguranta societatii. Daca ma Intrebati care dintre sisteme sunt cele mai bune, este greu de spus, fiindca sunt foarte multe sisteme de asigurari In lume. In ceea ce ma priveste, cred ca sistemul romanesc ar fi cel mai bun, adaptat la situatia noastra economica, pentru ca o tara poate aplica un regim de asistenta sociala In conditiile In care are cu ce - adica, trebuie sa aiba un capital de pornire substantial. Or, daca nu are acest capital de plecare, Inseamna ca lucrurile nu vor merge cum trebuie. Si va dau un exemplu: o operatie pe cord deschis astazi costa In jur de 20 de milioane de lei. Noi operam cam 800-900 de bolnavi de acest gen pe cord deschis si va Inchipuiti la ce sume imense se ridica cheltuielile pe care asigurarea sociala ar trebui sa le plateasca spitalului respectiv. Or, trebuie sa pornim cu un capital substantial. Al doilea lucru pe care as dori sa-l spun este ca avem si In prezent asigurari sociale, Insa acea cota de 2% pe care Intreprinderile sunt oarecum moralmente obligate sa le verse Ministerului Sanatatii, asteptand ca Ministerul Sanatatii sa se duca sa ceara sumele respective de la Intreprinderile amintite - ar trebui scoasa o lege prin care sa obligam aceste Intreprinderi sa verse acest procent de 2% Ministerului Sanatatii, exact asa cum se varsa impozitul la stat. In asemenea conditii, cred ca ar exista o marja de siguranta mult mai mare si de Incepere a unui nucleu de asigurari sociale.
O. Andronic: Va multumesc. Domnul Manolescu.
N. Manolescu: UNC se situeaza, domnule presedinte, sub raport doctrinar, dupa cum se vede din titulatura, la centru - nici la stanga, nici la dreapta. Care este, In definitiv, optiunea dvs politica? Ce doctrina are UNC sau de care dintre principalele doctrine se apropie mai mult?
I. Pop de Popa: In buna parte, Intrebarea mi-a fost pusa si de domnul profesor Emil Constantinescu si as dori sa spun ca noi ne mentinem pe aceeasi linie de centru; desi un centru ideal, practic, este greu de crezut ca exista, totusi noi militam sa stam In centrul acestui esichier politic. Practic, mergem pe ideea de a lua ceea ce a fost bun In trecut, referindu-ma la ceea ce spuneti dvs. de stanga, luand ceea ce este bun din partea dreapta si sa ne aplicam doctrina noastra bine stabilita ecologist-umanista, care consideram noi ca va fi doctrina viitorului In mileniul trei.
O. Andronic: Va multumesc. Si ultima Intrebare, din partea domnului Mohora.
T. Mohora: Invocati faptul ca pozitia de centru v-ar permite avansarea unei formule politice care sa dea solutii pentru dezvoltarea economica si sociala a tarii In perspectiva. Va rog sa ne spuneti cum veti Impaca, de pe aceasta pozitie de centru, privilegiile profitorilor tranzitiei cu cei care au saracit In aceasta perioada de timp In urma acestei tranzitii?
I. Pop de Popa: Va multumesc pentru Intrebare. Consider ca ea are doua aspecte. Prima, apropo de profitorii din perioada de tranzitie, am lasa sa actioneze organele juridice si legea. Noi nu suntem Impotriva Imbogatirii, Doamne fereste, dimpotriva, fiecare sa se Imbogateasca cat poate mai mult, dar pe cale cinstita, si chiar Ii felicitam, pentru ca suma tuturor celor care s-au Imbogatit individual pusi la un loc fac practic prosperitatea tarii. Nu suntem, Insa, de acord cu cei care si-au facut averile In mod ilicit si pe care nu le pot dovedi In mod corespunzator In fata organelor financiare si de control - pe acestia, sigur, legea Ii va sanctiona. In ceea ce priveste saracia, din nefericire, In tara la noi cam 60% din populatie se pare ca traieste sub limita decentei unei vieti corecte. Saracia, sub multe aspecte, este efectul perioadei de tranzitie si a o multitudine de fapte pe care noi le traim In momentul de fata si le cunoastem. Ea nu trebuie sa fie Insa subventionata, fara a fi practic rezolvata de alte maniere: locuri de munca, educatia muncii, oameni Invatati sa munceasca si sa se debaraseze de anumite obiceiuri de a sta cu mana Intinsa si de a pretinde ajutor din partea statului, fara ca sa munceasca. Sigur, din saracie deriva o serie de lucruri: vagabondajul, prostitutia, coruptia, In special, care trebuie sa fie Inlaturata cu toate mijloacele energice care le stau la dispozitie In situatia respectiva.
O. Andronic: Va multumesc, domnule profesor. Spuneti-mi, o chestiune de curiozitate: printre practicile terapeutice pe care le folositi figureaza si hipnoza?
I. Pop de Popa: Da. Sunt centre, am chiar un fost asistent de-al meu, doctorul Baican, care l-a tratat pe domnul Coposu, care are o clinica de psihoterapie si hipnoza Intr-o localitate din Germania.
O. Andronic: Eu as fi vrut sa stiu daca dvs personal practicati aceasta ...
I. Pop de Popa: Nu, nu...
O. Andronic: ... pentru ca am avut senzatia ca contracandidatii dvs au fost usor hipnotizati, v-au tratat, cum sa spun, cu un respect si cu o decenta care nu prea este proprie climatului din aceasta campanie electorala.
I. Pop de Popa: Da, este adevarat. Si eu, la randul meu, Ii respect foarte mult, sunt majoritatea dintre dansii de mare cultura, sunt cadre universitare, profesori universitari, Incat cred ca problema a fost reciproca.
S. R. Stanescu: Este chiar ceea ce am remarcat. De obicei, Intrebarile spun chiar mai mult decat raspunsurile. De ce? Pentru ca regula este ca raspunsurile Incearca sa fie mai cinstite, mai directe, mai prudente, dar Intrebarile, ca regula, Intr-o campanie electorala, sunt viclene, au substrat, de multe ori Intind capcane, si azi am constatat ca Intrebarile au avut mai putin tendinta de a-l pune In dificultate pe candidatul la functia prezidentiala, pe domnul profesor Ioan Pop De Popa, si mai mult Intrebarile au sugerat, au Incercat sa sugereze ceva despre candidatii care le-au pus. In aceasta perspectiva, iar, foarte interesant este ca, cu doua execeptii, Intrebarile au avut un caracter politic, deci au urmarit sa-l prezinte pe cel care pune Intrebarea Intr-o anumita lumina politica si sa obtina un raspuns politic. Cele doua Intrebari care au fost mai putin cu caracter politic sunt cele puse de domnul presedinte Iliescu, care s-a interesat de o modalitate practica de a obtine o asistenta In domeniul sanatatii, si C.V.Tudor, care a pus o Intrebare care iese chiar si din acest cadru. Foarte interesante mi s-au parut Intrebarile domnului profesor Emil Constantinescu si ale domnului Petre Roman, dar imediat, dupa domnul profesor Emil Constantinescu, mai transant, pe acelasi subiect, asa cum si dvs ati remarcat, a fost domnul profesor Manolescu; si o Intrebare foarte dificila, repet, tot pe acelasi subiect, al opozitiei de centru, v-a pus-o domnul Mohora.
I. Pop de Popa: Desigur, nu stiu In ce masura am raspuns pretentiilor celor care m-au Intrebat, Insa trebuie sa va spun de la Inceput ca eu am jucat pe teren neutru sau chiar poate pe alt teren decat cel pe care l-am profesat.
S. R. Stanescu: Sunteti gata sa raspundeti unei Intrebari fulger, deci, indicand numai personajul. Daca In turul doi de scrutin ajung urmatoarele doua personalitati, cu cine ati vota, fara explicatii? Deci, daca In turul doi de scrutin sunt C.V.Tudor si Frunda, cu cine ati vota?
I. Pop de Popa: E o Intrebare foarte dificila, sa stiti, dar vreau sa va spun un singur lucru. Voi vota cu acela care va marsa pentru interesul Romaniei.
S. R. Stanescu: Am Inteles. Adrian Paunescu - Funar?
I. Pop de Popa: Acelasi raspuns.
S. R. Stanescu: Ion Iliescu - Emil Constantinescu?
I. Pop de Popa: Acelasi raspuns.
S. R. Stanescu: Inteleg ca In orice varianta aveti aceeasi ...
I. Pop de Popa: ... cel care va merge pe linia de a milita pentru ridicarea standardului ...
S. R. Stanescu: Nu, daca maine ar fi al doilea tur de scrutin.
I. Pop de Popa: Este foarte greu de spus, m-as hotarI atunci ...
O. Andronic: ... In momentul In care ati avea ...
I. Pop de Popa: ... In momentul In care as avea ...
O. Andronic: ... buletinul de vot.
E. Popescu: Domnule profesor, Imi permiteti si mie o Intrebare fulger. Apropo de Intrebarea domnului Petre Roman, cum ati caracterizat - si ati caracterizat cu destula blandete trecerea pe la sanatate a domnului Mincu. Eu v-as Intreba: daca ati castiga alegerile - stiu ca sunteti adeptul unei coalitii de partide, al unui guvern de uniune nationala, si veti promova valori; care va fi acea valoare care sa ocupe fotoliul de ministru al sanatatii si, de acolo, de la Cotroceni, care ati vrea sa fie prima masura pe care ministrul sanatatii ar trebui sa o ia neaparat?
I. Pop de Popa: Si asta este o Intrebare destul de grea. Nominalizarea nu pot sa v-o fac, pentru ca, desi noi avem un ...
O. Andronic: ... guvern fantoma ...
I. Pop de Popa: ... guvern fantoma, sa spun asa, avem un om care a fost ministru, are experienta, este profesor universitar, un om care a fost rector In viata lui, deci are o experienta In acest domeniu, Insa Il vom comunica la data respectiva.
O. Andronic: Il veti scoate pe piata cat mai tarziu posibil, ca sa nu poata fi atacat.
E. Popescu: Deci, o valoare surpriza.
I. Pop de Popa: Este un profesor universitar foarte bine pregatit profesional si cunoaste o organizare sanitara exceptionala, ceea ce e necesar Intr-un minister.
O. Andronic: Apropo de chestiunea asta. Dintr-un ministru al sanatatii ideal, cat de mult trebuie sa fie un profesionist autentic si cat de mult un organizator, cum sa spun, un administrator?
I. Pop de Popa: Depinde de conceptie.
O. Andronic: Sa fie medic, sa fie profesor, doctor, ministrul sanatatii?
I. Pop de Popa: Depinde de conceptie. Si aici va voi da un exemplu. Eram In 1970-1971 In SUA, la o operatie pe cord deschis, si a aparut langa mine un tanar, caruia, dupa figura, nu-i dadeam mai mult de 18-19 ani si am zis probabil ca e un student care a venit sa opereze si, Intr-o pauza, asa, la coaserea tegumentelor, l-am Intrebat: Dumneata cine esti? Zice: Sunt un candidat de a deveni manager Intr-un spital. Ai facut medicina? Zice: Nu. Am facut un colegiu special pentru unitati sanitare. Si ce cauti la operatie? Zice: Trebuie sa facem sase luni de zile stagiu la fiecare specialitate, ca sa ne dam seama In momentul In care se ridica niste pretentii si cereri din partea unora sau altora daca ele sunt justificate sau nu sunt justificate, le aprobam sau nu le aprobam etc. Lucru care mi s-a parut interesant. Si retin, deci, doua idei. Nu ar fi neaparat obligatoriu sa fie medic si, In al doilea rand, trebuie sa faca o scoala de manageriat, adica sa nu mearga la Intamplare, dupa decizii, stiu eu, Intamplatoare si de bun simt sau de alta natura.
S. R. Stanescu: Remarcand ca la Intrebarea mea destul de dificila ati raspuns ca un adevarat candidat de centru si, mai mult, ca un ardelean care se gandeste temeinic Inainte de a lua o decizie, as vrea sa va scot din domeniul sanatatii: as vrea sa va Intreb, ca presedinte al Romaniei ce politica ati face In domeniul apararii?
I. Pop de Popa: Este un subiect care Imi place, cu atat mai vartos cu cat sunt veteran de razboi si am luptat pentru eliberarea Ardealului la Beius, cand eram elev, am intrat elev sanitar. In primul rand, as Incuraja foarte mult industria de aparare, as verifica foarte atent Consiliul Apararii, as duce o munca de educatie patriotica cu militarii, care sunt si asa buni patrioti, dar, totusi, niste lectii, apropo de trecutul nostru, de prezentul si de viitorul nostru, ar fi absolut necesare. Tinerii nostri am impresia ca ies din licee cam nepregatiti, apropo de istoria tarii, de o serie de treburi care pe noi ne-au obligat, Intr-o anumita perioada, cand am fost chiar elev, Insa altii am impresia ca nu prea au o orientare corespunzatoare In acest sens. In afara de aceasta, industria speciala.tara noastra a facut elicoptere, tara noastra a facut vapoare, tara noastra a facut avioane, tara noastra a facut tancuri, tara noastra a facut tractoare.
S. R. Stanescu: Am avut un an In care am adus In acest fel 8 miliarde de dolari In Romania, Intr-un singur an.
I. Pop de Popa: Avem baza materiala, care este In pastrare, dar poate sa fie pusa In functiune oricand si, ceea ce este si mai important, avem specialistii.
O. Andronic: Ii mai avem, domnule profesor?
I. Pop de Popa: Da, Ii avem. Ii avem, Insa sunt profilati pe alte produse - de pilda pubele, sucuri. Trebuie recuperati si pusi la activitate pentru acest lucru. In trepiedul apararii fiintei nationale sta armata, sta economia si sanatatea. La aceste trei elemente nu e voie sa facem rabat sub nici un motiv.
E. Popescu: Domnule profesor, daca Imi permiteti sa ma asez si eu pe o Intrebare, nu din domeniul medical. Deci, sunteti o alianta de partide, probabil ca datorita prezentei agrarienilor In alianta vedeti redresarea economiei prin dezvoltarea agriculturii si industriei alimentare. Dvs promiteti un lucru care pe mine m-a surprins, In sensul ca, folosind potentialul agricol, veti putea asigura populatiei active un loc stabil de munca, deci In proportie de 60%-70%, si hrana pentru, spuneti dvs, 58-60 de milioane de oameni, deci de doua ori si jumatate populatia Romaniei. Deci, o Intrebare: intentionati si dvs sa faceti un pariu cu agricultura, sa-l castigati, sau cu ce, cu cine, cum, cand? Sunt Intrebarile dvs.
I. Pop de Popa: Noi am dezbatut problema respectiva In alianta noastra si, Intr-adevar, am ajuns la concluzia ca In situatia de suferinta In care se gaseste tara la ora actuala singura noastra salvare, ca prim pas, ar fi reabilitatea agriculturii, adica sa dam mancare populatiei. In decursul pelerinajului pe care l-am facut In campania electorala In pietele Bucurestiului, Ploiestiului, Valenilor de Munte, Devei si altor localitati, peste tot lumea se plange enorm de mult, apropo de lipsa de capacitate si de putere de cumparare. Preturile au intrat In Europa, cum s-ar spune, dar salariile au ramas tot In Europa de Est, adica oamenii nu au cu ce cumpara si, din acest motiv, mai ales pensionarii, veteranii de razboi si alte categorii defavorizate de soarta, practic, duc zile negre. Asta este realitatea. In acest sens, noi ne-am gandit sa reabilitam agricultura, In primul rand prin aplicarea corecta a Legii 18, a Legii funciare, a Legii cadastrului, a Legii asocierii, a formarii microfermelor de 50 de ha, a stimularii septelului de animale, pentru ca sa dam oamenilor carne, proteine s.a.m.d., sa dam pensii agricultorilor In mod corespunzator, sa le acordam credite nu cu dobanzi imense, pe care le dau bancile acum, cu credite foarte mici, mergand chiar pe ideea ca la tineri, In primii trei ani de Inrolare In activitatea agricola, sa nu li se perceapa absolut deloc impozite. Si am avea Inca o problema, si anume, daca s-ar lua din bugetul statului - asta este o masura care, acum, daca suntem In fata televiziunii, o spunem - 1.000 de miliarde de lei din bugetul statului si am ara toata suprafata arabila a Romaniei pe cheltuiala statului, si nu a cetateanului, si, In toamna, sa-l punem sa are, In situatia respectiva, Intr-un an de zile, noi iesim din necaz. Va fi surplus de cereale, de materiale, de tot ceea ce dorim si, practic, oamenii ar avea derivate, animale, cereale pentru consumul lor personal. As merge pe ideea de a declara anumite unitati ca unitati strategice, cum ar fi, de pilda, uzinele din Brasov. Uzinele din Brasov faceau 30.000 de tractoare pe an, nu mai stiu exact, acum fac pana la vreo 7.000-6.000, cam asa ceva, si aceasta cu multe dificultati. Daca am declara o uzina strategica si am subventiona-o cu alte miliarde, am crea tractoare, Insa In situatia Uzinei de tractoare Brasov, se mai gasesc o serie de alte 100 de uzine care fac alte subansamble din tractorul romanesc, unde am da de lucru somerilor, am angrena In activitate peste 1.600.000 de oameni si am realiza In acest mod o scadere a procentului somerilor din tara noastra, plus ca am avea baza materiala, an de an, sa realizam Insamantarile, araturile s.a.m.d. Am vizitat Uzina de produse mecanice Ceahlaul, ieri seara am fost acolo, fac niste lucruri splendide. Au ajuns sa realizeze si exporturi, Insa ne-au comunicat ca au realizat o masina de recoltat sfecla, unica In partea est-europeana, ca acum sa nu aiba ce recolta, pentru ca s-a trecut la importul de sfecla, adica platim si apa din sfecla pe care o aducem In tara pentru fabricile de zahar. Nu este normal. Pe undeva, am impresia, si cu asta Inchei, ca noi nu protejam absolut deloc productia nationala In nici un fel, nici In agricultura, nici In industrie, nici In alte sectoare si acest lucru ar trebui sa stea In atentia autoritatilor, indiferent cine va veni la conducere sa faca acest lucru, sa protejeze industria nationala si activitatile interne, nu mergand pe linia importurilor. Va dau un exemplu. Ungaria, de pilda, are un excedent de 6,5 miliarde de dolari la exporturi, noi avem o pierdere de 2,5 miliarde de dolari la importuri. In cei sase ani de zile care au trecut au disparut 2,5 milioane de cornute, au disparut 5 milioane de porci, au disparut 4 milioane de ovine si produsele aferente ale acestor animale, care se ridica pana la 2.000.500.000 de lei anual. Ce s-a Intamplat cu toate aceste animale? Pe de alta parte, s-a Insamantat pana In prezent 0,1% din suprafata planificata de grau si 0,5% din suprafata planificata de orz, tot va trebui sa facem Insamantarile, le vom face In primavara, ne vor costa mult mai mult, asta este un lucru, si, In al doilea rand, vom obtine o recolta mult mai mica decat daca am fi facut acest lucru acum In toamna.
O. Andronic: Stimati colegi, cate o ultima Intrebare scurta, am intrat deja In criza de timp.
S. R. Stanescu: Domnule profesor, va propun o noua proba a acestui examen pe care Il dati In fata electoratului. Ne mutam In zona spirituala si, daca puteti, foarte pe scurt sa raspundeti la Intrebarea: ce veti face pentru cultura religioasa? - prima Intrebare. A doua: veti milita, ca presedinte, pentru Inapoierea proprietatilor Bisericii Greco-Catolice? A treia Intrebare: ca presedinte, l-ati invita pe Papa In Romania?
I. Pop de Popa: Prima Intrebare, referitor la ...
S. R. Stanescu: ... educatie, dar foarte pe scurt, ca, sigur, subiectul e imens.
I. Pop de Popa: As introduce religia In scoli, lucru deosebit de important, si acest lucru Il conchid dupa folosul pe care l-am tras noi de pe urma acestui fapt- educatia care ne-a adus sa respectam, sa ne fie practic frica de cineva. Acum, tineretul este un pic mai liber si nu Ii e frica absolut de nimic, nici de Dumnezeu, nici ...
S. R. Stanescu: Proprietatile greco-catolicilor?
I. Pop de Popa: In opinia mea, cred ca ar trebui restituite.
S. R. Stanescu: Si credeti ca l-ati invita pe Papa?
I. Pop de Popa: Poate mai tarziu.
S. R. Stanescu: Va multumesc.
E. Popescu: Si eu o Intrebare, ultima. Daca veti ajunge presedinte, ceea ce v-o doresc, ce vor face pacientii dvs fara dvs? Cred ca multi care va privesc acum se roaga sa nu ajungeti presedinte, pentru a le da o inima vie, dvs care stiti foarte bine sa deschideti inimile si sa le puneti la loc.
I. Pop de Popa: Intr-adevar, profesia mea este viata, mi-a placut viata, Imi place viata si respect viata altora. Am raspuns, apropo de Intrebarea a doua care mi-a pus-o domnul Vadim, ca Imi voi practica operatiile si profesia de medic si dupa terminarea alegerilor, chiar In cazul In care voi ajunge Intr-una din functii, numai ca In zilele libere, sambata si lunea dimineata.

O. Andronic: Va multumesc. Stimati telespectatori, punem capat aici Intalnirii noastre de astazi. Ii multumesc domnului profesor Ioan Pop De Popa pentru sinceritatea si deschiderea cu care a raspuns tuturor Intrebarilor care i-au fost adresate, chiar si celor un pic mai insidioase ale colegilor din presa. Le multumesc lor, de asemenea, Eugeniei Popescu si lui Sorin Rosca Stanescu, Ii multumesc lui Gabriel Mihailovici, dar, In special, va multumesc dvs pentru atentia cu care ne-ati urmarit. Ne despartim, nu Inainte de a va informa ca maine seara, la aceeasi ora, ne vom Intalni In compania senatorului C.V.Tudor, care va fi “comentat” si “cenzurat” de Emil Jurca, de la “Actualitatea” si de D.D.Rujan, de la “Vocea Romaniei”.
 
 
Copyright © 2005 - 2020 - Editura AlegRO