* Prima pagină * Căutare * Contact *
 


Cuprins

Introducere
Cuvânt înainte

I Preliminariile
   Clasa mijlocie are de aparat ...
   Nici o personalitate politica ...
   Toate partidele isi fac un titlu de glorie ...
   Intr-o campanie electorala seful echipei ...
   Calitatea de intelectual ...
   Vocea sefilor de campanie ...
   Campania electorala intre ...
II Primul tur - Candidatii se prezinta
   Ioan Pop de Popa
   Corneliu Vadim Tudor
   Gyorgy Frunda
   Adrian Paunescu
   Nicolae Manolescu
   Tudor Mohora
   Petre Roman
   Emil Constantinescu
   Ion Iliescu
   ANALIZE
III Turul al doilea - Fata-n fata cu telescpectatorii
   Ioan Pop de Popa
   Niculae Manolescu
   Petre Roman
   Ion Iliescu
   Emil Constantinescu
   Corneliu Vadim Tudor
   Tudor Mohora
   ANALIZE
IV Turul al treilea - Fata-n fata cu contracandidatii
   Emil Constantinescu
   Ioan Pop de Popa
   Corneliu Vadim Tudor
   Tudor Mohora
   Gyorgy Frunda
   Nicolae Manolescu
   Petre Roman
   Ion Iliescu
Bilanţuri, comentarii, premii
Statistica si politica
Faza finală
   "Finala Mare"
   "Finala Mica"
Dialoguri Post-electorale
   Noaptea legislativelor
   Cui dam voturile din turul 2?
   PRM trage concluzii
   PD Satisfactie bine temperata
   CDR - Euforia victoriei
Super finala turneului
   Ion Iliescu - Emil Constantinescu
Ziua Z
   Amintiri din viitor
ADDENDA
   Partide in campanie
   Partide in campanie (30 aug 1996)
   Aliante in campanie (19 aug 1996)
   Aliante in campanie (26 aug 1996)
   Radu Campeanu
   Gheorghe Funar
   Guvernul Presei Independente
   Rezultatele Turul 1
   Rezultatele finale ale alegerilor prezidentiale
   Regulamente de organizare si desfasurare a "Turneului candidatilor"
   Corespondente
   Un sondaj intarziat
 
Cuvant dupa

 

Carte/Capitol/Subcapitol: Primul tur - Candidatii se prezinta - Corneliu Vadim Tudor

Corneliu Vadim Tudor:
A ajuns Romania atat de rau incat sa o conduc eu?!
17 SEPTEMBRIE 1996


O. Andronic: “Turneul Candidatilor”; un ciclul promotional destinat mai bunei cunoasteri de catre electorat a ofertei politice pentru 3 noiembrie, continua astazi cu cel de al doilea aspirant la fotoliul de presedinte al Romaniei: este dl senator Corneliu Vadim Tudor, reprezentantul Partidului Romania Mare.

In ideea in care domnul senator ar mai avea nevoie de o prezentare, aceasta n-ar fi lesne de facut: temperament nestapanit, osciland intre caritate si justitiarism, intre metafora si pamflet, C.V. Tudor poate fi cu greu incadrat intr-o tipologie; adulat de prieteni, adepti, care nu-i contesta stilul, si hulit de cei care nu-i impartasesc nici opiniile, nici metodele, domnia sa a reprezentat si reprezinta in viata politica un model atipic, a carui valabilitate rezida tocmai in aceasta originalitate incomoda pentru ca, in ultima instanta, acesta pare sa fie semnul sau distinctiv: a nu lasa pe nimeni indiferent.

C. V. Tudor s-a nascut la 28 noiembrie 1949, ca al cincilea si ultimul copil al unei familii de muncitori: tatal oltean, mama ardeleanca. in 1967, absolvent al Colegiului National “Sf.Sava”, iar in anul 1971 al Facultatii de Filosofie a Universitatii Bucuresti cu o teza de sociologie a religiei. Din 1975 este fortat sa paraseasca redactia “Romaniei Libere” unde lucrase de la absolvire, trecand la AGER Press ca redactor. in 1976-1979, la recomandarea lui Eugen Barbu devine bursier Herder. in 5 iunie 1989, dezamagit de turnura grava a politicii interne, isi depune carnetul de partid si legitimatia AGERPress. Nu a fost disident, nu a fost rezistent, ci un simplu intelectual patriot. A publicat zece volume de poezie si publicistica, fiind conducator si proprietar al ziarelor “Romania Mare” si “Politica“. Casatorit, este tatal a doua fetite de sase si doi ani; in iunie 1990 a fondat Partidul Romania Mare si, timp de sapte sesiuni parlamentare, a indeplinit functia de secretar al Senatului. Iata-l deci pe C.V.Tudor in studioul Antenei 1, inconjurat, dupa cum o cere reteta emisiunii, de 12 dintre “apostolii” sai: prieteni, colegi de partid, personalitati care-i impartasesc ideile sau care-i apreciaza carisma.

Am sa-l rog ca, intr-un succint tur de orizont, sa-i prezinte pe cei care l-au insotit si care cred ca domnia sa si nu altcineva poate sa fie cel mai bun presedinte al Romaniei.
C.V. Tudor: Buna-seara si trec la prezentarea propriu-zisa a invitatilor nostri, de data asta, pentru ca suntem gazde. As incepe cu cei care nu au mai avut loc in platou, dar la care tin foarte mult: dl Nicolae Gavrilescu, fost ambasador al Romaniei la Beijing si, respectiv, Washington, si fost ministru al Turismului pana in 1989, dl. deputat Ion Dutu, presedintele Comisiei Parlamentare “Apartamentul”, dl deputat de Iasi, prof. univ. dr. ing. Anghel Stanciu; dl Sever Mesca, fost secretar de stat la Ministerul Culturii impreuna cu ceilalti trei demnitari ai nostri. Acum un an i-am retras din Guvern, fiind nemultumiti de politica deficitara pe care incepea sa o aiba acest Guvern fata de dezideratele populatiei; dl Toma Nastase, fost secretar de stat la Ministerul Turismului. Sa trec la cei din platou: col. dr., chirurg de meserie si deputat de Bucuresti, dl. Ioan Marinescu; dna deputat de Galati, fosta membra a Sovietului Suprem a defunctului U.R.S.S., dna Leonida Lari, deputat de Bucuresti; dl Iuliu Furo, un maghiar cu sentimente patriotice romanesti cu totul deosebite; dl Ilie Neacsu care este directorul revistei “Europa”; sociologul Corneliu Ciontu. Alaturi de domnia sa este g-ral in rezerva, dl Victor Voichita, un alt cadru militar - dupa cum vedeti sunt inconjurat de foarte multi militari in rezerva, pentru ca eu am un cult pentru armata si cred ca armata ar trebui antrenata mai mult la viata sociala a tarii; dl col. dr. senator de Constanta al Partidului Romania Mare, Ioan Carciumaru; tot din Constanta provine dna deputat, reprezentanta minoritatii turce, F. Rusid, care s-a inscris de curand in partidul nostru - inca un semn ca P.R.M. are portile deschise pentru absolut toate minoritatile din aceasta tara, cu o singura rugaminte: minoritarul care ne intinde mana – cum spunea Nicolae Titulescu sa ne convinga ca este loial si devotat statului national unitar roman. in clipa aceea va avea in noi cei mai buni prieteni. Alaturi de dansa se afla dl g-ral in rezerva si veteran de razboi, Valeriu Buzea; conf. univ. dr., fost director al Spitalului Elias, dl g-ral Traian Bandila, alaturi de o doamna care nu are nevoie de multe recomandari pentru ca poarta pe umeri povara dulce a unui nume glorios, d-na Mitzura Arghezi, care este si sefa campaniei prezidentiale a celui care va vorbeste. Si, in sfarsit, dl col. in rezerva Ilie Merce, acuzat acum cateva zile, alaturi de mine, de catre noul Raport al Serviciului Roman de Informatii, cum ca ar fi penetrat structurile acestui prestigios serviciu, dar ii asigur pe cei care au facut acea compunere amuzanta ca singura noastra avere este un stilou si un casetofon; pentru a avea serviciu propriu de informatii iti trebuie milioane de dolari, nu ne-am propus asa-ceva si nici nu intentionam pe viitor.
O. Andronic: Domnule senator, va propun in urmatoarea jumatate de ora, o partida de ping-pong. Propunerea mea se refera la faptul ca am sa va adresez un numar de intrebari, cat mai scurte cu putinta, la care am sa va rog sa raspundeti in aceeasi maniera. Si as incepe cu un prim test de sinteza. Ati putea expune in 100 de cuvinte platforma dvs. electorala? Atentiune, numar!
C.V. Tudor: Cu ocazia asta inaugurez pe un post de televiziune si ochelarii mei de vedere, vine o varsta cand incep sa te lase si nervii optici. Este dificil in cadrul unei emisiuni de televiziune, mai ales in perimetrul a 100 de cuvinte sa pronunti oferta electorala a unei candidaturi la presedintie, insa voi cauta sa aleg 100 de cuvinte magice, care au un efect asupra oamenilor pentru a avea o putere de convingere mai mare, izvorata, ce-i drept, si din sinceritatea mea. Romania nu are voie sa fie colonia nimanui; Romania nu are voie sa fie in toate anuarele statistice ale organismelor internationale pe ultimele locuri; Romania poate si trebuie sa fie o mare putere in domeniul economic, stiintific, si de ce nu, turistic. in domeniile cultural si sportiv suntem de mult o mare putere. Eu cred ca pana aici s-a gresit in cei sapte ani, in asa-zisa viata democratica de tranzitie, dinspre niciunde catre nicaieri, s-a gresit foarte mult. Tot am asteptat solutii miraculoase din exterior, care tot porneau, dar nu ajungeau la noi si in ritmul asta nu o sa ajunga niciodata. La inceputul acestui secol, tanarul student Vasile Parvan invata istoria cu celebrul Tudor Moisen in Germania si ii scria fostului sau dascal, mai varstnicul Nicolae Iorga, ii propunea descatusarea energiilor nationale ale neamului romanesc. Iata ca, dupa 100 de ani, se inchide cercul si avem nevoie sa descatusam energiile acestui popor mare. Romanii sunt un popor genial, un popor mesianic. Ce inseamna asta? Au o misie pe pamant, au o menire, nu au fost statorniciti intamplator aici, la gurile Dunarii. Nu vreau sa intru in amanunte, care este oferta noastra economica, sociala, voi spicui numai cateva chestiuni. in primul rand, doresc sa asigur oamenii referitor la directia catre care vrem sa indreptam societatea, noi dorim sa construim ceea ce noi numim un capitalism popular - termen mai putin cunoscut, la noi, la ora actuala. inapoi la socialism cred ca aproape nimeni nu doreste sa se intoarca in cunoscutii parametrii – de asemenea inainte, spre un capitalism salbatic, de tip jungla, iarasi lumea nu doreste sa se indrepte si eu cred ca formula cea mai acceptabila cu egalizarea unor paturi sociale, cu anihilarea decalajelor mari care au inceput sa se creeze cea mai acceptabila forma este acest capitalism de tip popular. Dorim, de asemenea, integrarea euro-atlantica a Romaniei, care este o tara de civilizatie de factura occidentala. Marii nostri oameni, de-a lungul generatiilor, au studiat in Occident, dar nu dorim cu orice pret. Dorim sa fie respectata demnitatea romanilor si am mai dori, cei care tot trambiteaza accelerarea acestei integrari, sa ni se spuna de unde vom lua si zecile de miliarde de dolari care reprezinta costul real al acestei integrari. Vointa politica exista, sa vedem cum vom putea sa producem si acesti bani. Noi simtim nevoia organica sa vindecam aceasta tara de mizerie. La ora actuala, cuvantul dominant in societatea romaneasca sau, daca vreti, ceea ce domina atmosfera este mizeria, mizeria sociala, la sate, la orase. Eu doresc – am o idee mai veche – sa infiintez un Comitet National pentru Cercetarea Activitatilor Anti-Romanesti. Cum au si americanii de atatea decenii. Romania a devenit un fel de iarmaroc al spionilor, vine aici orice fluiera- n vant, fara nici un ban in buzunare si in loc sa aduca el capitalul, cum s-au laudat pana acum, au inceput sa scoata, iata, de ordinul a 500 de milioane de dolari cum a scos un anumit personaj, pe care noi l-am demascat pentru prima oara in “Romania Mare”. Suntem pentru o privatizare normala, dar nu pentru haosul care se intampla acum, si care demonstreaza ca populatia de rand nu tangentiaza fenomenul privatizarii. Vrem reducerea drastica a importurilor alimentare. in tara sarii, noi am ajuns sa importam sarea, in tara graului, am ajuns sa importam grau, au ajuns turcii sa ne faca noua painea la noi in tara, este mai mare rusinea. Sa ma ierte doamna deputat, nu am nimic cu turcii, dar nu se poate asa ceva. Pentru ca pentru o paine mai buna au murit sute de mii de oameni de-a lungul veacurilor, pentru romani painea este un simbol national. Dorim, de asemenea, confiscarea tuturor averilor realizate prin frauda; eu le-am promis hotilor ca le dau doua luni termen, au doua luni sa se gandeasca. Daca nu se cumintesc si nu dau, de buna-voie, tot ce au furat, vor fi declarati persona non-grata si li se vor confisca aceste averi din care se va crea un fond al oamenilor necajiti, care de pe o zi pe alta nu au cu ce trai. Confiscarea vilelor, realizate prin frauda, prin specula si prin evaziune fiscala - pe care vreau, efectiv sa le punem la dispozitia batranilor si a sindicatelor - e mult de spus, sigur, dorim marirea pensiilor medii care sa reprezinte, in prima faza 50 la suta din salariul mediu pe economie, iar pentru limita de varsta poate ajunge la 83 la suta. Constatam cu durere ca a disparut leul, ca moneda, ca etalon. Alexandru Ioan Cuza, iubitul print al Unirii, a intemeiat moneda nationala acum 135 de ani, se rasuceste, cred, in mormant, vazand ca noi nu mai avem diviziunea monetara a leului; fortificarea monedei si sprijinirea capitalului autohton; reinfiintarea judetelor abuziv desfiintate; o reforma medicala din temelii, cu stoparea declinului demografic. Am pierdut pe drum, in asa-zisa viata democratica, aproape un milion de oameni, din aproape 23 de milioane de locuitori am ajuns la 22 milioane; este un fenomen de imbatranire a populatiei, ne-au napadit sobolanii, moliile care erau eradicate de mult, de zeci de ani. Romania este o rusine si tragedia trebuie sa ia sfarsit. Eu plec de la premisa ca un presedinte trebuie sa tina minte trei lucruri - asta nu o spun eu, o spune intelepciunea antica greceasca: 1. Acela ca el conduce oameni 2. Ca trebuie sa-i conduca dupa legi si 3. Ca nu conduce vesnic. De asemenea, mai am o maxima preferata din “Iliada“ lui Homer: “nu trebuie sa doarma toata noaptea conducatorul caruia i s-a incredintat sarcina poporului sau”.
O. Andronic: Va multumesc si va felicit, au fost exact 101 cuvinte. Ce vreti sa realizati sau sa demonstrati prin aceasta candidatura?
C.V. Tudor: Eu am spus in urma cu mai multi ani, cand mai multi simpatizanti ai Partidului “Romania Mare” m-au rugat sa-mi depun candidatura la Presedintie, ca nu a ajuns Romania atat de rau, incat sa o conduc eu. Pe atunci nu ajunsese atat de rau, in 1992, ‘93, ‘94. De data aceasta, trebuie sa recunoastem, ajunge sa deschizi ferestrele si sa vezi ce se intampla pe strazi, ajunge sa te duci intr-o piata agro-alimentara terorizata de bande de mafioti, ajunge sa te duci pe o platforma muncitoreasca, unde muncitorii incep sa-si ceara drepturile, impotriva investitorilor strategici care le-au furat munca de patru, cinci generatii; ajunge sa te duci la un azil de batrani sau, iata, in scolile care sunt in carantina si nu mai pot sa inceapa pentru ca exista riscul acesta al meningitei virale. Ajunge sa te duci mai pretutindeni si vezi ca asa nu mai poate continua. Au fost insa doua momente care au intors un mic resort al acestui mecanism volitiv. in urma cu un an si ceva veneam prin Cismigiu spre Senat si, in spatele Salii Palatului, am vazut o batranica, cautand intr-o lada de gunoi mancare, aproape mi-au dat lacrimile. Eu am un cult pentru batrani, mi-am divinizat parintii si mi-am dat seama ca este o mare nenorocire daca batranii in centrul orasului ajung sa caute in gunoi si noi, clasa politica, nu putem face nimic pentru acesti oameni si de asemenea, a fost situatia generalului de aviatie, Gheorghe Catana septuagenar care, in urma cu un an, a fost evacuat abuziv impreuna cu alte noua familii dintr-o locuinta de pe Sos. Kisseleff, datorita primarului general de atunci, dl Crin Halaicu, dar si unor notabilitati juridice corupte; aceste zece familii au fost evacuate si generalul a intrat in greva foamei si a dormit in curte sub arsite, sub vifornite. El, vreo doua-trei luni, a stat in curte. Si atunci mi-am facut si eu un examen de constiinta si mi-am spus: daca a ajuns un general de aviatie sa intre in greva foamei pentru ca a fost aruncat ca un caine netrebuincios, batran in strada, inseamna ca ne indreptam spre o metastaza a societatii romanesti. Si atunci am anuntat la una din editiile “Cinei crestine” unde sunt 110 familii carora eu le dau medicamente gratuite in fiecare luna si am anuntat ca voi lua destinul in propriile maini si voi impune un alt sistem de dezvoltare in aceasta tara. Eu provin dintr-o familie de crestini-practicanti. Noi am crescut cu biblia in casa, parintii nostri ne-au crescut in cultul dragostei de tara, in cultul respectului fata de omul necajit; in biblie, de altfel, se spune ca “cine da la saraci il imprumuta pe Dumnezeu, care dincolo de vamile vazduhului ii va da inapoi inmiit”. Eu cred ca as putea avea sanse pentru aceasta magistratura suprema, in primul rand datorita integritatii reale pe care o am eu si pe care o are familia mea din mosi stramosi. Suntem neam de tarani, de plugari romani la origine, tata era de pe Malul Oltului, mama era din Scheii Brasovului, din acel perimetru sacru al civilizatiei romanesti, unde se invata carte romaneasca de mai bine de 1 200 de ani si eu cred ca a venit vremea ca aceasta tara sa fie condusa si de romani. De oameni nascuti dupa al doilea razboi mondial, de oameni tineri care sa aiba arsura asta sacra – de dragoste de tara. Pentru ca de la lipsa de dragoste pleaca toata nonsalanta asta si toata detasarea unora care simt si ei ca nu merg bine lucrurile, care simt si ei ca e o hemoragie de patrimoniu national, simt si ei ca pasesc pe covorul de flori, dar dedesubt fierbe vulcanul nemultumirii populare si ei nu iau masuri si nu se trezesc la realitate. Eu cred ca mesajul meu este suficient de curat sa-i convinga pe oamenii acestei tari ca romanii sunt guvernabili si pot sa produca din randurile lor oameni incoruptibili. De altfel, in programul meu, eu o spun fara teama de cuvinte si imi asum responsabilitatea tuturor cuvintelor, in cateva luni eu promit ca cei zece mii de mafioti si speculanti care paralizeaza desfasurarea buna a vietii social-politice din Romania vor fi inlocuiti cu zece mii de gospodari si patrioti si sa vedeti cum se va schimba fata tarii atunci si sa vedem cine ne va impiedica pe noi sa facem ordine in tara noastra.
O. Andronic: Este justificata acceptia potrivit careia – acreditata de presa straina si nu numai – formatiunea dvs. politica este un partid extremist de nuanta fascista? Ce credeti ca a generat-o, pentru ca nu iese fum fara foc?
C. V. Tudor: Era cineva mai inteligent decat cei care au lansat aceasta diversiune si care a creat epopeea lui Faust si care avea un aforism extraordinar, spunea asa: “intai desfigureaza-ti adversarul si pe urma combate-l ca pe un monstru!” Ei incearca, acesti inamici ai valorilor romanesti, sa discrediteze tot ce este patriotism romanesc. in tara asta, de vreo 200-300 de ani, cum a ridicat vreun roman capul, s-au gasit niste aventurieri straini sau niste cozi de topor din interior care i-au dat la cap. Nu uitati cum s-au prapadit marii ai acestei tari. Sa va dau intr-un spatiu foarte restrans doua exemple: cum si-au respectat ungurii niste oameni de baza si cum i-au respectat romanii. Sa luam pe Avram Iancu si pe Lajos Kossuth, revolutionari de la 1848-1849. in timp ce Avram Iancu - un sfant, un martir al neamului romanesc - avea sa moara de tanar, la 48 de ani, intr-o casuta, cum am citit eu acum, el a murit pe o banca, cu fluierul la brau. Acolo l-au gasit niste copii, era in zdrente, era umilit, refuzase “jucariile”, decoratiile imparatului austriac, pe cand Kossuth a trait pana la 92 de ani in onor mare, peste Ocean. Al doilea caz este Horthy, cu maresalul nostru, Antonescu. in timp ce, niste aventurieri straini l-au arestuit si l-au impuscat ca pe un caine, la numai 64 de ani, eu zic ca e o varsta inca tanara, ungurii l-au respectat pe Horthy care avea mari pacate si, efectiv, a fost un criminal de razboi, pentru ca a trimis si romani, si evrei, in lagarele mortii, si a trait pana aproape la 90 de ani in Portugalia. incercati sa analizati acest tratament. Cum am reusit noi sa ne cedam oamenii si cum si-i apara altii. in privinta asa-zisului nostru extremism, eu vreau sa va spun ca romanii n-au nevoie sa fie extremisti la ei acasa, din moment ce Transilvania este pamant romanesc. Noua ne convine starea de pace, dar este bine ce a facut U.D.M.R.-ul pana acum? Este bine ca a agitat tot timpul aceasta marota a autonomiei teritoriale? Primarul de Targu-Mures, dl Fodor, spunea acum vreo doua-trei saptamani, cand a rostit o alocutiune in limba maghiara, de fata cu mii de romani, si Mihaila Cofariu, care este la noi, membru de onoare in P.R.M. ne-a spus ca la urma primarul le-a spus romanilor: “ar cam trebui sa va invatati cu limba asta si sa vorbiti si voi ungureste”. Respect poporul maghiar, dar sa le intre bine tuturor in cap ca limba oficiala este limba romana si, conform primului articol din Constitutie, Romania este stat national, suveran, independent. Eu cred ca extremism mai mare decat cel inventat si vanat de acesti vrajmasi ai neamului romanesc este, de fapt degradarea economiei nationale. Nu-i extremism mai cumplit decat prabusirea nivelului de trai. Acesti oameni ar trebui sa iasa in fata tarii si sa spuna de ce sunt ei atat de extremisti.
O. Andronic: Sunteti un pamfletar de temut si un polemist redutabil. Se potrivesc aceste calitati cu ponderea si caracterul pe care trebuie sa le dovedeasca un presedinte de patrie?
C.V. Tudor: Asa i se spunea imparatului Traian – parintele patriei. Vedeti, aceasta este meseria mea, sunt ziarist, sunt scriitor, daca am retrage pamfletul de la temeliile literaturii romane aproape n-am avea nimic, ati lua sarea si piperul din bucate, ati lua cromatica curcubeului, aproape ca n-ar mai avea aceeasi valoare un om ca Tudor Arghezi, cum a fost Camil Petrescu - un pamfletar redutabil, nu mai vorbesc de N.D.Cocea. Eu consider ca viata nu este un priveghi, este un prilej de bucurie, de jubilatie. Suntem poporul lui Eminescu, dar si al lui Caragiale. Era aroman de al nostru si cu ocazia asta vreau sa ii asigur si pe aromanii nostri dragi de toata simpatia Partidului Romania Mare, deci suntem poporul lui Zamolxes, dar si poporul lui Mitica. Facem haz de necaz, nu putem sa luam rasul din pigmentatia vietii noastre de zi cu zi. Fireste ca, uneori, devin incompatibile aceste doua chestiuni. Vedeti si dvs. in politica cat de grav se platesc unele greseli. A facut cateva, in ultimii doi-trei ani, Boris Eltan si toata lumea a fost cu ochii pe el. Pentru a stinge orice fel de discutii, nu tot ce apare in “Romania Mare” este scris de mine si nu am atata buget de timp si talent.
O. Andronic: De altfel, identitatea lui Alcibiade este unul dintre subiectele cele mai disputate la aceasta ora.
C.V. Tudor: Daca doriti sa spulberam acum aceasta dilema, eu pot sa va spun ca Alcibiade (care a fost un general foarte controversat in epoca), dar pentru noi este un pseudonim colectiv, nu eu scriu acele texte, dar nu ascund ca uneori le redactez. in Dictionarul Explicativ al Limbii Romane este o mare deosebire intre a scrie si a redacta; sunt zeci, sute de informatii care vin pe saptamana, scrise, telefonice care trebuie puse in pagina. Dar, repet, este un personaj colectiv si repet, ca sa nu mai fie discutii, am renuntat la genul acesta de polemici pentru ca vrem sa ne axam in campania electorala pe problemele majore ale neamului romanesc. Si vrem sa convingem oamenii ca am priceput mesajul lor, ca lumea nu mai vrea harta. Haideti sa vorbim serios – romani suntem si avem o viata atat de scurta, sa nu ne-o mai amaram si noi.
O. Andronic: Domnule senator, cateva chestiuni de optiune. in disputa chiriasi – proprietari, de ce parte v-ati afla?
C.V. Tudor: De partea adevarului. in primul rand, noi am fost promotori ai legii in forma actuala si, ca atare noi am votat. Suntem de parere ca nu mai poate fi dat ceasul istoriei inapoi, cu 40-45 de ani pana in zona nationalizarii din 1948, eu consider ca a fost o greseala atunci din punct de vedere locativ, dar din punct de vedere al unor mari intreprinderi industriale, rafinarii, schele de petrol, eu cred ca s-a facut un gest de reparatie fata de statul roman, deci, toate aceste evenimente au con-crescut pe trupul istoriei noastre de jumatate de veac, cum spunea cineva. De fapt, bunul simt ne indeamna sa spunem cu totii, “nu poti repara o nedreptate cu o alta nedreptate”. Deci, suntem de partea si a numarului si a realitatii istorice. Sunt 3-4 milioane de chiriasi, suntem pentru drepturile lor, dar nu-i mai putin adevarat, ca, de la caz la caz, sunt situatii cand chiriasii produc dovezi evidente ca sunt casele lor. De pilda, am avut in acel video-clip o fotografie cu bunul meu amic, marele violonist Ion Voicu. El traieste in casa lui si a sotiei sale, nationalizata in 1948. El vrea sa si-o cumpere. Pai, ar fi o aberatie sa nu-i permitem noi sa o cumpere.
O. Andronic: Dvs. in ce fel de casa locuiti?
C.V. Tudor: Eu locuiesc cu doi copii mici, deci suntem patru suflete, intr-o casa cu chirie la stat, in patru camere. Nu este o vila. Este o casa tip. Refuz sa-mi fac vila. Presupun ca este o casa nationalizata, nu au aparut proprietarii, insa este putin probabil ca dupa 50 de ani sa vina oameni sa spuna: este casa mea.
O. Andronic: Recent, Parlamentul a discutat o lege referitoare la sanctionarea homosexualitatii. Credeti ca minoritatile sexuale trebuie tratate in stil mai “european” sau nu ?
C.V. Tudor: Nu ma asteptam la intrebarea aceasta, dar este bine ca ati pus-o pentru ca, daca suntem pentru o transparenta totala, si populatia Romaniei dupa atatia ani de obstructionare a informatiei are tot dreptul sa afle adevarul, este bine sa stie ca parlamentarii “Romaniei Mari” au impiedicat votarea Codului Penal intr-o forma asa-zis europeana, dar de fapt destul de interpretabila si periculoasa. Pana la urma s-a votat cum trebuia si cum o dicteaza morala crestina. Am vorbit cu un om care imi este foarte drag, e apropiat sufletului meu, patriarhul Romaniei, Preafericitul Teoctist, eu l-am vizitat la o cafea, acolo in Dealul Mitropoliei si mi-a spus cu blandetea lui parinteasca: “Vadim draga, nu ingaduiti asa-ceva pentru ca este un mare pacat biblic de moarte”. Si atunci, mi-a venit ideea si i-am spus: “Preafericite, ai perfecta dreptate pentru ca, de fapt, noi astfel legiferam SIDA”. Dar merg mai departe si cred ca nu voi fi gresit inteles. Aceste chestiuni sunt foarte delicate. Tot ce tine de viata intima, de natura relatiilor intime. Toate astea nu trebuie tratate cu otuzbirul. Ele trebuie inscrise in domeniul patologiei. Asemenea devieri de la practicile normalului, romanesti, crestinesti, daca vreti, insa oamenii acestia daca au aceste vicii, eu cred ca nu trebuie izolati, nu trebuie bagati intr-o carantina, nu trebuie tratati de parca ar fi morti. Exemple din istorie: Socrate, care a fost silit de democratia lui Pericle sa bea cucuta in anul 399 i.H., nu atat pentru ideile sale si pentru minunata lui metoda, ci pentru ca se spunea ca el corupea tineretul din acest punct de vedere. As mai da un exemplu, pe P. Ilici Ceaikovschi, care el insusi a recunoscut intr-o scrisoare acest pacat, dar asta nu l-a impiedicat sa fie unul dintre marii compozitori ai lumii si nu pentru asta il iubim noi.
O. Andronic: Sa presupunem ca deveniti viitorul presedinte al tarii. Pe cine ati prefera sa numiti prim-ministru si pe cine director al S.R.I. ?
C.V. Tudor: Aveti numai intrebari de-astea surpriza. Asta face si farmecul emisiunii dvs. Ca prim-ministru, daca mi-as permite asa, un joc speculativ, l-as pune pe maresalul Antonescu. Nu am o preferinta anume, nu am un nume, de altfel eu am Constitutia aici pe masa si sunt nu mai putin de 20 de articole ale legii fundamentale a tarii care vizeaza drepturile si indatoririle presedintelui tarii. Aceste articole trebuie sa fie sacre pentru indiferent cine va fi presedinte. in orice caz, pe un om integru, pe un om care sa nu repete erorile celorlati, sa se bazeze pe propriul popor, pe un om care sa colaboreze bine, si cu cei doi vice-presedinti ai Republicii pe care vom incerca sa-i introducem in viata social-politica a tarii printr-o amendare a Constitutiei, pentru ca eu simt nevoia ca responsabilitatile prezidentiale sa fie preluate de doi vice-presedinti, dintre care unul sa fie presedintele in exercitiu al Republicii Moldova, fie un cetatean de valoare din Republica Moldova, pentru a accelera procesul unificarii, pentru a iesi odata din inertia aceasta a podurilor de flori, a declaratiilor de bune intentii, a sarutarilor pe malul Prutului si pentru a face pasi concreti in directia unificarii.
O. Andronic: Si la S.R.I. ?
C.V. Tudor: Aici chiar ca nu m-as pronunta, pentru ca se va spune ca noi am criticat actuala si nu tocmai demna conducere a S.R.I.-ului pentru a impune noi un om. Nu am nici o slabiciune de genul acesta, respect din suflet institutia aceasta, o consider necesara. De altfel, marele imparat al Prusiei de acum 200 de ani, Friederich cel Mare avea o vorba de spirit: “Eu am un singur bucatar si o suta de spioni.”
O. Andronic: Veti proceda la gratierea celor care se afla in puscarie in urma proceselor intentate fostei nomenclaturi de partid?
C.V. Tudor: Da, e buna intrebarea. Aia a fost o mare nedreptate si eu sunt foarte suparat pentru ca dl presedinte Iliescu a putut sa marseze la asa ceva, desi el va spune ca nu a avut nici un amestec, dar va spun eu ca se implica: nu misca nici o pasare de pe cer fara sa stie domnia sa. Fostii lui tovarasi de drum, fostii lui sefi sau subalterni, unii de valoare, care au facut treaba. Ne stim si noi, domnule Andronic, de 25 de ani in presa romana, un om ca generalul Ioan Coman, Iulian Vlad, un as al serviciilor secrete, un om ca Gheorghe Pana, cati altii, sa fie inchisi? Pai, in felul acesta s-a spanzurat Ioan Totu, pe urma a murit Nicolae Giosan, profesor universitar. Fireste ca este o intrebare retorica si fireste ca i-as gratia pe acesti oameni daca au gresit fata de tara, fiecare sa plateasca, dar unii pot fi recuperati pentru societate si unii au o experienta de conducere care trebuie valorificata.
O. Andronic: Pe care dintre actualii ministri i-ati pastra intr-un viitor Guvern si de ce?
C.V. Tudor: L-as pastra pe dl Octav Cozmanca pentru ca este un om foarte muncitor, are si el multi dusmani, dar romanul spune ca “nu dai cu prajina decat in pomul cu roade”; de dimineata pana noaptea tarziu daca te duci la Guvern il vei vedea acolo, si munceste la veioza, ce munceste, inca nu stim; ar trebui sa dea un termen mai util cartilor de alegator; Florin Georgescu este un foarte bun ministru de finante, si un finantist extraordinar; poate o sa zambeasca unii; pe Alexandru Mironov care este un om foarte bine mobilat, este un om care poate aborda o paleta larga de probleme, dar are si un pragmatism care face bine tineretului, sunt destui oameni de pastrat. Este pacat ca Guvernul s-a compromis in ansamblu; nu a tinut cont de nici o sugestie pe care am dat-o noi, de aceea ne-am si retras “in corpore” cei patru demnitari, prefectul de Constanta, contra amiralul Marcel Dragu si cei trei secretari de stat si va spun si de ce: pentru ca de doi ani de zile am cerut Guvernului sa se instituie un Departament de Supraveghere si Control al Preturilor pentru alimentele de baza, in special, si ei nu au inteles asta si uite ce convulsii sociale si uite catre ce tristete ne indreptam in aceasta toamna.
O. Andronic: Ati spus ca credeti in Dumnezeu. Dar in diavol?
C. V. Tudor: Exista si unul si altul. Dealtfel, cititorii frecventi ai Bibliei stiu ca exista. in finalul Bibliei, in Ecleziastul, care se pare ca este scris de Apostolul Ioan, caruia i-a incredintat Mantuitorul pe cruce pe mama sa, am vazut bisericuta. Acea capela unde, se pare, ca se ruga Fecioara Maria. in Ecleziastul se spune ca noi traim acum era Satanica. Sa dea bunul Dumnezeu ca dupa anul 2000 sa intram intr-o conjunctura mai buna si eu cred ca va fi pace pe lumea aceasta, in primul rand, daca toate bisericile crestine ar trece peste orgoliile lor efemere si s-ar unifica.
O.Andronic: Ce iubiti mai mult, oamenii sau animalele?
C.V.Tudor: Fireste ca iubesc oamenii. Oamenii sunt creati dupa chipul si asemanarea lui Dumnezeu, sunt fapturi sacre, au o scanteie, o samanta de lumina de divinitate. Cu o precizare: iubesc oamenii atunci cand nu sunt animale.
O.Andronic: in ce conditii ati divorta? Ce anume ar trebui sa se intample ca sa divortati?
C.V.Tudor: Mi-e greu sa spun. Eu am un cult pentru familie. Parintii mei au apucat sa isi serbeze nunta de aur in primavara anului 1988 si am fost foarte fericit. Am scris atunci poeme omagiale pentru sufletul lor. Noi am crescut in cultul familiei si mi-e foarte greu sa concep ideea ca avand si doi copii, care-mi sunt dragi ca lumina ochilor, ar fi greu sa concep ca as putea divorta. Si fac un apel catre cei care mai au asemenea gargauni sa se gandeasca intai la copii. Nimic nu este mai dramatic pentru un sufletel de copil decat sa se vada pasat de la un parinte la altul, sa fie tarat prin salile tribunalelor.
O.Andronic: Credeti ca barbatul trebuie sa fie mai destept decat femeia sau se poate si invers?
C.V.Tudor: Mi-aduc aminte de… o frumoasa nimfa care spunea: ce copil frumos ar iesi din ei doi daca ar avea inteligenta lui si frumusetea ei. Iar el i-a raspuns ce tragedie ar fi daca ar iesi invers. Noi traim in epoca patriarhatului, totusi. Barbatul este stalpul familiei. Sa nu uitam ca 51 la suta din populatia tarii este formata din tarani. Noi avem niste traditii care nu ne pot face usor sa iesim din acest tipar. Dar eu cred ca femeile au dus greul istoriei nationale. Daca stai bine sa te gandesti, epopeea lui Stefan cel Mare n-ar fi fost daca nu ar fi existat ilustra sa mama. Uitati-va ce se intampla cu ilustrul craniu al lui Mihai Viteazul pe care l-au adus boierii Buzesti dupa nenorocirea din 19 august 1601 din Campia Turzii pe care l-au adus incet-incet la Manastirea Dealu. Cine pazeste craniul acela sacru caruia in 1919 trupele romane ii dadeau onorul cand treceau Tisa pentru eliberarea Budapestei? Craniul acela adus acolo de Nicolae Iorga pus pe o masa din cristaluri, cu catifeluri negre si violete. Cine pazeste acel craniu? il pazesc maicutele pentru ca Manastirea Dealu este de maici. Femeile au harul cel mare al perpetuarii neamului romanesc.
O.Andronic: Ne-au mai ramas putine minute si un capitol important al acestei emisiuni. intrebarile sosite de la cititori sunt extrem de multe. Peste 200 de intrebari. Dvs. trebuie sa premiati una dintre ele. Ma hotarasc greu pe care sa vi-o expun. Doamna Elena Simion din Bucuresti spune asa: “Dl C.V.Tudor a afirmat de mai multe ori ca numai Vlad tepes ar putea starpi coruptia din tara. Daca ar fi presedintele Romaniei cine ar avea privilegiul de a se bucura de teapa nr. 1 si in ce ar consta ea?
C.V.Tudor: Uite ce probleme o framanta pe distinsa doamna… Eu as putea fi un Vlad tepes, dar un Vlad tepes bland. Un om animat de morala crestina nu poate sa nutreasca ganduri de razbunare sau de aplicare a pedepselor corporale. Eu cred ca prin domnia autoritara a legii, prin faurirea unui adevarat stat de drept, prin intrarea in acel mecanism care da randament iata, in atatea tari dezvoltate ale Occidentului, Romania ar putea sa iasa la lumina. Eu cred ca s-ar face o mare dreptate cu Vlad tepes, nu era mai crud decat spiritul epocii sale.
O.Andronic: Doamna Elena Stanoiu din Ploiesti: “De ce se lupta cu morile de vant, in loc sa scrie poezie?”
C.V.Tudor: Cine-i spune dansii ca nu scriu poezii?! Doresc sa fac o carte de poeme crestine. Doresc, de asemenea, sa scriu o carte pentru copii, dar eu cred ca aceste chestiuni nu sunt incompatibile. Aduceti-va aminte ca din mitul umanitatii, mitul lui Don Quijote este foarte frumos.
O.Andronic: Ultima intrebare apartine d-lui Manaila din Bucuresti: “Daca ne ajuta Dumnezeu si iese presedintele tarii, ce va face cu jidanii?”
C.V.Tudor: Stimate domnule Manaila, respect dreptul dvs. la opinie si la orice interpretare pe care o faceti, insa cuvantul jidan este infamant. in revistele mele nu am folosit niciodata acest cuvant. Eu respect orice etnie si poporul evreu. Nu poti fi crestin daca urasti poporul evreu pentru ca asa cum spunea Petre tutea - un hoinar de geniu - “la urma urmei, sa fim seriosi, Isus nu s-a nascut la Falticeni”, ci era din mama evreica. Respect, deci, poporul evreu. Au si ei uscaturile lor cum le avem si noi pe ale noastre. Din pacate, dintre ei s-au recrutat cativa dintre cei mai …. aventurieri financiari, bancari, privatizati. Deci noi am picat pe niste cazuri concrete. Noi nu am atacat o etnie sau o natiune. in definitiv, a fi evreu sau maghiar sau tigan poate fi o sursa de noblete. Depinde cum innobilezi tu continutul acestei apartenente dintr-o etnie sau alta.
O.Andronic: Cui acordati premiul dintre acestia trei?
C.V.Tudor: Domnului Manaila ca sa cumpere si niste lumanari din acesti bani si sa se roage pentru o adevarata concordie nationala. De altfel, eu vreau sa anunt ca daca reusim si ne apropiem de speranta aceasta de a da si Partidul Romania Mare - cu un nume atat de frumos - un presedinte al Romaniei, eu promit o autentica concordie nationala. Eu nu sunt razbunator, eu nu sunt ranchiunos, am si eu supararile mele - e dreptul meu. Dar in cateva ore imi trec si promit tuturor si contracandidatilor si inamicilor mei ca a doua zi ii voi invita la o cupa de sampanie, la Cotroceni.
O.Andronic: Stimati telespectatori, punem capat aici emisiunii care l-a infatisat pe candidatul C.V.Tudor. Reamintim telespectatorilor ca rostul acestei faze a “Turneului candidatilor” este destinata unei cat mai bune cunoasteri a modului in care gandesc si intentioneaza sa actioneze aspirantii la functia de presedinte. Ne vom reintalni maine seara, in compania dlui Gyorgy Frunda, candidatul Uniunii Democratice a Maghiarilor din Romania.

<< Primul tur - Candidatii se prezinta - Ioan Pop de Popa ||| Primul tur - Candidatii se prezinta - Gyorgy Frunda >>
| | Citiri: 7949 |

 
Copyright © 2005 - 2020 - Editura AlegRO