* Prima pagină * Căutare * Contact *
 


Cuprins

Introducere
Cuvânt înainte

I Preliminariile
   Clasa mijlocie are de aparat ...
   Nici o personalitate politica ...
   Toate partidele isi fac un titlu de glorie ...
   Intr-o campanie electorala seful echipei ...
   Calitatea de intelectual ...
   Vocea sefilor de campanie ...
   Campania electorala intre ...
II Primul tur - Candidatii se prezinta
   Ioan Pop de Popa
   Corneliu Vadim Tudor
   Gyorgy Frunda
   Adrian Paunescu
   Nicolae Manolescu
   Tudor Mohora
   Petre Roman
   Emil Constantinescu
   Ion Iliescu
   ANALIZE
III Turul al doilea - Fata-n fata cu telescpectatorii
   Ioan Pop de Popa
   Niculae Manolescu
   Petre Roman
   Ion Iliescu
   Emil Constantinescu
   Corneliu Vadim Tudor
   Tudor Mohora
   ANALIZE
IV Turul al treilea - Fata-n fata cu contracandidatii
   Emil Constantinescu
   Ioan Pop de Popa
   Corneliu Vadim Tudor
   Tudor Mohora
   Gyorgy Frunda
   Nicolae Manolescu
   Petre Roman
   Ion Iliescu
Bilanţuri, comentarii, premii
Statistica si politica
Faza finală
   "Finala Mare"
   "Finala Mica"
Dialoguri Post-electorale
   Noaptea legislativelor
   Cui dam voturile din turul 2?
   PRM trage concluzii
   PD Satisfactie bine temperata
   CDR - Euforia victoriei
Super finala turneului
   Ion Iliescu - Emil Constantinescu
Ziua Z
   Amintiri din viitor
ADDENDA
   Partide in campanie
   Partide in campanie (30 aug 1996)
   Aliante in campanie (19 aug 1996)
   Aliante in campanie (26 aug 1996)
   Radu Campeanu
   Gheorghe Funar
   Guvernul Presei Independente
   Rezultatele Turul 1
   Rezultatele finale ale alegerilor prezidentiale
   Regulamente de organizare si desfasurare a "Turneului candidatilor"
   Corespondente
   Un sondaj intarziat
 
Cuvant dupa

 

Carte/Capitol/Subcapitol: Primul tur - Candidatii se prezinta - Gyorgy Frunda

Gyorgy Frunda:
Drepturile pentru care luptam noi nu ingusteaza drepturile romanilor!!
18 SEPTEMBRIE 1996

O. Andronic: Astazi se afla in fata dvs. dl Gyorgy Frunda, candidatul U.D.M.R.

Candidatura domniei sale este o premiera absoluta in viata politica romaneasca. Privita la inceput cu rezerve, ca o provocare adresata unui sistem in care prejudecatile joaca inca un rol important, ea s-a integrat treptat in perceptia publica ca un element de normalitate. Despre asa ceva este vorba, in ultima instanta. O normalitate compatibila cu democratia pe care dorim sa o vedem cu totii cat mai temeinic instalata in societatea noastra. Temeritatea domnului Frunda impreuna cu aceea a deciziei luate de Uniunea Democrata a Maghiarilor merita sa fie salutate ca un pas important pe drumul unei autentice reconcilieri, inclusiv in randurile clasei politice pentru ca, la baza, acolo unde romanii si maghiarii sunt mai preocupati cum sa munceasca mai bine pentru a trai mai bine, acest proces pare sa fie intr-un avans apreciabil.

Sper sa nu ma insel, dupa cum sper sa nu ma insel in legatura cu impactul acestei oferte asupra unui electorat tot mai dornic sa selecteze competente in loc de slogane electorale. Dl Gyorgy Frunda, aici de fata, pe care l-ati putut vedea si in originalul clip din debutul emisiunii,

s-a nascut la 22 iunie 1951, are 45 de ani, este casatorit, sotia medic urolog, are doua fetite de 5 si 4 ani, absolvent in 1974 al Facultatii de Drept de la Universitatea Babes-Bolyai din Cluj, studii postuniversitare la Salzburg in 1991, cursuri de specializare in drept constitutional si in legislatia minoritatilor. N-a fost membru P.C.R. (Cum ati reusit?) Membru U.D.M.R. insa, din 1990. in 1991 a urmat cursurile Facultatii de Stiinte Politice si Juridice a Universitatii din Chicago, Programul pentru Europa Centrala si de Est; in 1995 a deschis un birou propriu de avocatura la Tg. Mures; a intrat in politica dupa evenimentele din martie 1990 de la Tg. Mures. Este vicepresedinte al Comisiei Juridice a Senatului si membru al Delegatiei Parlamentare de la Consiliul Europei. Deci, inca odata, dle Frunda, bun-venit dvs. si colegilor dvs. care v-au insotit ca intr-o originala parabola: dvs., avind in jur sapte “pitici” - sau sapte “sfinti” - care plaseaza asupra dvs. o aura de Alba-ca-Zapada.

Cum si cui i-a venit ideea acestei candidaturi?
G. Frunda: Buna-seara telespectatorilor. Multumesc dvs. pentru posibilitatea de a-mi putea prezenta echipa si programul, cel putin o parte din echipa care este prezenta si careia ii multumesc pentru ajutorul de a fi aici. Dl deputat Borbely Laszlo, care este consilier si seful organizatoric al campaniei prezidentiale; dl deputat Birtalan Akos, consilier in domeniul economic si financiar; dl senator Hajdu Gabor, care este consilier in probleme de drept si de asigurari si protectie sociala, de fapt, este presedintele Comisiei similare a Senatului; dl deputat Tokay G., consilier politic si un politician bine cunoscut; dl Anton Niculescu, purtatorul meu de cuvant; dl V. Attila care este specialist in domeniul Drepturilor Omului si al Drepturilor Minoritatilor Nationale; si, in sfarsit, dl t. I. economist recunoscut si om de specialitate in domeniul financiar-bancar. Si raspunsul la prima intrebare. De ce un candidat de nationalitate maghiara la presedintia Romaniei? in primul rand, pentru ca in cei sase ani de cand s-a nascut Uniunea Democrata Maghiara din Romania, am reusit sa ne dezvoltam la nivelul de a prezenta o alternativa Romaniei, in domeniul economic, social, politic sa ofere o alternativa a electoratului roman, o alternativa care sa scoata Romania din actuala ei criza economica, politica si sociala. Voi reveni la argumentele pe care le am; aceasta este prima motivatie. in al doilea rand, normal, vreau sa castig cat mai multe voturi. Daca s-ar putea, as vrea sa ajung in turul II. in al treilea rand, pentru ca vreau sa fac foarte cunoscut programul U.D.M.R.-ului. in sase ani am avut foarte rar posibilitatea de a prezenta programul nostru. Ca cetateanul sa cunoasca programul U.D.M.R.-ului din gura U.D.M.R.-ului, sa cunoasca argumentele si ceea ce cerem noi. Pentru ca, ceea ce cerem noi este cuprins in tratatele internationale pe care Romania le-a semnat si ratificat; ele sunt in spiritul Constitutiei Romaniei si acceptarea lor ar duce la renasterea acelui spirit transilvan care a marcat istoria Transilvaniei de-a lungul ei. Eu cred ca rezolvarea asa-zisei probleme maghiare - creata mai mult de politicieni si intretinuta mai mult artificial - rezolvarea acestei probleme este, nu numai in interesul nostru, dar si in interesul dvs., al majoritatii romanilor. in viata politica romaneasca, asa-zisa problema maghiara sa nu mai poata fi folosita ca o diversiune. Va aduceti aminte, si in ultimii sase ani si in vremea dictaturii, intotdeauna minoritatea maghiara din Romania si Ungaria au fost prezentate ca dusmanii permanenti ai Romaniei. Toate acestea nu sunt adevarate. Vreau sa fac cunoscut telespectatorilor ca noi dorim sa ne obtinem drepturile exclusiv pe cale parlamentara, si acesta este iarasi un element foarte pozitiv, fara restrangerea drepturilor romanilor. Noi dorim ca in regiunile cu majoritate maghiara, romanii sa poata vorbi romaneste, ungurii sa vorbeasca ungureste. Si din acest punct de vedere trebuie inteleasa si problema autonomiei care este folosita impotriva noastra.
O. Andronic: Cred ca aici, la “Turneul Candidatilor”, s-ar putea pune bazele crearii unui partid - al senatorilor care candideaza la Presedintia Romaniei. Sunteti deja patru: dl Paunescu, dl Manolescu si dl C.V.Tudor. in timp ce Camera Deputatilor n-a dat decat doi. Credeti ca e mai aproape sala Omnia de Cotroceni?
G. Frunda: Cred ca este un avantaj psihologic, dar in sistemul nostru constitutional, acest lucru nu este adevarat. Suntem absolut egali cu colegii nostri deputati.
O. Andronic: Ati putea face o sinteza de 100 de cuvinte a programului, a alternativei pe care o ofera U.D.M.R.-ul prin dvs., ca presedinte?
G. Frunda: Este o incercare foarte grea. Deci, in domeniul politic, in politica interna as veghea, asa cum cere Constitutia, la buna functionare a institutiilor statului, veghind neaparat la separarea puterilor in stat. Dupa ce s-a atins un anumit nivel, pe urma au avut loc incalcari repetate ale separatiei puterilor in stat, nu vreau sa fiu prea lung, dar dau un singur exemplu ca sa imi motivez sustinerea. in 1995, Parlamentul a adoptat 200 de legi si, in acelasi an, Guvernul a adus 97 de ordonante guvernamentale. in timp ce Parlamentul a legiferat din varii domenii foarte multe aplicabilitati, Guvernul a hotarat viata politica si economica a tarii. Deci aceasta politica nu a fost determinata de Parlament si rezultatele se si vad. in al doilea rand, as milita foarte ferm si foarte consecvent impotriva manifestarilor intolerante pentru ca acest lucru a adus foarte mult rau populatiei acestei tari. Voi lucra printr-o atitudine foarte deschisa, prin abordarea foarte realista a problemei, prin a spune lucrurilor pe nume, a spune cand nu pot fi de acord cu anumite lucruri, a privi istoria in fata, a trage invatamintele din istorie pentru a nu se repeta structurile nefaste ale istoriei si a privi inspre o Europa Unita. in domeniul politicii externe sunt un foarte convins sustinator al integrarii Romaniei in structurile europene si euro-atlantice. Dar eu spun ca aceasta integrare poate avea loc numai intr-un mod real. in primul rand, trebuie facute cunoscute criteriile de accesibilitate in Uniunea Europeana si in NATO. Vedeti, de doi ani discutam despre integrarea europeana, dar Guvernul Romaniei nu a facut cunoscute nici pana astazi care sunt criteriile de accesibilitate. Or, cetatenii acestei tari au dreptul sa stie ce inseamna integrare, care este pretul integrarii si care vor fi urmarile ei. Noi nu spunem ca din punct de vedere al integrarii suntem printre ultimele tari dintre cele foste socialiste. Zilele trecute am citit intr-unul din ziare ca din punct de vedere al structurilor militare suntem pe penultimul loc. Cu toate ca criteriile ar fi usor de indeplinit. Cum se pot indeplini aceste criterii la nivelul tarii? Foarte usor. Ar trebui adoptate legi care sa fie in concordanta cu legile Uniunii Europene si, pe urma, ar trebui aplicate ferm si corect. Numai ca noi ne-am asumat niste obligatii inspre sincronizarea legislatiei cu cea a Uniunii Europene, dar am uitat foarte repede acest lucru. De exemplu, in 1994 am adoptat o lege prin care ne obligam ca taxele vamale pentru autoturismele importate din Uniunea Europeana sa fie de 10 la suta. Din 1996, insa, taxele vamale au fost marite. Aceasta insa, strica imaginea, dovedeste ca nu exista o vointa politica reala de integrare. Desigur, ma veti intreba: de ce integrare? Pentru ca independenta si suveranitatea Romaniei sunt periclitate in situatia in care nu ne vom integra. Nu uitati ca Uniunea Europeana se va extinde, dar nu este tot una daca se va extinde pana la granita cu Ungaria si noi, sau va merge mai departe. Daca noi vom fi aparati de aceasta uniune sau daca noi vom fi intre doua mari puteri europene: Uniunea Europeana si Comunitatea Statelor Independente. Si avantajele politice, economice care decurg din Uniune: pluralismul politic, separarea puterilor in stat, drepturile fiecarui cetatean sunt aparate chiar impotriva statului. Exemplul “vacilor nebune” din Anglia este elocvent in acest sens. Este adevarat ca s-a impus Angliei ca sa nu exporte vacile nebune, dar cam 75 la suta din pierderile financiare sunt acoperite de Uniunea Europeana. Nu mai vorbim de faptul ca in Uniunea Europeana nu poti sa nu acorzi drepturile minoritatilor si nu poti ca diversiunea militara sa o folosesti in politica interna. in acest sens, cred ca Romania trebuie sa-si imbunatateasca relatiile cu vecinii.
O. Andronic: U.D.M.R.-ul a intampinat cu rezerve actul semnarii Tratatului care s-a produs la Timisoara. Si nici nu a fost reprezentata, ca celelalte partide …
G. Frunda: Este mare pacat ca nu stiti ca U.D.M.R.-ul a fost reprezentata la un inalt nivel: presedintele Consiliului Reprezentativ, care este in Parlamentul nostru, a reprezentat uniunea noastra la semnarea Tratatului de baza. Deci, am fost prezenti. Noi asteptam mai mult de la acest Tratat. Asteptam sa fie o lista mai mare de drepturi, sa se rezolve si bunurile confiscate in timpul dictaturii, pana in ultima secunda, apoi s-a renuntat la acest alineat. Ca politician si ca jurist, eu gasesc doua lipsuri de fond si una politica. Una consta in lipsa unui grup, a unei comisii care sa controleze aplicarea Tratatului. Din 1993 incoace, la nivelul Consiliului Europei unde stiti ca lucrez, si in acest domeniu s-au infiintat mai multe comisii de supraveghere a recunoasterii si aplicarii drepturilor minoritatii. Or, in aceasta conjunctura, era normal ca expertii neutri sa fie inclusi intr-o asemenea comisie, nu se prevede in Tratat la ce for, la ce institutie pot apela partile in caz de interpretare diferita sau neaplicare a Tratatului. Cel dintre Ungaria si Cehoslovacia lasa de inteles, ca si cel intre Ungaria si Romania, ca interpretarile sa fie diferite. Atunci, daca noi nu ne intelegem, mergem la un judecator care sa ne lumineze, ori eu, daca urmez procedura juridica internationala aceasta este o procedura foarte greoaie, care dureaza ani de zile. Am spus un motiv politic: momentul semnarii. Cu sase saptamani inainte de alegeri, acest lucru va canaliza lupta electorala pe aceasta problema a Tratatului si va ramane putin timp pentru celelalte programe economice, dar la fel de important este ca acest Guvern in cele sase saptamani nu are timpul necesar pentru a aplica Tratatul. Or atunci, eu cred ca ar fi fost mai intelept ca Tratatul sa se incheie peste opt saptamani, de o noua majoritate parlamentara, de o noua coalitie guvernamentala, care sa aiba patru ani de zile ca sa aplice si sa ratifice acest Tratat. Cu toate ca acesta trebuie ratificat si aplicat din primul moment. De ce? Pentru ca tratatele sau finalitatea lor depind mult mai mult de modul de aplicare decat de prevederi. Eu pornesc de la premisa ca Guvernul roman este bine intentionat. Si vrea sa rezolve problema maghiara, dar daca este asa, nu trebuie sa astepte infaptuirea procedurii de ratificare, ci trebuie sa aplice Tratatul acolo unde maghiarii reprezentand doar 10 la suta sau sarbii sau turcii, sunt 14 minoritati in Romania. Dar eu cred ca uniunea noastra reprezinta si interesele celorlalte minoritati din Romania. Politica pe care noi o promovam in Parlament este favorabila si celorlalte minoritati etnice, dar politica generala si unei bune parti a populatiei romane din Romania. Sa finalizez ideea. Deci, acestea gasesc ca sunt punctele nevralgice ale Tratatului, iar punctele pozitive, pentru ca sunt, si trebuie spus acest lucru ca trei documente internationale politice au primit un caracter juridic. Recomandarea 1201 pe care o stie tot omul, documentul final de la Copenhaga si, atentie, pentru ca acest document cuprinde o lista mult mai larga de drepturi pentru minoritati decat Recomandarea si, in sfarsit, hotararea Organizatiilor Natiunilor Unite pentru minoritatile maghiare si etnice care, de asemenea da o perspectiva generala foarte cuprinzatoare pentru minoritati. Ce inseamna acest lucru? Atat Uniunea Democrata Maghiara sau reprezentantii altei etnii, recunoscute fiind prin putere juridica aceste documente internationale, pot sa ceara aplicarea efectiva a lor si noi vom face acest lucru. Tot un lucru pozitiv este posiblitatea folosirii limbii materne si atunci trebuie modificata legea invatamantului, conform prevederilor acestui Tratat. Deci, aceste lucruri sunt pozitive. Punctul nostru de vedere este ca acest Tratat trebuie aplicat imediat si cu larghete, iar ceea ce lipseste din Tratat noi vom incerca sa reparam pe cale parlamentara. in noul Parlament care se va naste din 3 noiembrie, vom depune initiative legislative care sa acopere golurile lasate de acest Tratat. Acesta este punctul nostru de vedere cu privire la Tratat.
O. Andronic: Mi-as permite o intrebare, mai generala: aceasta disputa, legata de Tratat, are alura unei negocieri. Deci, U.D.M.R.-ul cere ceva. Ce ofera?
G. Frunda: Vedeti, noi oferim foarte mult. Mi s-a spus intotdeauna ca mai intai trebuie sa-ti oferi loialitatea. De doua mii de ani este dovedit ca oamenii carora li se recunosc drepturile devin loiali. Am discutat cu un domn care este suedez din Finlanda si l-am intrebat: ce oferiti voi? A spus: stabilitatea. Noi intotdeauna discutam cu guvernul finlandez pentru ca ne-a rezolvat toate cerintele. Noi ne simtim acolo acasa pentru ca drepturile noastre au fost rezolvate. Si aici am vrea sa ne simtim la fel, pentru ca pamanturile acestea sunt ale noastre, asa cum sunt si ale dvs. Dar, dati-mi voie sa trecem si la celelalte subiecte.
O. Andronic: Ce este Recomandarea 1201?
G. Frunda: Aceasta este o haina politico-juridica care s-a dat drepturilor minoritatilor. Ea inseamna experienta occidentala pentru care aceasta problema s-a rezolvat si unde specialistii occidentali au spus care sunt mijloacele prin care poti sa acorzi drepturile comunitatii etnice si, in acelasi timp sa stabilizezi situatia politica din tara. Aceasta este Recomandarea 1201. Ea se aplica in toata Europa, ea este avantajoasa si Romaniei pentru ca, prin finalitate rezolva o serie de probleme in Romania, avantajoasa - pentru ca eu refuz ideea ca statul este egal cu natiunea. Eu nu inteleg de ce politicienii romani care fac atata propaganda de romanismul lor nu se gandesc la romanii de peste hotare. Si de ce avem doua unitati de masura: intr-un fel discutam despre romanii din afara granitelor tarii si intr-un fel discutam de comunitatile etnice de la noi.
O. Andronic: Mi-as manifesta o nedumerire sincera: va rog sa-mi spuneti daca sunteti convins ca, datorita lipsei acestor drepturi, maghiarii din Romania traiesc mai prost decat romanii sau sunt timorati intr-o anumita directie?
G. Frunda: Deci, nu traiesc material mai prost. Dar traiesc cu psihologia cetateanului de rangul doi. Lui ii este teama ca va fi dat afara de la locul de munca, de abuzurile functionarului daca este intreprinzator, deci trebuie sa il fac sa se simta egal. Discursurile fulminante antimaghiare provoaca acest lucru. Stiti cum este. Eu v-as ruga, daca se poate sa trecem la programul economic.
O. Andronic: Sau sa trecem de acest subiect pentru ca problema economica nu este treaba presedintelui, ci a viitorului Guvern.
G. Frunda: Stati! Presedintele tarii are obligatia de a veghea la bunastarea natiunii, a tarii pe care o conduce. Si aici as vrea sa spun despre accentele din domeniul economic. in primul rand, in Romania trebuie stimulata privatizarea intreprinderilor mici si mijlocii. Cam acestea creeaza 30-40 la suta din populatie, iar ei au fost cei mai loviti de catre politica romaneasca din ultimii ani, pentru ca au fost tratati ca niste oameni care incep sa obtina profit si sunt dezavantajati de actuala politica economica; in al doilea rand trebuie stimulate investitiile straine. in Romania, in ultimii sase ani s-au investit doar 1,5 miliarde de dolari. in aceeasi perioada, in Cehia s-au investit 7 miliarde, in Polonia 8 miliarde, in Ungaria 13 miliarde de dolari si in Iugoslavia, care pana acum sase luni a fost sub embargou, s-au investit 1,3 miliarde de dolari. Atunci, cine greseste in domeniul investitiilor straine? Obstacole birocratice, metodologii grele de a-si infiinta intreprinderile. Eu nu spun sa nu fie control, dar sa nu fie un control exagerat, sa le permiti sa aiba terenuri, proprietati in Romania. Pentru asta presedintele trebuie sa tina legatura cu partidele. in al treilea rand, trebuie sa privatizam industria de stat. Anual se cheltuieste enorm in industrie pentru intreprinderile acestea nerentabile. Trebuie asigurata stabilitatea legislatiei si, in al cincilea rand, trebuie luptat foarte hotarat impotriva acestei piete negre care exista in Romania. Si tot in viata economica intra si problemele de asigurari sociale. Pentru ca atata timp cat o mare parte din bugetul national este destinat acoperirii cheltuielilor subventiilor mascate sau nemascate, atata timp nu vom putea sa-i ajutam nici pe batrani, nici pe tineri. Este inadmisibil ca, la ora actuala 40 la suta dintre someri nu au fost niciodata incadrati si cei mai multi dintre ei au terminat un liceu sau o facultate. Eu cred ca situatia omului de rand din Romania poate fi imbunatatita.
O.Andronic: Sa revenim putin la ideea de autonomie. Cum o vedeti dvs.?
G.Frunda: Problema autonomiei trebuie analizata din punctul de vedere pe care l-am spus si a faptului ca drepturile pentru care noi luptam nu ingusteaza drepturile romanilor. Autonomia este la fel de benefica si pentru romani, ca si pentru unguri. Ea este de doua feluri: teritoriala si culturala sau personala. Autonomia teritoriala permite comunitatilor locale sa-si rezolve propriile probleme. Pentru ca aceasta necesita si o autonomie financiara. Unele localitati primesc bani, altele nu, in functie daca primarul este roman sau ungur. Dar trebuie evitat acest lucru intr-un singur fel: asigurand autonomia locala. Banii pe care ii strang raman 30 la suta minim acolo, restul vin la bugetul national si se redistribuie, din acesti bani eu trebuie sa asigur problema spitalelor, a scolilor, a canalizarii, a autobuzelor si aici trebuie sa rezolv si problemele comunitatilor etnice.
O. Andronic: Aceasta autonomie locala nu va intra intr-o contradictie cu autonomia altor localitati, care nu sunt locuite de maghiari?
G. Frunda: Aceasta autonomie eu cred ca este cea mai buna solutie pentru toate etniile, pentru toate judetele. La ora actuala, Ministerul invatamantului decide si cate scoli sunt la Tulcea si cate in Tg. Mures. Eu sunt convins ca primarul din Tulcea stie mai bine de cate scoli are nevoie, decat un ministru care se schimba din doi in doi ani si care are o presiune politica si decide in functie de interesele politice pe care le reprezinta. Pentru ca eu refuz sa cred ceea ce am invatat la Facultate si ceea ce se spune si astazi in Parlament ca “cetateanul este pentru stat”. Nu, domnilor, statul trebuie sa fie pentru cetatean. Noi, atata timp cat nu vom schimba politica Romaniei si nu vom apara cetateanul impotriva statului, pornind de la premisa ca statul este pentru cetatean nu vom rezolva nimic. Din acest punct de vedere, aceasta este doar autonomia teritoriala care se intregeste cu cea culturala. Care, in schimb, revine comunitatii etnice. Ea inseamna ca o comunitate sa aiba dreptul pastrarii identitatii nationale si aceasta se exprima in domeniul culturii, al limbii, al invatamantului. Deci, trebuie sa avem incredere in comunitatile etnice din Romania, sa-si pastreze dreptul la o identitate nationala, sa aiba cultura necenzurata si in domeniul asta cred ca ne-am obtinut cele mai multe drepturi dupa 1989. Cu toate ca au existat si aici obstructionari din partea C.N.A.-ului. Stiti politica Televiziunii Nationale, care prezinta si acum, din nefericire, comunitatea maghiara din acelasi punct de vedere vechi si neadevarat. Aceste doua forme de autonomii se completeaza si cred ca ele vor asigura o dezvoltare mult mai buna si sunt in favoarea cetateanului. Nu uitati, ca tarile unde autonomia este la ea acasa, Germania, ca si Italia, Austria, sunt tari foarte stabile. De ce se spune atunci ca autonomia duce la destabilizare? Nu este adevarat.
O. Andronic: V-as propune sa trecem la un alt capitol. in disputa chiriasi-proprietari pe ce baricada va aflati?
G. Frunda: Pe baricada dreptatii.
O. Andronic: in ce fel de casa locuiti?
G. Frunda: in casa mea, proprietatea mea. Dar trebuie gasita o solutie de compromis, care, pe de o parte, sa asigure dreptul de proprietate, iar pe de alta parte sa asigure dreptul chiriasului de a se stabili in casa inchiriata. Dupa parerea mea, aceasta solutie de a da chiriasilor posibilitatea de a cumpara casele este benefica numai pentru acei care au posibilitati materiale. Nu este benefica pentru cei care nu au posibilitati, pentru ca statul a fost pana acum cel mai prost administrator al imobilelor. Zeci de ani nu le-au reparat, nu le-au zugravit, nu le-au intretinut.
O. Andronic: Vizavi de ceea ce s-a votat recent in Parlament, credeti ca minoritatile sexuale trebuie tratate intr-un stil mai “european” sau mai autohton?
G. Frunda: Doar deduc ce vreti sa spuneti. Sa va dau un exemplu. Pe la mijlocul anilor ‘80 aparam din oficiu un homosexual. Judecatorul era un om foarte cumsecade si i-a spus: “Bine, domnule de abia ai iesit de sase luni din puscarie tot pentru homosexualitate, de ce nu te astamperi?” El i-a raspuns: “Domnule judecator, bine, dar eu in viata mea nu am prins mana unei fete si nu am sarutat-o! Eu nu am acest sentiment!” Deci, trebuie facute diferentieri. Trebuie adoptata o lege care sa nu sanctioneze homosexualitatea, dar aceasta homosexualitate nu trebuie stimulata. Nu trebuie sa-i condamnam pe acesti oameni doar pentru ca ei sunt altfel. Dupa parerea mea si dupa stiinta juridica internationala, acest lucru nu este o infractiune. Sunt alte cai prin care se poate lupta: religia, scoala, familia. Prin marirea pedepselor, societatea nu este aparata.
O. Andronic: Sa presupunem ca ati deveni presedintele Romaniei. Pe cine ati prefera sa numiti prim-ministru?
G. Frunda: Trebuie sa va fac o confesiune personala. Sunt un om foarte fidel si care imi respect cuvantul dat. in iulie, la Consiliul Reprezentantilor, am fost onorat sa reprezint U.D.M.R. si am spus ca o voi numi pe doamna Smaranda Enache ca prim-ministru al Romaniei.
O. Andronic: Veti proceda la gratierea celor care se mai afla in puscarie, in urma proceselor intentate fostei nomenclaturi de partid?
G. Frunda: Nu pot sa va dau un raspuns global. Promit insa sa vad dosarele de la caz la caz.
O. Andronic: Daca fostul monarh isi va exprima din nou dorinta sa revina in tara, ce tratament ii veti aplica, cum il veti primi?
G. Frunda: Ca pe oricare cetatean roman, are dreptul sa vina sa-si viziteze tara cand doreste dumnealui.
O. Andronic: O intrebare cu nuanta mai personala: cand v-ati indragostit prima data?
G. Frunda: imi puneti memoria la grea incercare. Dar prima data profund si definitiv m-am indragostit de sotia mea.
O. Andronic: Ce limbi straine vorbiti?
G. Frunda: Engleza, franceza si limba mea materna si romana cred ca o vorbesc acceptabil.
O. Andronic: Cum stati cu sanatatea?
G. Frunda: Mersi, bine. Nu am nevoie de nici un control medical.
O. Andronic: Va place sa fiti in pas cu moda?
G. Frunda: Da, asa se spune.
O.Andronic: Va cumparati singur obiectele de imbracaminte?
G.Frunda: Le mai primesc si cadou.
O. Andronic: Sunteti sensibil la adulatie ?
G. Frunda: Mai mult la critica.
O. Andronic: Aveti permis de conducere, aveti masina, va face placere sa conduceti?
G. Frunda: Da, imi face placere sa conduc. Si vreau sa spun un mare secret telespectatoarelor: observati cum conduc masina prietenii si veti sti ce fel de sot va fi in viitor!
O. Andronic: Cum v-ati descrie in cateva cuvinte, daca ati da un anunt la “matrimoniale”?
G. Frunda: Nu sunt adeptul anunturilor de acest gen si cred ca nu eu trebuie sa ma calific, ci cei care ma cunosc.
O. Andronic: As vrea sa trecem in minutele care ne-au mai ramas la intrebari adresate de cititori. Au venit foarte multe telefoane atat la “Libertatea”, cat si aici la Antena 1. Dintre acestea, v-as propune sa mentionati care a fost cea mai interesanta, pentru ca ea va fi premiata. Dl Musceleanu din Bucuresti intreaba: “Dvs. vorbiti perfect romaneste si va admir pentru calitatea gandirii. Daca ati fi fost ministru de externe si pus in situatia de cetatean roman, ati fi aparat interesele romanilor sau maghiarilor? Cum ati fi impacat aceasta dilema?”
G. Frunda: Ca reprezentant al Parlamentului Roman in Consiliul Europei eu apar interesele tuturor locuitorilor acestei tari, pentru ca refuz ideea ca este o contradictie intre interesele ungurilor si ale romanilor.
O. Andronic: D-na Elena Ionescu din Bucuresti intreaba: “Nu considerati ca tocmai prin existenta U.D.M.R.-ului se creeaza un separatism de populatia majoritara a tarii?”
G. Frunda: Nu, eu am spus politica cea mai desteapta ar fi de a ne acorda toate drepturile. in clipa aceea eu cred ca si U.D.M.R.-ul se va diviza pe diferite platforme politice.
O. Andronic: D-na L. Katalin din Tg. Mures intreaba “in cazul in care veti fi ales presedinte la inaugurarea acestui eveniment ii veti chema pe domnii Funar si pe dl C.V.Tudor, si ce mesaj veti transmite membrilor P.U.N.R. si Romania Mare?
G. Frunda: Voi chema la inaugurare pe presedintii tuturor partidelor politice parlamentare si voi avea un dialog firesc ca intre barbati politici.
O. Andronic: Doamna Ana Chioran din Cluj: “in ce masura mizati pe sex-appeal in cucerirea electoratului si ce sanse credeti ca aveti din acest punct de vedere vizavi de contra-candidatul Petre Roman?”
G. Frunda: Pe dvs., doamna, sper sa va conving.
O. Andronic: Lucian Buhuran din Bucuresti intreaba “Daca veti deveni presedinte al Romaniei veti desfiinta granita dintre Romania si Ungaria?”
G. Frunda: Nu. Granita trebuie sa ramana, dar o voi spiritualiza. Asta inseamna posibilitatea ca oamenii, cultura, europenismul sa treaca fluent, fara nici o problema peste granita.
O. Andronic: Dan Marga din Bucuresti intreaba “Daca, odata devenit presedinte al Romaniei, la varsta pensionarii va fi acuzat de nepotul sau ungur pentru ca a acceptat aceasta functie, se va simti vinovat sau nu?”
G. Frunda: imi voi educa copiii, nepotii in asa fel, incat sa nu le fie rusine de ceea ce am facut.
O. Andronic: Pe care din aceste intrebari ati mentiona-o ca cea mai interesanta?
G. Frunda: Prima intrebare in legatura cu politica externa.
O. Andronic: Va multumesc. in incheiere avem un minut la dispozitia dvs. pentru a va adresa telespectatorilor.
G. Frunda: Va multumesc pentru invitatie, telespectatorilor ca au privit la aceasta emisiune si, in spiritul transilvan pe care vreau sa-l fac renascut in Transilvania, vreau sa multumesc in trei limbi ca m-ati ascultat.

<< Primul tur - Candidatii se prezinta - Corneliu Vadim Tudor ||| Primul tur - Candidatii se prezinta - Adrian Paunescu >>
| | Citiri: 3497 |

 
Copyright © 2005 - 2016 - Editura AlegRO