* Prima pagină * Căutare * Contact *
 


Cuprins

Introducere
Cuvânt înainte

I Preliminariile
   Clasa mijlocie are de aparat ...
   Nici o personalitate politica ...
   Toate partidele isi fac un titlu de glorie ...
   Intr-o campanie electorala seful echipei ...
   Calitatea de intelectual ...
   Vocea sefilor de campanie ...
   Campania electorala intre ...
II Primul tur - Candidatii se prezinta
   Ioan Pop de Popa
   Corneliu Vadim Tudor
   Gyorgy Frunda
   Adrian Paunescu
   Nicolae Manolescu
   Tudor Mohora
   Petre Roman
   Emil Constantinescu
   Ion Iliescu
   ANALIZE
III Turul al doilea - Fata-n fata cu telescpectatorii
   Ioan Pop de Popa
   Niculae Manolescu
   Petre Roman
   Ion Iliescu
   Emil Constantinescu
   Corneliu Vadim Tudor
   Tudor Mohora
   ANALIZE
IV Turul al treilea - Fata-n fata cu contracandidatii
   Emil Constantinescu
   Ioan Pop de Popa
   Corneliu Vadim Tudor
   Tudor Mohora
   Gyorgy Frunda
   Nicolae Manolescu
   Petre Roman
   Ion Iliescu
Bilanţuri, comentarii, premii
Statistica si politica
Faza finală
   "Finala Mare"
   "Finala Mica"
Dialoguri Post-electorale
   Noaptea legislativelor
   Cui dam voturile din turul 2?
   PRM trage concluzii
   PD Satisfactie bine temperata
   CDR - Euforia victoriei
Super finala turneului
   Ion Iliescu - Emil Constantinescu
Ziua Z
   Amintiri din viitor
ADDENDA
   Partide in campanie
   Partide in campanie (30 aug 1996)
   Aliante in campanie (19 aug 1996)
   Aliante in campanie (26 aug 1996)
   Radu Campeanu
   Gheorghe Funar
   Guvernul Presei Independente
   Rezultatele Turul 1
   Rezultatele finale ale alegerilor prezidentiale
   Regulamente de organizare si desfasurare a "Turneului candidatilor"
   Corespondente
   Un sondaj intarziat
 
Cuvant dupa

 

Carte/Capitol/Subcapitol: Primul tur - Candidatii se prezinta - Tudor Mohora

Tudor Mohora:
Nu ma consider un disident al vechiului regim!
4 SEPTEMBRIE 1996

O. Andronic: Astazi il avem ca invitat pe dl Tudor Mohora, candidatul Partidului Socialist.

Tudor Mohora, deci, un politician de echilibru - au cazut, in general de acord colegii din ambele laturi ale scenei - care se straduieste sa confere doctrinei socialiste o legitimitate dezbarata de ereditatea totalitara. Un activist autentic, care a stiut sa distileze principii unanim confirmate in plan european si care a riscat chiar un divort ce putea fi fatal, in dorinta de a-si demonstra buna credinta si de a proba fiabilitatea demersului sau. Iata-l deci pe dl Tudor Mohora, deputat independent in Parlament, presedinte de partid nou aparut pe firmamentul politic si, implicit, candidat la Presedintie.

Stimate domnule Mohora, am sa citez cateva elemente de biografie.

Nascut la 6 octombrie 1950, in comuna Bogdana, judetul Teleorman, a urmat cursurile Facultatii de Chimie din Bucuresti pe care a absolvit-o in 1974. intre 1978- 1989 asistent universitar si sef de lucrari la Facultatea de Tehnologie din cadrul Institutului Politehnic. Autor al mai multor lucrari stiintifice de specialitate. Casatorit, are doua fete, sotia este sef de lucrari la Universitatea de Medicina si Farmacie Bucuresti. intre 1974 si 1985, lider al Organizatiei Studentilor Universitatii din Bucuresti, apoi secretar si presedinte al Consiliului National. 1985-1989 vicepresedinte al Consiliului Popular al Sectorului 4. Februarie 1991 - ianuarie 1995 a detinut succesiv functiile de secretar si de vicepresedinte al P.S.M., iar din septembrie 1992 este deputat in Circumscriptia 10 Buzau. in ianuarie 1995 paraseste P.S.M.-ul impreuna cu alti sase lideri ai acestuia si infiinteaza Partidul Socialist. Primul Congres al Partidului Socialist din 17 - 18 iunie 1995 l-a ales in functia de presedinte. Congresul Extraordinar din 17-18 februabrie 1996 l-a desemnat candidat al P.S. la functia de presedinte al Romaniei.

Domnule Mohora, ati venit, conform scenariului, nu singur, ci insotit de cativa prieteni si sustinatori. V-as ruga sa ii prezentati.
T. Mohora: Voi incepe de la stanga telespectatorilor: dl profesor universitar doctor Gheorghe Cazan, este vicepresedinte al Partidului Socialist si candidatul nostru pentru Camera Deputatilor pe listele Municipiului Bucuresti; dl Ani Matei, cadru didactic universitar, de asemenea este vicepresedinte al Partidului Socialist si candidat pentru Camera Deputatilor pe listele Partidului Socialist din Teleorman; dl Vasile Bostan, de asemenea profesor universitar, presedintele Consiliului de Administratie al Bancii Columna si candidat pentru Senatul Romaniei pe listele partidului nostru in Bucuresti; dl Constantin Popescu, profesor universitar doctor la A.S.E. Bucuresti, vicepresedinte al Partidului Socialist si, de asemenea candidat pe listele partidului nostru la judetul Mehedinti; dl Mircea Cranta, inginer, director al campaniei prezidentiale a Partidului Socialist; este, de asemenea, candidat al partidului nostru pentru un loc in Senat pe listele judetului Gorj; dl Oprea Voinea, director la Societatea TURNU S.A., de asemenea candideaza pentru un loc in Senatul Romaniei pe listele judetului Teleorman; doamna Malvina Ursianu, cineast cunoscut, candidat al partidului nostru pentru Camera Deputatilor in judetul Suceava; tanara noastra speranta, Marius Lazar, licentiat in Stiinte Politice, candidat pentru Camera Deputatilor in Maramures si, de asemenea vicepresedinte al Asociatiei Tinerilor Socialisti.
O. Andronic: Va multumesc si le multumesc si domniilor lor pentru prezenta in studio. Domnule Mohora, ce v-a facut sa inaltati atat de sus stacheta performantei? Partidul este nou infiintat. Este o succesiune de evenimente la varf.
T. Mohora: Nu cred ca este vorba despre un specific si al partidului, dar si al vietii noastre politice. Voi incepe, mai intai, cu argumentele care stau in perimetrul partidului. Este un partid tanar - intr-adevar, dar un partid format din oameni valorosi, cu experienta in activitatea de conducere politica sau de organizare, deci nu se poate spune ca au dobandit-o in timpul acesta scurt de cand exista partidul si de ce sa nu spun, ca nu mi se pare nimic curios in mesajul politic de astazi, depunerea candidaturii dupa aproape doi ani de la infiintarea unui partid, stiind ca dupa 1989 au fost candidati care s-au inscris dupa cateva luni de experienta democratica. Deci, nu vad nimic deosebit in aceasta performanta.
O. Andronic: Va reprosati ceva din trecutul dvs. de comunist?
T. Mohora: Eu niciodata nu am facut o delimitare personala, nu ma consider un disident al vechiului regim, responsabilitatile pe care le-am avut in munca cu studentii si, inclusiv pe linie de partid, probabil ca au insemnat si unele elemente care au putut sa nemultumeasca pe cetateni, iar in privinta responsabilitatii comune pe care am avut-o in traiectoria pe care societatea romaneasca a avut-o pana in 1989, eu, nici un moment nu am incercat sa disociez si sa ma disculp de partea de responsabilitate ce mi-a revenit.
O. Andronic: Ce resorturi au generat divortul de P.S.M.? Cu toate ca, dupa cum se vede, steluta rosie va calauzeste si pe dvs. si pe ei.
T. Mohora: Nu steluta aceea rosie, ci cea albastra care nu este neaparat proprietatea cuiva. Dar nu este, cred, locul sa insistam foarte mult despre acest divort pentru ca a curs multa cerneala atunci. Cred ca acum, mai degraba, ar trebui sa facem o apreciere daca ceea ce ne prevedeau fostii nostri colegi de la P.S.M. ca este o aventura din care nu ne vom alege cu nimic, ca suntem niste oameni imbatati de putere si putere aveam, pentru ca marea majoritate eram cu functii, de la secretar in sus. Si atunci cred ca asta se poate intreba. Iata ca desfasurarea evenimentelor ne-a dat dreptate pentru ca partidul are astazi peste 50 000 de membri si sute de mii de simpatizanti si in randul sau chiar nu aduna suficient dintre cei care nu s-au angajat politic pana in ianuarie 1995 cand am facut noi pasul, dintre oamenii cu conditie sociala de stanga. Probabil ca nu am reusit noi sa facem suficient, dar trebuie sa facem mai mult ca partid, dar este clar ca motivatia fundamentala pana atunci a fost cautarea unui nou drum de constructie politica, in stare sa dea o sansa unui socialism democratic care exista in tari dezvoltate economic si al structurilor democratice. Din aceasta perspectiva cred ca suntem pe un drum pozitiv.
O.Andronic: Domnule Mohora, ati putea sa exprimati intr-o suta de cuvinte, asa cum le-am propus si colegilor dvs., esenta modelului socialist?
T. Mohora: Eu v-as propune altceva. Sa va descriu cateva paragrafe ale programului nostru. Partidul Socialist este un partid al cetatenilor romani care au convingeri socialiste, democratice. El este deschis tuturor acelora care isi asigura mijloacele de trai prin munca fizica sau intelectuala, prin performante si creativitate: muncitori, intelectuali, tarani, intreprinzatori, functionari, elevi, studenti, pesionari, fara deosebire de sex, varsta, de convingeri religioase sau ocupatii. Proiectul de societate pe care il propune Partidul Socialist promoveaza valorile libertatii si democratiei, progresului si pacii, respectului fata de om si fata de mediul inconjurator. Realizarea sa presupune consolidarea democratiei politice si economice, dezvoltarea unei societati civile puternice si promovarea justitiei sociale in contextul dezvoltarii durabile a Romaniei. Partidul socialist militeaza pentru o societate a libertatii, solidaritatii, si bunastarii, o societate permeabila, deschisa, capabila sa conduca la o calitate superioara vietii oamenilor, la inlaturarea oricaror forme de discriminare, opresiune si exploatare.
O. Andronic: S-au avansat sumedenie de solutii pentru iesirea din criza in care ne-a bagat blocajul financiar pe care si alte tari aflate in tranzitie le invoca. Ce propuneti dvs.?
T. Mohora: Considerand ca principala defectiune a reformei economice care a fost propusa din 1989 incoace este aceea ca a transformat chiar forma in fond. De aceea noi, cand am discutat elaborarea unui document strategic de dezvoltare economica si sociala a tarii, am discutat foarte mult daca acesta sa fie un document care sa se cheme strategie de reforma si pana la urma am gasit ca trebuie sa se numeasca strategie de dezvoltare economica si sociala. Credem ca nici o politica nu poate fi viabila daca nu adauga ceva cantitativ si calitativ, dar mai ales calitativ pe planul economic, social al mediului inconjurator. Cred ca, sigur, pronuntandu-ne asa cum se pronunta si alte partide politice, pentru integrarea in structurile economice, politice si de securitate europene, mai trebuie sa facem acest lucru prin efortul nostru propriu. Adica sa fim producatori de bunuri si de servicii de calitate acolo unde ne pricepem si putem sa facem aceste lucruri care sa acopere piata noastra interna, in acelasi timp sa mergem cu aceste produse la export. Daca o politica economica urmareste si fixeaza ca obiectiv acest lucru, atunci isi gaseste si parghiile, incepand de la cele de creditare, de ce nu de planificare a resurselor si de acomodare cu capacitatile existente, asa incat sa se puna in acord potentialul tarii cu capacitatea oamenilor de a crea si cu dorinta fireasca pe care si noi, ca oricare alt partid din Romania, o avem de a contribui la cresterea prosperitatii tuturor cetatenilor tarii.
O. Andronic: Am inteles care este pozitia dvs. fata de economie. Cati bani da Partidul Socialist pe cultura? Cel mai adesea cultura nu prea isi gaseste loc in programe, sub presiunea altor prioritati.
T. Mohora: As putea din nou sa citez, dar nu este cazul. Cei care sunt curiosi, se pot uita in programul nostru si vor vedea ca, in general, investitiei in om noi ii acordam o atentie poate mai mare decat altor genuri de investitii. Dar, pentru ca am aici un important om de cultura, pe doamna Malvina Ursianu, as vrea sa o rog sa intervina in cadrul discutiei noastre.
Malvina Ursianu: Ce vreau sa va spun este ca este evident pentru toata lumea ca se afla in acest moment cultura intr-o mare criza si nu numai, chiar si civilizatia. Partidul Socialist, asa cum se poate vedea si din componenta pe care o are, pune foarte mare pret pe cultura si speram ca atunci cand vom putea sa aratam si sa facem acest lucru, vom putea sa punem in aplicare ideile cu care am venit in acest partid. Daca observati, dupa decembrie ‘89 s-a produs o prabusire a vietii culturale. Si-a revenit din acest colaps arta interpretativa. Probabil din cauza ca acestea cer un capital financiar foarte mare de care, la ora actuala nimeni nu a raspuns. Doar pe sponsori nu se poate baza o cultura serioasa. Si daca va intereseaza ce se va intampla in domeniul cinematografiei, cele doua forte care mai pot sa reabiliteze cinematografia nationala, televiziunea si industria cinematografica, daca nu se vor uni nu se va mai putea face film in Romania.
O. Andronic: Opinia publica a perceput ca un mesaj important al campaniei dvs. electorale asocierea cu cateva mari sindicate. Care este baza doctrinara a acestei aliante?
T. Mohora: As incerca sa caut raspunsul la intrebare: ce au gasit aceste confederatii sindicale, de fapt, in programul nostru?! Cred ca suntem unul dintre partidele cu cel mai solid program de politici si de protectie sociala. Aceasta pentru ca avem si o optiune ferma in acest domeniu, dar si pentru ca avem si o serie de specialisti de mare valoare care au conturat si obiectivele, dar, mai ales, au lansat de la infiintarea partidului, deci am lansat noi prin intermediul dumnealor o serie de semnale politice, coerente care a atras atentia sindicatelor. Aici este vorba despre faptul ca modul in care noi dorim sa promovam interesele salariatilor este identic cu modul in care confederatiile sindicale doresc sa reprezinte interesele celor pe care ei ii denumesc in loc de salariati la noi, membri de sindicat la dumnealor. De aceea, am incheiat doua protocoale de intelegere cu Confederatia Sindicatelor Miniere si cu Hercules. Avem in plan relatii cu numeroase alte filiale judetene si nu este exclus sa mai producem asemenea surprize si cu alte blocuri sau confederatii.
O. Andronic: Domnule Mohora, la fel ca si colegilor dvs., am sa va pun cateva intrebari legate de optiuni, din care electoratul isi poate da seama unde va plaseaza fata de propriile lui optiuni. Care este pozitia dvs. in problema caselor nationalizate? Apropo, in ce fel de casa locuiti?
T. Mohora: Locuiesc intr-o casa nationalizata, intr-un bloc de patru etaje si as vrea sa spun ca acesta a fost si motivul pentru care atunci cand s-a adoptat legea in Camera Deputatilor eu nu am participat la votarea ei, pentru ca nu am vrut sa-mi transez si propria situatie prin acest vot. Pozitia pe care senatorii si deputatii socialisti au adoptat-o a fost de aprobare a actualei legi, care, desi contine multe imperfectiuni si nedreptati, totusi incearca sa solutioneze mai ales problemele sociale ale chiriasilor.
O.Andronic: Care este pozitia dvs. in privinta sanctionarii homosexualitatii prin Codul Penal?
T. Mohora: Sigur, aici este o infruntare si politica, dar eu cred ca este vorba si de raportarea omului politic la traditia acestui popor, a pozitiei exprimate de biserica ortodoxa romana care a fost foarte ferma impotriva liberalizarii acestor practici sexuale. Are efect, asa cum se stie, nociv asupra sanatatii celor care le practica si nu numai. Desi este extrem de dificil, de delicat sa dai o solutie in aceasta problema, noi ne-am situat de partea celor care tin la aceasta traditie, inclusiv la adoptarea unei masuri de pastrare a curateniei morale a poporului roman.
O. Andronic: Care este pozitia dvs. si a partidului fata de monarhie ?
T. Mohora: Este o pozitie de apreciere a rolului monarhiei romane, a monarhilor care au fost la conducerea tarii mai ales dupa 1964, dar eu as spune ca ar trebui sa privim lucrurile dintr-o perspectiva mai ampla pe care si-au adus-o la infaptuirea marilor idealuri ale poporului nostru. Noi nu putem uita ca atunci cand s-au infaptuit marile idealuri ale poporului roman, in fruntea statului roman erau regi, dar astazi problema se pune si din perspectiva alegerii formei de guvernamant pe care noi o vedem republicana si mi se pare ca, respectand traditiile, astazi politicienii nostri trebuie sa tina cont de optiunea populatiei care s-a exprimat prin votarea Constitutiei din 1991, si de faptul ca si in tari cu puternice traditii monarhice se pune problema revizuirii formelor de guvernamant.
O. Andronic: S-a semnat recent la Timisoara Tratatul cu Ungaria. Dvs. cum l-ati privit?
T. Mohora: Noi gasim semnarea acestui tratat ca pe un element pozitiv in relatiile dintre cele doua tari. in litigiul istoric care exista intre Romania si Ungaria, credem noi ca oricate eforturi ar fi facut diplomatiile ambelor tari, nu ar fi putut sa scoata un text care sa exprime perfect interesele divergente ale celor doua tari. Prin faptul ca s-a recunoscut pentru prima data de catre un guvern democratic ales in Ungaria si prin golirea de continut a Recomandarii 1 201, noi credem ca diplomatia romaneasca si-a facut datoria in aceasta directie. Desi sunt si alte pareri, ca ar fi trebuit sa sabotam prin nesemnarea acestui Tratat intrarea Ungariei in NATO, insa eu cred ca aici se exagereaza.
O. Andronic: Credeti ca vom intra mai greu sau mai usor in NATO?
T. Mohora: Nu, pentru ca stiu ca in orice sistem economic sau de securitate am intra, practic, pana la urma, cu tot efortul nostru intern, depinde de bunastarea si prosperitatea noastra. S-a indus in randul populatiei ideea ca este suficient sa aderam pentru a ni se rezolva problemele. Este fals.
O. Andronic: Am pregatit aici cateva intrebari la care v-as ruga sa raspundeti scurt, asa cum ati facut-o si pana acum. Va place pescuitul sau pestele?
T. Mohora: imi place si pestele si pescuitul, dar nu in ape tulburi.
O. Andronic: Care este cea mai lunga plimbare pe care ati facut-o pe jos, in ultima vreme?
T. Mohora: O plimbare de la Piata Rosetti pana la Romana impreuna cu sotia.
O. Andronic: Cum va descurcati in gospodarie, va place sa contribuiti la activitatea casnica?
T. Mohora: Am marele avantaj ca am trei fete in casa si eu foarte rar sunt provocat pe aceasta latura, dar recunosc, cateodata mai ajut, cu modestie.
O. Andronic: Cand ati fost ultima data la piata si in care?
T. Mohora: in Piata Unirii merg, de obicei. Si ultima data cred ca acum doua saptamani.
O. Andronic: Ce fel de masina aveti?
T. Mohora: Momentan nu am masina. Am avut o Dacie 1300.
O. Andronic: Ati fi dispus sa faceti in fata telespectatorilor o declaratie de avere?
T. Mohora: Averea mea nu se compune din prea mare lucru. Deci, casa proprietate nu am, masina nu am, sunt bunurile de folosinta din gospodarie si sper sa mostenesc o casa pe care au facut-o socrii mei, pentru mine si pentru cumnatul meu, undeva, in judetul Valcea. Dar nu e meritul meu, este al lor.
O. Andronic: Va place umorul? Se stie ca atunci cand erati la studenti dadeati drumul la multe soparle in programe. Ce fel de “cenzor” erati?
T. Mohora: Recunosc ca am avut si probleme uneori, dar nu eram nici un fel de cenzor. Cenzura se facea pe alte planuri. Eram deseori chiar si criticat de catre cei care se ocupau cu asa ceva pentru ca, uneori se mai scoteau si lucruri destul de dure, de exemplu in brigazile artistice studentesti. Dar trebuie sa recunoastem ca niciodata aceste lucruri nu au trecut mai departe de zona criticii. A fost o singura masura, atunci cand “Amfiteatrul” a publicat cateva poezii ale Anei Blandiana si redactorul sef si adjunctii au fost destituiti din functii, dupa care ei au fost trimisi la “Informatia Bucurestiului”.
O. Andronic: Va place sa fiti inconjurat de oameni destepti sau preferati sa fiti dvs. cel mai destept?
T. Mohora: Eu as zice ca puteti aprecia dupa oamenii din jurul meu si va puteti da singur raspunsul.
O. Andronic: Dintre vechii colaboratori, cam cati va urmeaza?
T. Mohora: Un procent nu am facut. Dar observati si dupa cei din jurul meu care, apoape toti, m-au urmat …
O. Andronic: Partea care urmeaza tine de intrebari adresate de telespectatori. Echipa dvs. a facut un pas in plus si a filmat aceste intrebari. Rugamintea mea va fi ca, dupa vizionarea intrebarilor sa procedati la un raspuns scurt, asa cum ati facut si pana acum.
Anonim: “Stiu ca sunteti chimist. As dori sa va intreb ce reactie chimica produce in campania prezidentiala un amestec de ape, geologie, poezie, critica, fluide si chirurgie?”
T. Mohora: Stimata doamna, acestea nu sunt elemente care sa intre intr-o reactie chimica. Mai degraba cred ca de rezultanta unui amestec de acest gen cred ca ar trebui sa se ocupe o alta stiinta, si anume statistica.
Anonim: “Dupa previziunile dlui Brucan, partidul domnului Mohora va fi pe primul plan in anul 2000. Nu se poate ca partidul dlui Mohora sa fie pe prim-plan in 1996? Eu sunt pensionar si nu mai am timp sa astept.”
T. Mohora: Sigur ca multa lume pune foarte mare pret pe analizele si previziunile d-lui Brucan si e evident ca pentru a fi ceea ce vrea telespectatorul nostru, ar trebui sa fim votati si sa intram in Parlament in acest an. Noi nici nu am intrat in Parlament si iata ca avem grija de pensionari pentru ca am depus un proiect legislativ pentru recalcularea pensiilor in sensul asezarii unui raport de 70-75 la suta intre pensia medie si salariu si, inclusiv pentru o ierarhizare corecta a pensiilor.
Anonim: “Ce reprezinta politica pentru dvs.: ideal, meserie, pasiune sau conjunctura?”
T. Mohora: Este un raspuns pe care as incerca sa-l construiesc luand in calcul toate aceste elemente, pentru ca un om politic trebuie sa fie un om bine cladit profesional si sa faca politica cu profesionalism. Trebuie sa-si faca un ideal si sa puna pasiune, dar sa stie sa foloseasca si conjuncturile.
Anonim: “Avem o inflatie foarte mare de candidati pentru presedintie. Dvs. cu ce va deosebiti fata de ceilalti?”
T. Mohora: Eu as evita sa raspund pentru ca ar trebui sa-mi fac singur caracterizarea. Poate unul dintre participantii din studio vor sa o faca.
Anonim: “il cunosc pe dl Mohora din 1970. Am urmarit emisiunile dvs. cu toti ceilalti pretendenti. Eu cred ca ceea ce se intampla azi aici il deosebeste de toti ceilalti. El nu vorbeste de unul singur, ci vorbeste impreuna cu noi. Si a cautat impreuna cu noi o alternativa la ceea ce se intampla in societatea noastra. Este un om moderat, echilibrat. Nu tine discursuri doar ca sa incante pe cineva.”
Anonim: “V-am auzit vorbind despre proprietatea privata. Nu cumva doriti sa reveniti la proprietatea socialista?”
T. Mohora: Cred ca dumnealui a auzit spusele altor socialisti care au atacat in forta procesul de privatizare. Nici noi nu suntem multumiti de felul cum se constituie privatizarea in Romania pe cele doua cai importante. Spun acest lucru, facand clar delimitarea ca, in ceea ce ne priveste, optam pentru preponderenta a proprietatii private in economia romaneasca.
Anonim: “Cand schimbati sistemul de invatamant? Sa fie formativ, nu informativ.”
T. Mohora: intrebare la obiect. As vrea sa spun ca atunci cand dl Liviu Maior a introdus acest Proiect de invatamant, aceeasi intrebare am pus-o si eu. Mi-am dat seama atunci ca, din pacate, conducerea ministerului nu avea o optiune de continut. Dar nu prin lege trebuie reformat procesul de invatamant. il avem aici pe dl profesor Cazan, om de mare prestigiu, dar nu pentru ca nu as cunoaste si eu problema, dar cred ca vine mai bine de la cineva din domeniu.
Prof. G. Cazan: Pentru a pune pe picioare solide invatamantul care, intr-adevar sa serveasca economia noastra viitoare si sa ne serveasca pe noi toti, cred ca trebuie sa regandim sistemul de normare a muncii in invatamant. Apoi, sa regandim sistemul de salarizare a muncii. Eu nu cred ca vreun miner din Romania s-ar supara daca educatoarea copiilor lui ar avea un salariu corespunzator. De ce? Pentru ca totul incepe cu investitia in om si daca ne vom ocupa sa educam cum trebuie copiii nostri atunci vom avea un viitor fericit.
Anonim: “Domnule Mohora, va rugam sa zambiti sa vedem daca zambetul dvs. seamana cu cel al domnului Iliescu?!”
T. Mohora: N-as vrea sa trec fara comentariu. Ma straduiesc sa zambesc atunci cand trebuie sau atunci cand simt aceasta nevoie.
Anonim: “Daca imi garantati un salariu de macar 700.000 de lei pe luna, va garantez si eu votul.”
T. Mohora: Noi avem in platforma electorala, cat si cea a partidului o optiune foarte limpede pentru cresterea veniturilor tuturor cetatenilor. Dar pentru a vedea ca se poate, eu i-as da cuvantul d-lui director Oprea Voinea. Oprea Voinea: Noi am incercat la Turnu-Magurele sa aplicam aceste idei socialiste cu circa un an in urma. Ce rezultate am obtinut? Am reusit sa stabilizam locurile de munca la circa 3 000 de salariati. Cu un salariu mediu de circa 550.000 de lei pe luna. Am asigurat transportul cu si de la locul de munca. Am deschis un magazin de unde salariatii primesc alimente de baza de circa 120 000 de lei pe luna. De asemenea, le-am dat in folosinta 14 apartamente. Si avem de gand sa continuam sa mai dam cam circa 28 - 30 de apartamente pe an. Si, deci, toti sa ne judece dupa ceea ce am facut.
Anonim: “Sper ca nu vreti sa fiti sarac si cinstit. As dori sa stiu ce pretuiti mai mult: bani, gloria sau cinstea?”
T. Mohora: Nu vreau sa fiu sau nu vreau ca natiunea noastra sa fie un popor de oameni saraci, dar cel mai mult pretuiesc cinstea.
O. Andronic: Cat despre bogatie, cred ca dl Bostan ar putea sa ne dea o idee, in calitatea domniei sale de bancher.
V. Bostan: Problema banilor e sa stii cum sa-i gestionezi, sa stii cum sa actionezi eficient ca sa-i poti produci.
O. Andronic: Multumesc tuturor pentru prezenta si va urez o campanie placuta.

<< Primul tur - Candidatii se prezinta - Nicolae Manolescu ||| Primul tur - Candidatii se prezinta - Petre Roman >>
| | Citiri: 7670 |

 
Copyright © 2005 - 2020 - Editura AlegRO