* Prima pagină * Căutare * Contact *
 


Cuprins

Introducere
Cuvânt înainte

I Preliminariile
   Clasa mijlocie are de aparat ...
   Nici o personalitate politica ...
   Toate partidele isi fac un titlu de glorie ...
   Intr-o campanie electorala seful echipei ...
   Calitatea de intelectual ...
   Vocea sefilor de campanie ...
   Campania electorala intre ...
II Primul tur - Candidatii se prezinta
   Ioan Pop de Popa
   Corneliu Vadim Tudor
   Gyorgy Frunda
   Adrian Paunescu
   Nicolae Manolescu
   Tudor Mohora
   Petre Roman
   Emil Constantinescu
   Ion Iliescu
   ANALIZE
III Turul al doilea - Fata-n fata cu telescpectatorii
   Ioan Pop de Popa
   Niculae Manolescu
   Petre Roman
   Ion Iliescu
   Emil Constantinescu
   Corneliu Vadim Tudor
   Tudor Mohora
   ANALIZE
IV Turul al treilea - Fata-n fata cu contracandidatii
   Emil Constantinescu
   Ioan Pop de Popa
   Corneliu Vadim Tudor
   Tudor Mohora
   Gyorgy Frunda
   Nicolae Manolescu
   Petre Roman
   Ion Iliescu
Bilanţuri, comentarii, premii
Statistica si politica
Faza finală
   "Finala Mare"
   "Finala Mica"
Dialoguri Post-electorale
   Noaptea legislativelor
   Cui dam voturile din turul 2?
   PRM trage concluzii
   PD Satisfactie bine temperata
   CDR - Euforia victoriei
Super finala turneului
   Ion Iliescu - Emil Constantinescu
Ziua Z
   Amintiri din viitor
ADDENDA
   Partide in campanie
   Partide in campanie (30 aug 1996)
   Aliante in campanie (19 aug 1996)
   Aliante in campanie (26 aug 1996)
   Radu Campeanu
   Gheorghe Funar
   Guvernul Presei Independente
   Rezultatele Turul 1
   Rezultatele finale ale alegerilor prezidentiale
   Regulamente de organizare si desfasurare a "Turneului candidatilor"
   Corespondente
   Un sondaj intarziat
 
Cuvant dupa

 

Carte/Capitol/Subcapitol: Primul tur - Candidatii se prezinta - Petre Roman

Petre Roman:
Nu-i nevoie neaparat de perfidie in politica, totul e sa nu fii naiv!
25 SEPTEMBRIE 1996

O. Andronic: Astazi veti face cunostinta cu oferta electorala a domnului Petre Roman, candidatul din partea Uniunii Social-Democrate.

Domnul Petre Roman poate fi considerat ca produsul cel mai autentic a ceea ce, ne place sau nu sa o numim asa, a fost Revolutia din decembrie ‘89. Smuls din anonimatul confortabil al universitarilor si aruncat fara nici un fel de avertisment in apele adanci cu bulboane perfide ale primei guvernari democratice din ultima jumatate de secol, a demonstrat ca stie si poate sa inoate chiar impotriva curentului. A gresit, probabil mult, dar a si invatat mult, desavarsindu-se la cursurile de politica efectuate in productie, la rabotezele Executivului sau la planseta Parlamentului pana intr-acolo incat sa poata privi, din nou, temerar spre culmile pe care a mai fost. Aventura sa politica poarta, din plin, insemnele exemplare ale sansei, pe care, acest neasteptat sfarsit de secol si de mileniu ne-a oferit-o atunci cand nu le mai asteptam.

Stimate domnule Petre Roman, bine ati venit in studioul Antenei 1. Ati fost asteptat, o buna dovada o constituie multele telefoane care au venit astazi cu intrebari, urari de bine si alte mesaje. inainte de a trece la etapa prezentarii celor care v-au insotit in aceasta seara, demonstrand o frumoasa solidaritate, am sa retin atentia telespectatorilor cu cateva elemente dintr-o schita biografica oferita de staff-ul dvs. electoral.

Petre Roman este presedintele P.D.-F.S.N. si co-presedinte al Uniunii Social-Democrate. Este candidatul U.S.D. la Presedintia Romaniei. Domnul Petre Roman a fost prim-ministru al guvernului provizoriu din 26 decembrie ‘89 pana in mai 1990 - a format primul guvern desemnat democratic din istoria postbelica a Romaniei si a primit investitura Parlamentului la 28 iunie 1990. Acest guvern a fost rasturnat de la putere prin mineriada de la sfarsitul lui septembrie 1991. Domnul Petre Roman este deputat din 1990, in legislatura 1992-1996, este presedintele Comisiei de Aparare, Ordine Publica si Siguranta Nationala a Camerei Deputatilor. Din 1994 este raportor special la Adunarea Parlamentara a Atlanticului de Nord - NATO. Este casatorit cu doamna Mioara Roman, lector universitar la catedra de limba, literatura si civilizatia araba a Universitatii Bucuresti. Are doua fiice, Catinca -designer si Oana - studenta. Sa va traiasca, domnule Roman!

Deci, primul lucru care tine de politete este sa-i introduceti, daca mai este nevoie, pe invitatii dvs.
P. Roman: Se cuvine sa-i prezentam celor care au bunavointa sa ne priveasca in acest moment. Bogdan Marinescu, unul dintre cei mai reputati specialisti in ginecologie-obstetrica, dar si ministrul Sanatatii in guvernul Roman; Andrei Chirica, un reputat specialist in telecomunicatii, dar si ministrul Comunicatiilor, atat in guvernul Roman, cat si in doua guverne ulterioare; doamna Smaranda Dobrescu, ilustra reprezentanta a social-democratiei romanesti in aceasta seara si reprezentanta colegilor nostri din partidul cu care formam Uniunea Social-Democrata; Anton Vatasescu, care este un reputat specialist in electronica, dar si viceprim-ministru, ministru de stat, atat in guvernul provizoriu, cat si in guvernul legitim pe care l-am condus, si un veteran al “Turneului Candidatilor” pentru ca ocupa actualmente scaunul de viceprimar al Capitalei; Victor Babiuc, un foarte reputat jurist si, in acelasi timp, ministrul Justitiei si mai apoi ministru de Interne; alaturi de dumnealui, dl Neculai Constantin Munteanu, prea-bine cunoscutul ziarist de la “Europa Libera”, cel care ne dadea o raza de speranta cu acel “S-auzim numai de bine”; dl Tudorica Neculoiu, care este un intreprinzator, o dovada a ceea ce poate sa faca initiativa libera in Romania, un om care a pornit de la zero si a construit o unitate agro-alimentara, un abator care functioneaza in parametrii cei mai moderni ai zilelor noastre; prea-bine cunoscutul si iubitul cantaret Mircea Rusu, cel care a compus si celebrul imn - cantec al Partidului Democrat si al Uniunii Social-Democrate. Linga el, iarasi iubitul actor Mircea Diaconu, care s-a angajat in lupta politica si sunt foarte bucuros ca a facut-o alaturi de mine; Mariana Stoica reprezinta femeile din Uniunea Social-Democrata si, pentru ca in acest moment am nevoie de tot sprijinul sufletesc pentru a reusi in lupta pentru functia de presedinte al Romaniei, este sotia lui Ion Aurel Stoica, bunul meu prieten. Alaturi, Radu Berceanu, un reputat specialist in aviatie, dar si presedintele, seful campaniei parlamentare in aceste alegeri din acest an. Si Daniela Nane, cea mai tanara si cea mai frumoasa - trebuie sa recunoastem - reprezentanta a tinerilor in aceasta seara.
O. Andronic: Domnule Petre Roman, astazi v-ati depus candidatura la B.E.C. si tot astazi va prezentati in fata telespectatorilor. Are si vreo alta semnificatie deosebita pentru dvs. ziua de 25 septembrie?
P. Roman: Nu, doar ca ea incheie o luna in care am avut ocazia sa vizitez 48 de localitati din 7 judete, am putut sa simt direct in intalnirile cu oamenii ce gandesc dumnealor despre ce pot face pentru ei. Si, dupa aceasta luna de intalniri ma simt mult intarit in convingerea de a fi candidat pentru functia de presedinte si de a invinge. Este rezultatul unei inchegari a unor ganduri, a unor framantari, a unei raspunderi pe care o simt clar pe umerii mei, dar si multe incurajari pe care le-am simtit in intalnirea directa cu oamenii in cele mai diferite localitati din tara, catune, orase mai mici sau mai mari. Acesta este motivul pentru care, astazi 25 septembrie, mi-am depus candidatura la Biroul Electoral Central.
O. Andronic: Deci, ceea ce s-a intamplat in urma cu cinci ani nu este decat o coincidenta…
P. Roman: Este ceea ce s-a intamplat acum cinci ani. Astazi suntem in fata unui drum pe care il dorim nou. Si cum s-a vazut putin mai devreme, un drum spre mai bine.
O. Andronic: Sunt sigur ca telespectatorii au apreciat tactul dvs. si, in general, evitarea sau nerecurgerea la trecut. Este o trasatura care marcheaza deja aceasta campanie electorala. La Conferinta Nationala ati prezentat mesajul prezidential. Am pregatit cateva secvente filmate pe care as dori sa le comentati putin, in ideea de a arata telespectatorilor cate ceva despre ceea ce ati vrea sa faceti dvs., ca presedinte.
P. Roman: intai remarcati ca, in cateva cuvinte, am dorit sa spun, sa transmit ceea ce simt cei mai multi dintre cetatenii tarii si anume, care este starea de fapt astazi. Ultimii patru ani inregistreaza in tara noastra o tot mai amara saracie in casele oamenilor si, din pacate, si in visteria statului. Am intalnit atat de multi oameni care, acum cinci ani aveau o viata pe care puteam sa o numim cumsecade. Astazi sunt adusi intr-o saracie lucie. Nu mai pot face fata celor mai elementare necesitati ale vietii. Aceasta constatare vine pe fondul a ceea ce am spus acolo. Degradarea si haosul, prin scoaterea oamenilor din munca, lipsa de locuri de munca; ceea ce s-a intamplat cu pensionarii, lipsa de perspectiva pentru tineri. Ceea ce am spus acolo in cateva cuvinte, inclusiv abuzurile si coruptia la care se refera cu totii, sunt stari de fapt ale societatii noastre care, spun inca odata, sunt nedrepte si nejustificate. Nu asta este calea reformei. Faptul ca suntem aici este neputinta celor care ne-au condus si nicidecum neputinta noastra sau neputinta tarii. Asta este ceea ce am vrut sa spun. Si mesajul este bineinteles acela ca se poate. Se poate sa punem economia romaneasca pe o cale normala, pe o cale de crestere, se poate sa oferim tinerilor o perspectiva prin crearea locurilor de munca cu tinta pentru tineri. Se poate sa cream pentru ei o scolarizare care sa conduca la o meserie cu care sa aiba o cautare pe piata si se poate sa redam acelora care au muncit o viata intreaga o demnitate si un drept al lor. Pentru ca ei au muncit, au cotizat si astazi cer, pe buna dreptate, ceea ce e al lor. Aceste mesaje puse fata in fata inseamna tot sensul a ceea ce avem de facut la alegerile de la 3 noiembrie. Ce a fost este un rau care s-a instalat la noi si care nu se justifica si ce urmeaza este faptul ca putem. Putem sa invingem saracia, sa atingem obiectivul pe care ni l-am propus, acela ca la orizontul anului 2 000 Romania, cu o economie intr-o miscare sanatoasa sa fie capabila sa realizeze integrarea in Uniunea Europeana, adica in grupul tarilor dezvoltate, prospere, unde exista o democratie care inseamna dreptate pentru foarte multi. Daca urmatorii patru ani vor fi, Doamne-fereste, anii neputintei, nu ne putem astepta sa realizam pasul cel mare si atat de important care este iesirea Romaniei din subdezvoltare. Aceasta este marea raspundere pe care eu as dori ca toti cetatenii tarii sa o aiba in vedere. Sa stie cine este capabil sa guverneze si, cand zic guvernare, zic asa cum o inteleg oamenii obisnuiti. Pentru ca, pentru dumnealor, cand zici guvernare, se gandesc la cei care conduc treburile tarii, asa incat in alegerile de la 3 noiembrie este vorba despre cine e capabil sa guverneze pentru a duce tara spre calea cea buna, la a fi membri in Uniunea Europeana. Sa nu uitam ca si alte tari au parcurs un drum dificil, pornind de la date nu neaparat mai bune decat ale noastre si astazi se gasesc in randul tarilor prospere. Va dau exemple pe care le cunosc foarte bine: Spania, Portugalia, Grecia. Daca altii au putut, noi cu atat mai mult putem. Acesta este mesajul meu. Au fost sarace si astazi sunt tari admirate pentru felul in care se traieste acolo. Ei bine, nu exista nici un motiv pentru care noi sa fim mai prejos.
O. Andronic: Urmatorul pasaj. Sunteti la curent cu preturile.
P. Roman: Sunt foarte la curent cu preturile, mai ales ca in sutele de intalniri din tara, oamenii vorbesc, bineinteles, cu mahnire despre preturi. Este vorba de doua lucruri diferite: 1. Despre politica financiara. Politica financiara a acestor patru ani a fost mai mult o politica de poveri financiare, din cauza incapacitatii de a acumula resurse pe baza de crestere economica. Ne-am intors, din pacate, la politica financiara de dinainte de ‘89, o politica ce inseamna: iau de unde pot si de la cei care pot, pentru ca nu mai am de unde lua si dau acolo unde am interes de multe ori, dar, pe ansamblu, suntem ca si un bulgare de zapada invers: care se topeste pe masura ce lucrurile inainteaza. O politica financiara gresita. Noi contam pe un sector de activitati economice profitabile, de o initiativa libera si pe aceasta baza luand putin de la multi sa avem resursele necesare pentru a face o politica de drepturi sociale si de protectie sociala corecta. Este clar ca impozitele mari pe salariu reflecta incapacitatea de a obtine resurse, de a face bani din activitati economice profitabile, asa cum se intampla in orice tara civilizata. Domnul care este aici, intreprinzator particular, poate sa va spuna ce inseamna, cu ce riscuri, cu greutati activitati economice profitabile. Exact vorba proverbului “Ochiul stapanului ingrasa...”. Unde este un stapan, unde este o activitate profitabila este si curatenie, este si grija, este spatiul bine folosit si oamenii sunt bine platiti. Noi credem ca fara nici un fel de probleme se poate reduce impozitul pe salariu, am spus in medie cu 25 la suta, pentru a relansa consumul. Si, pe aceasta baza stim foarte bine cu totii cat costa o camasa, un pantof, toate aceste sunt bunuri de consum pentru care romanii se afla in criza. Sa multiplicam de o mie de ori, de zeci de mii de ori aceste intreprinderi mici si mijlocii, care in toata lumea inseamna acumulare de resurse si atunci relansam productia si, in acelasi timp, cream baza pentru o crestere economica. De aceea, propunem aceste reduceri de impozite. Al doilea mesaj: in legatura cu, de acum, prea-bine cunoscutul pariu cu agricultura.
O. Andronic: Apropo: l-ati castigat sau l-ati pierdut?
P. Roman: Va trebui sa va dau una sau doua cifre.
O. Andronic: Chiar un membru al primului dvs. guvern, care se ocupa de agricultura, va acuza ca ati distrus multe …
P. Roman: Au fost multe acuzatii, dar nu despre asta este vorba. Acest pariu cu agricultura este, pana la urma-urmelor, castigat. Multa vreme am incercat sa dau explicatii tehnice si a fost dificil pentru ca oamenii aveau impresia ca agricultura a fost, in fond, dezorganizata si lucrurile au mers destul de rau. Dar, iata, dupa cinci ani constatam ca masurile luate, dupa anuntul pariului cu agricultura, care a insemnat 500 milioane dolari dati pentru tarani. Nu s-a dat niciodata in istoria Romaniei un pachet atat de mare. A fost un pariu. Pariul era urmatorul: alocand sumele astea, oare tara si visteria statului isi vor regasi o parte din acesti bani, dupa ciclul de productie? Rezultatul este urmatorul: in 1991 s-au produs, spre exemplu 855 000 tone de carne, fata de anul cel mai bun al lui Ceausescu, 1989, 699 000 tone si fata de anul trecut 504 000 tone. Deci, aproape dublu in 1991. Sigur ca oamenii spun de ce sunt preturile mari la carne. Pai, daca nu producem? Atunci am putut sa avem preturi mici la carne, lumea isi aminteste de puiul, de parizerul lui Roman, dar nu erau lucruri luate de nu stiu unde, ca pe o minune. Erau pentru ca a fost productie. Sau lapte de consum, de care se plang atatea familii. Ei bine, in 1991 s-au produs 5.222.000 de hectolitri. Poate cifra nu spune mare lucru, dar daca ma gandesc la cat s-a produs in 1995, 2.459.000, vedeti ca atunci s-a produs mai mult decat dublu. Atunci, lapte se gasea pentru ca era si productie. Pe langa faptul ca era si sprijinul din afara. Deci, acest pariu cu agricultura eu zic sa-l judecam in raport cu posibilitatea oamenilor de a se hrani din produsele romanesti. Atunci oamenii s-au hranit pentru ca preturile erau mici si productia era suficienta. De aceea, eu zic ca pariul a fost castigat.
O. Andronic: Urmatorul pasaj …
P. Roman: Este un punct fundamental pentru mersul inainte al societatii noastre. Autoritatea legii, a statului, in fond existenta democratiei. Democratia este, cateodata fragila pentru ca ea se bizuie pe increderea cetatenilor in dreptate. Cand am iesit in decembrie ‘89 in strada - ma gandeam chiar de curand tocmai fiindca vedeam toate aceste realitati urate din tara - pana la urma oare ce era cel mai important pentru tara? Or, noua ni se parea ca cel mai important e dreptate pentru toti. N-am atins inca lucrul asta si suntem departe de a-l fi atins. Aici intervin democratia, functionarea si autoritatea legilor, autoritatea statului in ce priveste reglementarea pietei este cel mai eficace mijloc de a aloca resurse, asupra carora vegheaza autoritatea statului. Aici sunt chestiuni fundamentale. Oamenii simt ca legea nu este respectata, ca nu-si pot gasi dreptatea, aceste lucruri care fac ca societatea sa fie coeziva. Aici este vorba in mare parte de misiunea presedintelui, pentru ca el are in mare parte atributia de a rauri functionarea institutiilor statului in sensul democratiei, respectului dreptului cetatenilor prin lege.
O.Andronic: Urmatorul si ultimul pasaj. Aceasta cursa contra-cronometru cu NATO a ajuns o obsesie. Dvs. sunteti obsedat de viteza cu care intram in aceasta institutie?
P.Roman: Este o obsesie necesara, dupa parerea mea. Pentru ca daca judecam putin valurile negre ale istoriei noastre, vom constata ca niciodata n-am prevenit destul la ce ne asteapta. Aceste valuri negre ne-au prins nepregatiti. De aceea, eu spun ca asigurarea securitatii noastre nationale, daca vreti sa o numim o obsesie putem sa o numim si asa, daca vreti o datorie, pentru ca asigurarea securitatii noastre nationale este tot ceea ce ne da fiinta. Libertatea noastra, dreptul de a face ceea ce credem noi. Aceasta puternica adeziune a oamenilor, mie mi se pare ca este bunul simt cel mai adevarat al poporului fata de ideea sa fim cat mai siguri intre hotarele noastre. Am inceput in iulie 1990 apropierea noastra de NATO, am facut-o in deplina cunostinta de cauza si cu acest gand: alternativa e unica, asigurarea securitatii noastre nationale este prin integrarea in NATO. Este poate evident ca ea depinde de vointa noastra de a fi, dar si de capacitatea noastra de a dovedi ca suntem intr-o economie cu o dezvoltare puternica, ca mergem catre posibilitatea, catre starea de a fi compatibili cu economia celorlalte tari. Acesti patru ani pe care ii avem in fata inseamna si dezvoltare economica si fixarea acestui obiectiv istoric care este asigurarea securitatii nationale a Romaniei care pana acum nu putem spune ca a existat in deplinatatea varstei noastre.
O.Andronic: Desi lipsa de discernamant politic a coborat intr-atat stacheta acestei competitii, incat pentru marea majoritate a publicului, ramane doar problema: sa nu cumva sa intre ungurii inaintea noastra. Sa intram si ultimii, dar ei sa nu intre inaintea noastra.
P.Roman: Nu am intalnit asemenea perceptie nicaieri in tara. Am intalnit doar in ultima luna poate peste 100.000 de persoane. M-au intrebat: dle Roman, dvs,. care sunteti cu NATO, ca presedinte puteti sa ne asigurati acest lucru? Deci, in subconstientul lor acesta este un lucru necesar. Si, intr-adevar presedintele poate inrauri, prin exemplul lui, prin felul in care are prieteniile necesare. Eu am incercat sa cultiv prietenia cu acesti mari oameni de stat, fie ca este vorba de Felipe Gonzales, fie ca e vorba de Helmut Kohl, fie de regretatul Francois Mitterand, fie ca e vorba de Antonio Guttierez si actualul prim-ministru al Portugaliei, fie ca este vorba de Jacques Delors. care a fost atatia ani presedintele Comunitatii Europene - am cautat sa cultiv prietenia si ca ea a fost posibila - lucrul acesta inseamna ca atunci cand glasul Romaniei trebuie ascultat el are persoana.
O. Andronic: Sunteti in afara dlui Iliescu, singurul dintre candidati care a exersat instrumentele Puterii in Romania post-decembrista. Este un handicap sau un avantaj in actuala campanie?
P.Roman: Este un mare avantaj si chiar in ciuda greselilor pe care, cu voia sau fara voia noastra, le-am facut. Frumos aminteste Iorga de un proverb popular: “Tot patitu-i priceput!” Am acumulat experienta, mai pe romaneste intelepciune. invatamintele pe care le-am tras din acest exercitiu sunt multe si importante, dupa cum faptul ca am avut de traversat o perioada atat de dificila, de contestari, de acuzatii - le stiti si dvs. ca si mine, ne-a calit. Deci este un avantaj. Dupa cum un avantaj este si faptul ca am fost in Opozitie. Opozitia te invata un lucru foarte important: rabdare si iti da gustul neputintei. Pe mine m-a facut sa vreau si mai mult sa putem.
O.Andronic: N-as vrea sa intram in aspectele politice, cauzele de structuri ale Mineriadei din ‘91, dar am sentimentul ca atunci, in afara de o grava pierdere pentru democratie s-a mai pierdut si altceva? Ce - dupa parerea dvs.?
P.Roman: Bani si sanse economice. Raportul intocmit de un grup de specialisti sub conducerea lui Eugen Dijmarescu indica o cifra globala de pierderi, pagube si credite eliminate de 7 miliarde de dolari. As aminti aici de creditul pentru infrastructura care urma sa fie preluat chiar in octombrie 1991, as aminti de proiectul pentru 2140 de kilometri de autostrazi pentru care exista deja o finantare de peste 50 la suta de la banci americane, printr-o concesionare foarte onorabila pentru ca nu concesionam autostrada, as aminti de pachetul pentru agricultura care fusese adoptat la 14 septembrie si care semna punerea pe picioare a unui sistem organizat de exploatatie agricole moderne, in primul rand dreptul taranilor de a dispune de masini si de motorina si, poate ca lucrul cel mai important este ratarea sansei unei convertibilitati solide a monedei nationale. Trebuia sa semnam toate aceste documente printr-o Hotarare de Guvern pe 27 septembrie - aceasta data a ramas pentru mine momentul cel mai important.
O. Andronic: Nu se putea amana aceasta data?
Petre Roman: Cei care au manevrat si manipulat pe bietii mineri impotriva noastra - ei nu mai puteau astepta. E o intrebare excelenta. Daca noi faceam convertibilitate, aveam un sprijin de un miliard doua sute de milioane de dolari, din care peste jumatate de la institutiile internationale: Fondul Monetar International, Banca Reglementelor Internationale; eram incurajati puternic in aceasta actiune care era prima de acest gen din tarile foste comuniste cu asemenea consistenta. Dupa calculele noastre moneda nationala se stabiliza la o rata de schimb de circa 300 de lei pe dolar. Faceti dvs. socoteala fata de 3500 sau Doamne fereste de ce urmeaza. Poate ca acesta este exemplul cel mai bun pentru pierderile pe care le-a suferit tara. Aceste pierderi spun cel mai mult despre ceea ce s-a pierdut printr-o actiune violenta care a intrerupt incercarea de normalitate.
O.Andronic: Cum si cu ce ocazie ati afirmat ca industria noastra este un morman de fiare vechi?
P.Roman: Raspunsul e simplu: nicicand. in 1992 aceasta a fost, poate, cea mai insidioasa, mai murdara campanie impotriva noastra. Nu am raspuns la timp. Eu am afirmat, la un moment dat, ca Ceausescu ne-a lasat unitati, uzine intregi care nu au functionat nici macar o ora. Si am dau exemplu: Centrala de la Anina care, in banii de azi ar fi vreo 700 miliarde de lei si care nu a functionat nici o ora. O nebunie! Si am spus ca aceste uzine, aceste echipamente sunt fiare noi cu calitate de fiare vechi. Si iata ce a iesit. Pe 4 ianuarie 1990 ca un bun cunoscator al industriei romanesti - fiindca am participat ca expert in sute de unitati industriale pana in decembrie 1989 - spuneam urmatorul lucru: ca lansam un program de retehnologizare si doar nu urma sa retehnologizam un morman de fiare vechi. Oamenii de buna credinta cred ca au inteles. Am fost tinta unei manevre demagogice si urate.
O.Andronic: Cateva chestiuni legate de optiuni din care telespectatorii isi pot da seama cum sa va priveasca. Raportul chiriasi-proprietari.
P. Roman: Solutia pe care am dat-o noi era sa ii protejam pe chiriasi pentru ca asa se procedeaza in toata lumea. Protejarea chiriasilor este un principiu obligatoriu, mai ales ca social-democrati, dar mai ales lista despagubire a proprietarilor. Si aici noi propuneam o solutie prin care proprietarii sa aiba acces la o noua bucata de teren, locuinta, prin care sa se depaseasca aceasta dezbinare care este periculoasa, care s-a facut in legea pe care am adoptat-o intre chiriasi si fostii proprietari. Credem ca se poate sa asiguram o protectie a chiriasilor, pentru marea majoritate, dar in acest echilibru sta intelepciunea unui guvern democratic.
O. Andronic: Tratamentul prevazut de Codul Penal pentru minoritate sexuale.
P. Roman: Aici adoptam o atitudine care este conforma cu dorinta noastra de a face parte din Consiliul Europei. Minoritatile, fie ca e vorba de acestea, dar si de altele, au unele drepturi care trebuiesc protejate, si in aceasta privinta avem obligatia nu de a brutaliza o mentalitate populara, ci de a explica de ce si cum aceasta protectie a diferitelor minoritati este un lucru bun pentru noi toti ca sa traim in liniste si pace si fiecare sa aiba cate ceva din lucrul care i se pare ca e mai bun. Aceasta-i atitudinea pe care vrem sa o adoptam.
O. Andronic: O alta chestiune: monarhia.
P. Roman: Monarhia nu este o tema la ordinea zilei. Eu va asigur ca in toate intalnirile pe care le-am avut in tara au fost foarte rare intrebarile legate de aceasta problema.
O. Andronic: Recent, ati participat la Congresul Internationalei Socialiste. Se pare ca aveti de acolo unele mesaje. Sunteti de acord sa le urmarim? (Film) Sunt intr-adevar imagini reconfortante. Domnule Roman, telespectatorii au sunat astazi intens si v-as propune sa raspundeti cat se poate de succint la cateva intrebari. Sunt peste 150.
P. Roman: As vrea sa ii asigur pe absolut toti care, cred ca ne urmaresc, ca as dori sa le raspund personal tuturor celor care au telefonat.
O. Andronic: Este un lucru laudabil. Domnul N. D. Constantin din Bucuresti: “Viata unui lider politic imbratiseaza trei arme: cea a curajului, a pasiunii si cea a perfidiei. Care dintre acestea va sunt caracteristice?”
P. Roman: Pentru ca despre primele doua s-a vorbit mult in ceea ce ma priveste, hai sa va raspund despre a treia. Nu-i nevoie neaparat de perfidie in politica, totul e sa nu fii naiv. E nevoie sa-ti cunosti bine adversarii, sa stii care sunt interesele acelora care te sustin si ale adversarilor si este nevoie sa le pui cap la cap, in asa fel incat sa-ti poti duce ideea pana la capat. Nu perfidia este ceea ce ne caracterizeaza, ci cunoasterea realitatilor. Cum zicea N.D.Cocea odata: “Daca Maria Sa si-a tocmit laudatori il inteleg, dar ca-i mai si crede asta-i prea din cale afara.”
O. Andronic: Doamna Valentina Covalschi din Bucuresti: “Daca la iarna trebuie sa mai punem o haina in plus, acceptati sa-mi donati pulovarul purtat in decembrie ‘89? “
P. Roman: Daca dumneaei va suferi de frig, eu promit ca da.
O. Andronic: Ceades Loredana-Oana, eleva: “Domnule Roman, un calculator in fiecare casa e clar ca nu putem avea, dar macar alocatia noastra cat va fi ea dupa ce castigati alegerile?”
P. Roman: Foarte buna intrebare. Ea va fi cel putin atat cat am propus acum doi ani. Cel putin, adica 50.000 de lei pentru fiecare copil si pentru mamele cu trei sau mai multi copii, 120.000 de lei alocatie pentru mame. Astea sunt lucruri certe la care ma angajez acum, privindu-i in ochii pe cetatenii tarii.
O. Andronic: Pe care dintre cei trei ii considerati castigator?
P. Roman: Pe Ceades Loredana Oana.
O. Andronic: Domnule Petre Roman, un prieten la care tineti n-a putut sa fie prezent alaturi de dvs. Dar ne-a transmis un mesaj filmat. Este vorba de eseistul Petru Cretia. prof. Petru Cretia: Pentru imprejurarea aceasta trebuie sa recunosc din capul locului ca m-am oferit eu. Nu m-a rugat nimeni, am facut-o dintr-un motiv care la romani este suspect de subiectivitate si anume dintr-o vie prietenie pentru Petre Roman. Dar eu consider ca exista oameni de o anumita calitate morala la care prietenia nu duce la partinire. in acest spirit de totala nepartinire am sa fac micul efort de a prezenta pentru prietenul meu, Petre Roman, un fel de garantie morala in campul politicii pe care o practica. Cine il stie mai de aproape stie ca la el spiritul democratic este o componenta organica a naturii sale. Si anume - ca sa fie deslusit pentru oricine - prin spirit democratic inteleg o incredere neclintita in ideea de separare a puterilor, de concepere a rolului statului altfel decat se concepe la noi, si anume, in relatia stat-individ, prioritar este interesul individului si nu al administratiei, libertatea totala de opinie pe care am vazut-o exercitandu-se asupra lui Petre Roman si stiu cum o primeste. in sfarsit, are ceea ce poate mai putini oameni politici au, are sentimentul responsabilitatii politice fata de cei carora li se adreseaza ca om politic.
O.Andronic: Domnule Roman, este o recomandare pe cat de subtire, pe atat de elevata, care nu face altceva decat sa va onoreze. Iata-ne la sfarsitul orei care ne-a fost alocata.
P.Roman: Regret ca fiecare dintre invitatii mei nu s-au putut exprima pentru ca fiecare dintre ei este o personalitate. Sper ca cetatenii tarii si spectatorii nostri sa aiba ocazia sa-i cunoasca mai indeaproape pe parcursul campaniei electorale.
O. Andronic: Nu-mi ramane decat sa-i multumesc domnului Petre Roman pentru prestatia domniei sale de astazi, sa multumesc invitatilor sai care l-au insotit cu caldura si cu noblete si dvs. pentru atentie. Pana maine seara, organizatorii Turneului Candidatilor va spun La revedere si va ureaza o seara placuta.

<< Primul tur - Candidatii se prezinta - Tudor Mohora ||| Primul tur - Candidatii se prezinta - Emil Constantinescu >>
| | Citiri: 6168 |

 
Copyright © 2005 - 2020 - Editura AlegRO