* Prima pagină * Căutare * Contact *
 


Cuprins

Introducere
Cuvânt înainte

I Preliminariile
   Clasa mijlocie are de aparat ...
   Nici o personalitate politica ...
   Toate partidele isi fac un titlu de glorie ...
   Intr-o campanie electorala seful echipei ...
   Calitatea de intelectual ...
   Vocea sefilor de campanie ...
   Campania electorala intre ...
II Primul tur - Candidatii se prezinta
   Ioan Pop de Popa
   Corneliu Vadim Tudor
   Gyorgy Frunda
   Adrian Paunescu
   Nicolae Manolescu
   Tudor Mohora
   Petre Roman
   Emil Constantinescu
   Ion Iliescu
   ANALIZE
III Turul al doilea - Fata-n fata cu telescpectatorii
   Ioan Pop de Popa
   Niculae Manolescu
   Petre Roman
   Ion Iliescu
   Emil Constantinescu
   Corneliu Vadim Tudor
   Tudor Mohora
   ANALIZE
IV Turul al treilea - Fata-n fata cu contracandidatii
   Emil Constantinescu
   Ioan Pop de Popa
   Corneliu Vadim Tudor
   Tudor Mohora
   Gyorgy Frunda
   Nicolae Manolescu
   Petre Roman
   Ion Iliescu
Bilanţuri, comentarii, premii
Statistica si politica
Faza finală
   "Finala Mare"
   "Finala Mica"
Dialoguri Post-electorale
   Noaptea legislativelor
   Cui dam voturile din turul 2?
   PRM trage concluzii
   PD Satisfactie bine temperata
   CDR - Euforia victoriei
Super finala turneului
   Ion Iliescu - Emil Constantinescu
Ziua Z
   Amintiri din viitor
ADDENDA
   Partide in campanie
   Partide in campanie (30 aug 1996)
   Aliante in campanie (19 aug 1996)
   Aliante in campanie (26 aug 1996)
   Radu Campeanu
   Gheorghe Funar
   Guvernul Presei Independente
   Rezultatele Turul 1
   Rezultatele finale ale alegerilor prezidentiale
   Regulamente de organizare si desfasurare a "Turneului candidatilor"
   Corespondente
   Un sondaj intarziat
 
Cuvant dupa

 

Carte/Capitol/Subcapitol: Primul tur - Candidatii se prezinta - Emil Constantinescu

Emil Constantinescu:
In viata nu poti sa faci referiri transante si sa spui: esec sau succes!
26 SEPTEMBRIE 1996

O. Andronic: Buna-seara, stimati telespectatori. Sunt Octavian Andronic si va tot prezint de la 12 august incoace “Turneul Candidatilor” la presedintie. O competitie pe simulatorul opiniei publice organizata de Antena 1, Libertatea, Jurnalul National si Promotion Company, impreuna cu cotidianele Actualitatea, Adevarul, Evenimentul Zilei, Romania Libera, Vocea Romaniei si Ziua. Dupa runda de preliminarii, cu analize si comentarii in compania staff-urilor electorale a urmat, in septembrie, etapa prezentarii aspirantilor la fotoliul de la Cotroceni. Astazi se afla in fata dvs. dl profesor Emil Constantinescu, candidatul Conventiei Democratice din Romania la presedintie.

Dl Constantinescu a fost, in urma cu patru ani, acel om nou pe care, electoratul, satul de vechile figuri sau de cele care reusisera sa se invecheasca intr-un timp record, il astepta cu nadejdea unei autentice schimbari. Politica se aseamana, insa din multe puncte de vedere cu fotbalul si lipsit, din motive obiective de experienta care se formeaza printre cotonogarii categoriilor inferioare a fost nevoit sa accepte, dupa o prestatie remarcabila, scorurile inscrise pe tabela de marcaj de maestri recunoscuti ai tentelor politice. Domnia sa revine astazi pe terenul superligii cu alt aplomb, cu o tehnica slefuita in lupta de uzura a culiselor primei divizii politice si, mai ales cu suportul unor sustinatori care simt si cred ca a sosit ora lor si care, isi doresc cu o motivatie sporita de lunga asteptare pe tusa ca trofeul Cotrocenilor sa se instaleze in propria lor vitrina.

Domnule profesor, bun-venit in studioul Antenei 1.
E. Constantinescu: Bine v-am gasit si va multumesc pentru prezentare. Si pentru ca este prima aparitie la televizor in campania electorala vreau sa le multumesc tuturor celor, care, asa cum spuneati dvs., acum patru ani au avut incredere intr-o speranta. Si mai ales celor care si-au pastrat increderea in mine si, de asemenea, vreau sa le multumesc tuturor celor care au ales acum sa urmareasca dezbaterea noastra cu inima deschisa.
O. Andronic: Ca de obicei, am sa procedez la o scurta fisa biografica a domnului profesor.

Nascut la 19 noiembrie 1939, la Tighina, primul dintre cei trei copii ai unui inginer agronom, detasat din vechiul regat in Basarabia. Dupa razboi, familia se stabileste in Bradet-Arges. Se casatoreste in 1963 cu Nadia, jurista, colegi la Facultatea de Drept. Au doi copii - amandoi studenti. Studii: liceul la Pitesti, in 1960 obtine licenta in Drept la Bucuresti si lucreaza un timp ca judecator stagiar. in 1966 este absolvent al Facultatii de Geologie a Universitatii Bucuresti. Autor al numeroase lucrari de specialitate, in 1969 obtine titlul de doctor in stiinte. intre 1966 si 1991 parcurge toate treptele carierei universitare, din 1990 fiind ales rector al Universitatii Bucuresti. in 1996 refuza sa mai candideze pentru noul mandat de rector. in 1992 a candidat la Presedintie din partea Conventiei Democratice, iar in acelasi an a fost ales presedinte al Conventiei. in 1995 adera la P.N.T.C.D.

Dl profesor, ati venit insotit de 11 dintre suporterii dvs. Telespectatorii vor fi, desigur, interesati sa stie de ce forte v-ati inconjurat si v-as ruga sa-i prezentati.
E. Constantinescu: Mai intai, dl comandor Tiberiu Rusu, inginer, fost director al Fabricii de parasute si echipamente militare intre 1990 si 1995, specialist in inzestrare militara. Domnul Avram Ioan Muresan, cred ca este bine-cunoscut ca vicepresedinte al Comisiei Anti-coruptie a Parlamentului. Va candida la Tg. Mures pe primul loc pentru Senat. Cred ca toti telespectatorii il cunosc pe dl Varujan Vosganian, economist, matematician, scriitor si, de asemenea, mai recent foarte bine cunoscut ca lider al Partidului Alternativa Romaniei care a intrat in Conventia Democratica. Va candida la Iasi pe primul loc la Senat. Dl Valeriu Stoica, profesor la Facultatea de Drept, este unul din juristii cunoscuti si stimati in Romania, face parte din Comisia Europeana impotriva Rasismului si Antitolerantei. Doamna Monica Octavia Musca este cercetator la Institutul de Lingvistica, face parte din Comitetul Executiv al Partidului National Liberal si candideaza pe listele pentru Camera Deputatilor in judetul Caras-Severin. Cred ca nu mai este nevoie de nici o prezentare, dl Victor Ciorbea, primarul general al Capitalei, cunoscut si prin postul dvs. de televiziune, un veteran al Turneului si care si-a transformat numele in renume. Dl Radu Boroianu, vicepresedinte al P.N.L. care va candida in fruntea listei pentru judetul Ilfov. Doamna Ana Maria Biris, presedinte Consiliul Judetean Satu Mare si care va candida pe primul loc in Parlament tot la Satu Mare. Dl profesor dr. Stefan Dragulescu este rectorul Universitatii de Medicina din Timisoara, va candida pe primul loc la Senat in judetul Timis. Dl Dan Nechita, student la Facultatea de Drept a Universitatii Bucuresti si care, a absolvit inainte si Facultatea de matematica. Este presedintele tineretului universitar national-taranesc si candideaza pe listele Camerei Deputatilor in judetul Vrancea. Si, in sfarsit, dar nu la urma, dl Calin Popescu Tariceanu, vicepresedinte al Partidului National-Liberal, inginer, cadru didactic la Institutul de Constructii, om de afaceri si, de asemenea, candidatul Camerei Deputatilor pentru Bucuresti.
O. Andronic: Va multumesc si pentru altruismul de care au dat dovada fiind prezenti aici.
E. Constantinescu: Nu cred ca de data aceasta, cum au decurs emisiunile si am inteles ca pana la aceasta data, invitatii au asigurat un fundal de decor. Eu vreau sa va propun ca in timpul emisiunii, atunci cand situatia o impune sa solicit si participarea directa la discutie a domniilor lor.
O. Andronic: Haideti sa urmarim impreuna filmul biografic pregatit. (…) Domnule profesor, cum ati receptat rezultatul alegerilor de atunci, ca pe un succes sau ca pe un esec?
E. Constantinescu: Vedeti dvs., in viata nu poti sa faci referiri transante si sa spui esec sau succes. Nu poti sa transformi lucrurile dintr-un succes intr-un esec. Ori, intr-o campanie electorala, miza este castigarea. N-am castigat, am pierdut deci, sigur acesta a fost un esec. insa, trebuie sa ai in vedere de unde ai plecat. Am fost ales atunci de solidaritatea civila intr-un mod care a constituit o premiera in Romania. Un colegiu de electori care erau reprezentanti ai tuturor partidelor din Conventie si care m-au ales, desi participau presedinti din patru partide din Conventia Democratica. Dar, important a fost ca atunci, printr-un elan, s-a reusit sa se retrezeasca o speranta care parea pierduta. Ne aflam dupa doi ani in care plecasem cu imense sperante in 1990, dupa care a urmat toata acea lansare de ura, de dezinformare, de tulburare, care au reprezentat-o anii 90. Eu eram pe partea societatii civile. imi amintesc foarte bine ca, in Piata Universitatii, tinerii de atunci si care sunt colaboratorii de astazi strigau ca si copiii mei: Vom muri, dar vom fi liberi! Unii au murit, altii au ramas pe viata raniti grav, altii numai sufleteste. Dar ne-am cucerit libertatea. Dar mai grav a fost sa descoperim ca, dupa aceea, nu am stiut ce sa facem cu aceasta libertate. Nici sa construim pe aceasta libertate societatea pe care o doream, nici sa gasim acea forma superioara a libertatii si care este solidaritatea umana si care ar fi trebuit sa ne lege. in locul ei a venit intoleranta, ura, au venit mineriadele, au venit reprimari, Tg Mures si, in sfarsit, a venit un moment in care, o mare parte a societatii romanesti, care sperase sa fie eliminata de la ceea ce se credea ca este constructia unei societati. Si atunci am lansat acel mesaj sa recladim impreuna sperantele. Cred ca, atunci, prin faptul ca aproape 5 milioane de oameni s-au strans in jurul acestui mesaj, s-a realizat un lucru important. Si astazi vedem ca aceasta alianta care este C.D.R. are electoratul cel mai stabil si cel mai credincios. Este cel care si-a cucerit speranta. in ultimii patru ani, noi am reusit sa facem si ceva mult mai important, sa transformam aceasta alianta dintr-un simbol al sperantei intr-o institutie a sperantei care acum este bine asezata pe picioare, care acum are structuri puternice, are cadre si abordam actualele alegeri.
O. Andronic: Domnule profesor, Corneliu Coposu spunea atunci cand v-a recomandat pentru prima candidatura ca sunteti un om cu credinta in Dumnezeu. in ce relatie va mai aflati cu divinitatea?
E. Constantinescu: Sigur aceasta nu este o emisiune de cultura sau literara pentru ca, atunci, puteam sa dezvolt mult acest subiect. Poate altadata am sa va spun de ce marii oameni de stiinta cred in Dumnezeu si ca stiinta nu este incompatibila cu credinta in Dumnezeu ci, dimpotriva, astazi cea mai mare parte a marilor filozofi si oameni de stiinta de pe toate meridianele cred in divinitate. Eu am avut avantajul unei educatii in acest sens, apoi am avut avantajul mediului taranesc unde biserica este punctul central al satului, intamplarea face ca tocmai casa parinteasca sa fie la 30 m de biserica ctitorita de Mircea cel Batran si in acest an se implinesc exact 600 de ani. Am avut, in acelasi timp un alt avantaj ca nasul meu de botez sa fie rectorul Universitatii Teologice din Chisinau si pentru mine, toata viata, meditatia profunda asupra Bibliei, asupra preceptelor a fost un mod de a-mi construi viata interioara.
O. Andronic: in 1992 nu ati fost trecut pe listele parlamentare, de altfel nici nu ati fost membru al unui partid. Ce v-a determinat sa luati hotararea de acum, de a candida si pe aceste liste?
E. Constantinescu: O sa va explic precis pentru ca ele au fost obiectul unei hotarari bine motivate. in 1992 am vrut sa dau semnalul unui om din societatea civila care a primit o misiune. Aveam si alte misiuni de indeplinit, fusesem rector cu un program de refacere a Universitatii Bucuresti si am vrut sa-mi respect acest program. De asemenea, mai aveam si un contract de predare in Statele Unite, il mai am si acum cred, si m-am gandit, pe de o parte, daca reusesc sa-mi duc misiunea pana la capat, daca nu ma voi retrage in viata pentru care am fost format. in acelasi timp, am vrut sa dau un semnal ca ma pot angaja pentru o idee, nu neaparat urmarind ceva anume, un interes. Si am refuzat si aceasta posibilitate care, pentru mine, era legala deoarece nu eram presedinte, mi se facuse oferta de partid si puteam sa candidez. Nu am vrut sa candidez. Dupa ce am pierdut alegerile, am meditat profund daca trebuie sa ma retrag sau nu. Dar daca ai reusit sa aduni in jurul unei idei milioane de oameni, nu poti sa mai dai inapoi. Am hotarat sa raman si am devenit presedinte al Conventiei Democratice pe care am condus-o din 1992 si pana acum. Dat situatiei era normal si mai ales este o onoare pentru mine sa ocup locul regretatului Coposu care a candidat pe locul I la Bucuresti.
O. Andronic: V-as face o rugaminte de a sintetiza intr-o 100 de cuvinte programul dvs. electoral.
E. Constantinescu: Aceasta sinteza esta gata facuta. Nu am numarat cuvintele, e adevarat. Ea se numeste Contractul cu Romania. Sunt multe discutii in jurul acestui Contract, important este ca oamenii il apreciaza si il doresc.
O. Andronic: Si ideea aceasta, a unui contract a incitat.
E. Constantinescu: Acest contract nu reprezinta programul pentru guvernare - am spus de la inceput. Noi avem si un program de guvernare, bine pus la punct si care reprezinta concentrarea intr-o oferta politica adresata direct oamenilor. Poate nu acum este momentul sa insist pe toate coordonatele acestui program de guvernare, de altfel, am si un program de presedinte separat care priveste alt set de probleme care revin exclusiv presedintelui, dar tin sa precizez inca odata cele trei esentiale ale contractului cu Romania. Si care, probabil va ramane intr-un loc in viata politica romaneasca in perspectiva. E vorba de faptul ca, in locul promisiunilor vagi, propunem masuri extrem de concrete. Deci, un mod de formulare a acestor propuneri care nu lasa locul nici unui fel de interpretari. in al doilea rand este vorba de un alt element extrem de important: de precizarea timpului in care aceasta obligatie pe care ti-o asumi, prin contract, fata de cel care te voteaza va fi dusa la indeplinire. Si, poate, lucrul cel mai important este asumarea responsabilitatii. intr-o tara in care, practic, in ultimele cinci decenii, nimeni nu a raspuns pentru nimic, pentru crimele comunismului, pentru canal, pentru distrugerea monumentelor, pentru distrugerea traditiei si a satelor, nimeni nu a raspuns in ultimii sapte ani, pentru mineriade, pentru teroristi, pentru vanzarea flotei. Acum, vine, in sfarsit, o forta care este Conventia Democratica si care spune:noi ne asumam raspunderea pentru aceste lucruri. Sigur ca acum, vine o replica a acestui pitoresc birou de presa al P.D.S.R.-ului care lucreaza in umbra presedintelui Iliescu in care m-au acuzat ca nu respect Constitutia. Ei bine, la o intalnire din judetul Teleorman, oamenii m-au intrebat: “si daca noi va votam, dvs. veti indeplini Contractul?” Am raspuns: da, daca voi fi ales presedinte, daca vom avea majoritatea parlamentara si, deci vom forma un Guvern al Conventiei si acest Contract nu se va indeplini, in mod normal, ca un garant al acestui Contract, eu voi cere demiterea acestui guvern. Daca Guvernul nu va rezolva situatia in acest mod sau daca parlamentarii nu vor indeplini acele capitole de legi, voi cere dizolvarea acestui Parlament. Pentru ca asta inseamna ca ei si-au tradat pe cei din circumscriptia lor cu care au incheiat un Contract. Si, in sfarsit, daca nu voi fi in stare sa fac toate aceste lucruri, din tradare sau din slabiciune atunci imi voi da demisia. Pentru ca inseamna ca m-am uitat in ochii dvs., mi-ati dat un vot si eu v-am tradat si este momentul ca cineva sa raspunda. Deci, trebuie sa introducem un element nou care sa scoata Romania dintr-un impas. Si aceasta este responsabilitatea a ceea ce ai spus ca faci.
O. Andronic: Unul dintre reprosurile pe care le cunoasteti la adresa Contractului a fost ca, dupa cele 200 de zile fatidice, in cazul demisiei, dvs. si dl Ciorbea, ati putea pune tara intr-o situtie de criza pentru ca mandatul care vi s-a acordat a fost nu pentru 200 de zile, ci pentru patru ani.
E. Constantinescu: Vreau sa va spun ceva. Oamenii, in general, sunt neincrezatori si pe buna dreptate. Eu nu candidez la presedintie pentru a-mi da demisia, ci pentru a-mi indeplini mandatul pentru ca, daca voi putea mai candidez pentru un mandat ca sa reusesc sa finalizez acest proces. Dar nu asta este problema. Noi, inainte de a face acest Contract am facut o operatiune mult mai importanta. De 126 de academicieni, profesori, oameni de stiinta, oameni cu experienta din uzine au inventariat societatea romaneasca. A fost o munca uriasa care s-a depus timp de doi ani. S-au inventariat toate punctele de criza ale societatii romanesti, am elaborat solutii strategice si solutii imediate. Pentru a doua etapa, am incercat sa gasim baza financiara. Ca sa ne bazam pe ceva, am asigurat mai intai, banii. Deci, de unde luam banii? Am socotit banii pentru prima etapa, posibilitatea lor de reciclare. Dupa ce am facut toate aceste calcule, de aceea am spus 10.000 de locuri. Puteam sa spun 100.000. Dar noi atat am considerat ca putem face: 10.000 de locuri. Si, in sfarsit, pe ultima coloana, pentru ca toate acestea au fost prezentate si intr-o forma sintetica, am pus costul social. Pentru ca, oamenilor trebuie sa le spui cinstit. Pentru a obtine acest lucru trebuie platit un pret si pretul este acesta. Dar pentru ca sa nu transformam dialogul in doi, permiteti-mi sa-i dau cuvantul domnului Vosganian care este specialist in probleme economice.
V. Vosganian: in programul de guvernare exista o serie de politici active care pot asigura resurse financiare. Prin diminuarea aparatului birocratic, prin stoparea si redistribuirea unor destinatii, prin stimularea industriilor si a privatizarii in domeniul bugetar se pot obtine, intr-un an, circa doua mii de miliarde de lei. Prin politici fiscale active, care stimuleaza initiativa noua si reorientarea profitului pentru investitii se poate largi baza de impozitare pentru obtinerea a cel putin 1-2000 de miliarde de lei; iar cel mai important crearea, consolidarea pietei de capital care pot spori capitalul autohton care apoi, sa intre in competitie cu capitalul strain, cu creditele straine cu garantii guvernamentale, o parte din ele irosite in legislatura actuala. Cifra pe care P.D.S.R. o vehiculeaza ca o sperietoare de 5.300 de miliarde de lei care ar saraci populatia este o cifra care va fi cu mult depasita, care nu numai ca nu ar saraci, dar va acoperi deficitele si vreau sa va mai spun ceva. Este o cifra care este comparabila cu sumele irosite de acelasi partid, in acest an, pentru a cumpara...
E. Constantinescu: Ati ascultat un raspuns tehnic si sunt oameni care cauta acest raspuns. Am constatat pana la nivelul muncitorilor cu care am discutat ieri, intr-o uzina, o capacitate extraordinara de a prinde chiar probleme de specialitate in domeniul financiar. Dar, pentru lumea larga a ascultatorilor nostri, as vrea sa dau si deschiderea mare - de unde pot fi obtinute fondurile. Nu ma bazez pe estimarile noastre pentru ca am putea fi banuiti de nu stiu ce…. Invoc in sprijinul meu Raportul Serviciului Roman de Informatii care a fost prezentat Parlamentului. Ma refer la raportul de anul trecut. Care a fost chiar publicat. Ei bine, in plenul Parlamentului si in acest Raport, directorul S.R.I. estimeaza ca in Romania economia subterana este intre 35 si 40 la suta din produsul intern brut. Sigur ca produsul intern brut este de 80 de mii de miliarde. Nu facem eroarea sa consideram ca acest procentaj se raporteaza direct. Dar, daca consideram T.V.A.-ul din aceasta economie ajungem la o suma de peste 10 mii de miliarde care depaseste cu mult Contractul cu Romania. Sigur noi nu vom putea, nu suntem naivi sa spunem oamenilor ca vom putea eradica economia subterana si o vom putea face intr-un an de zile, dar, in orice caz, mergand pe principiul care l-a lansat trebuie sa o deschidem.
O. Andronic: Unul dintre punctele Contractului cu Romania este urmatorul: va fi anulat impozitul agricol pana in anul 2000. Cum si de ce?
E. Constantinescu: imi pare bine ca sunteti cu Contractul pe masa. Eu il am in cap si in inima acum. in ultimele luni am umblat comuna cu comuna, sat cu sat. Este diferenta dintre ce crede un om care sta in biroul lui la Ministerul Finantelor si ce vede un taran acolo, la fata locului. Este o problema extrem de importanta. Justificarea este urmatoarea: nu poti sa ai o tara bogata cu tarani saraci. Aceasta constructie a clasei de mijloc - fara de care nu se poate - trebuie sa le permiti acestor oameni sa se instareasca. Pentru ca, in momentul in care taranii sunt instariti, atunci piata va fi plina si preturile vor scadea. Este o problema nationala. Eu am fost extraordinar de impresionat pentru ca, dupa ce am fost intr-o comuna, am fost intr-o uzina si mi-au spus muncitorii foarte bine ati facut ca v-ati centrat pe problemele satelor.
O. Andronic: Tot “vor fi scoase de sub controlul Guvernului bugetul asigurarilor sociale si fondul de pensii”.
E. Constantinescu: Daca noi am fi tranzactionat aceasta emisiune si ne-am fi inteles ce intrebari sa-mi puneti, poate asta era intrebarea pe care o asteptam cel mai mult. Pentru ca ii priveste, in primul rand pe pensionari. in Romania este o drama cumplita a pensionarilor. intr-un asa zis regim Iliescu care se declara social-democrati. Atat au vorbit despre aceste probleme incat, saracii pensionari i-au crezut. Pentru ca simt nevoia de cineva care sa-i ocroteasca. Si tocmai ei au fost loviti. Ei bine, sa explicam un pic. in rimul rand, se spune ca nu sunt bani pentru pensii. Asta este una din marile minciuni. Pentru ca noi, toti, o sa imbatranim si toti cotizam si platim din salariul nostru. in orice tara avansata, democrata acest fond de pensii se intampla urmatorul lucru: ori sunt depusi in banci si reiese o dobanda sau sunt investiti in fonduri mutuale, in acele intreprinderi care merg si dividentele maresc continuu pensiile. in Romania nu se intampla treaba asta, iar Guvernul se foloseste de acest fond de pensii pentru a acoperi erorile. Ori, pentru a asigura un climat de incredere trebuie ca acest fond sa fie scos de la Guvern si dat in administrare unor oameni competenti care sa fie trasi la raspundere pentru ceea ce fac cu banii pensionarilor.
O. Andronic: Sa vedem clipul dvs. electoral, dupa care sa trecem la un alt fel de intrebari cu raspunsuri scurte. in conflictul chiriasi-proprietari, unde va situati?
E. Constantinescu: Conflictul nu este unul adevarat, ci unul creat. Aceasta problema am abordat-o si in 1992. Daca punctul nostru de vedere triumfa, astazi eram in alta situatie. O introducere, mai intai. Poate ii voi reaminti si presedintelui Iliescu daca va accepta un dialog. A fost un moment in care i-am spus dlui presedinte Iliescu ca asa cum este tratata problema proprietatii in Constitutie nu este corect. Scrie: se ocroteste dreptul de proprietate. Normal ar fi: se garanteaza dreptul la proprietate. Domnia sa a spus ca ar fi acelasi lucru. inainte de aceasta problema a caselor nationalizate, s-a petrecut drama de la sate. in loc sa dea oamenilor proprietatea lor, li s-a reconstituit unde a vrut primarul sa primeasca. Sunt 650 000 de procese in care sunt tarani care, in loc sa munceasca cheltuiesc bani si sanatatea prin salile de Tribunal. Aceeasi problema se pune si cu casele. in momentul de fata, in materie de locuinte suntem un popor de proprietari. Pentru ca si eu mi-am cumparat locuinta de la bloc, deci numai suntem chiriasi ai statului. Ori, aceasta problema trebuia sa se rezolve asa: proprietatea se respecta si chiriasul se ocroteste. Deci, trebuia sa plecam de la garantii ferme pe care noi le-am propus intr-un proiect de lege. Dar, la noi interesele au fost altele, au plecat de la Primaverii. L-as ruga pe dl primar general al Capitalei sa va spuna punctele dumnealui de vedere.
V. Ciorbea: Eu vroiam sa subliniez ca timp de 6 ani jumate ca lider sindical, de cate ori am cerut o revendicare ni s-a spus nu se poate, nu avem bani. Cand a fost lansat Contractul cu Romania a fost intampinat cu binecunoscutele acuzatii, acesta este plin de obligatii neacoperite. Dar sa nu uitam ca la fel a fost intampinat si Contractul cu Bucurestiul care izvoraste din Contractul cu Romania. Si martea viitoare, impreuna cu toti colegii primari din tara vom prezenta rapoarte cu privire la indeplinirea obligatiilor in primele 100 de zile dupa alegeri. Credem ca orice om de buna credinta trebuie sa recunoasca ca acolo unde exista vointa politica, schimbarea este nu numai necesara, ci si posibila. Eu cred ca ceea ce am facut noi in aceste 100 de zile constituie cea mai importanta dovada a imprejurarii ca toate obligatiile sunt nu numai posibile, ci si realizabile. Prin om cu functie de raspundere nu trebuie sa intelegem o persoana care doar raspunde la niste intrebari, ci o persoana care isi asuma responsabilitatea. Aceasta este ceea ce va ofera C.D. si ceea ce va ofera candidatul ei la functia de presedinte.
O. Andronic: Sanctionarea minoritatilor sexuale.
E. Constantinescu: Aici noi am avut un punct de vedere clar, sigur si juridic. Noi am spus, de la inceput ca Art. 200 nu era necesar. Pentru ca exista un articol in Codul penal prin care sunt sanctionate toate acele acte care aduc atingere moralei publice in momentul in care acestea devin agresive, fara a interveni pe teritoriul intim al persoanelor. Pana la urma aceasta solutie a prevalat pentru ca Romania nu poate sa nu ia in considerare ca traieste intr-o Europa, dar cu dorinta de a-si pastra traditiile.
O. Andronic: Tratatul cu Ungaria.
E. Constantinescu: Noi am sustinut acest Tratat. Dupa cum se stie, inca din 1994, la Budapesta, am avut intalniri succesive cu presedintele Ungariei, cu lideri din cadrul Opozitiei pentru a discuta reconcilierea Romano-maghiara. Eu am prezentat un model cultural de reconciliere care sa nu fie sters cu buretele, sa nu elimine marile drame ale istoriei, dar sa fie facut cu privire la viitor si sa aiba o baza solida de cooperare pentru ca sa se realizeze ceva serios. in acest context o necesitate istorica care poate da un impuls pentru toata dezvoltarea Europei centrale si estice, Tratatul acesta reprezinta un punct. Si aici noi am fost consecventi. in primul rand este avantajos pentru ca statueaza principiul inviolabilitatii frontierelor. Si a fost foarte importanta, de aceea am si fost la Timisoara, acea declaratie ferma, in care primul-ministru al Ungariei a spus: pentru totdeauna Ungaria renunta la orice fel de pretentii teritoriale. in ceea ce priveste subiectul fierbinte care parea o contrapondere la aceasta declaratie el privea Recomandarea 1201. Si nu recomandarea, ci interpretarea acestei recomandari. Dupa cum stiti, multa lume m-a criticat, din partea dreapta a spectrului politic pentru ca, in momentul semnarii la Paris a Tratatului dintre Ungaria si Slovacia, numele C.D.R.-ului, desi convocat peste noapte, am venit la sediul Guvernului si am sprijinit Guvernul Romaniei, in pozitia ca in acel moment nu trebuia incheiat un astfel de tratat la Paris, si trebuia sa precizam foarte clar ce se intelege prin aceasta Recomandare. Iar punctul nostru de vedere era foarte clar. in mod ferm si scris sa se spuna ca: nu se iau in vedere o autonomie teritoriala pe criterii etnice si nu se iau in vedere drepturi colective. Asta este o baza solida, dar ea nu va putea fi aplicata decat de un Guvern care va crea bazele raportului favorabil care sa satisfaca si majoritatea si monoritatea. Pentru ca atunci cand drepturile omului sunt respectate, atunci nu mai e nevoie de drepturi colective.
O. Andronic: Am primit foarte multe scrisori din partea telespectatorilor. Nu vom avea timp decat sa punctam unele dintre ele. Dl Petre Ilie din Bucuresti spunea: “in momentul cand dl profesor aude imnul Romaniei, ce simte si daca l-a impresionat la maxim vreodata?”
E. Constantinescu: Era sa platesc grav acest lucru. Pentru ca, in perioada comunista, multi si cativa colegi ai mei au platit cu inchisoarea faptul ca au cantat acest cantec. A fost un moment cand ne-am adunat in Piata Unirii pentru a canta Piata Uniri, iar mai departe, “Desteapta-te romane”, Ceausescu nu l-a admis niciodata. Si nu a fost intamplator ca eram atunci in piata, noaptea cand un anonim - care a vrut sa ramana anonim - a scris pe zidul Universitatii “Desteapta-te, romane” pentru ca, intr-adevar toti am simtit ca, in sfarsit venise timpul.
O. Andronic: Doamna Gabriela Iorga din Bucuresti. “Ce se afla in spatele portii pe care sta scris: omul de rand, poarta pe care o va putea deschide avand in mainile sale cheia potrivita.”
E. Constantinescu: Cheia potrivita, dupa parerea mea este bunul simt. Daca nu eram in Conventia Democratica si ar fi existat asa o idee a unui partid, as fi fost intr-un partid al oamenilor de bun simt. Acesta este lucrul de care avem nevoie in Romania. Te nasti sau nu te nasti cu el. Eu am o viziune foarte precisa despre ce ar trebui sa fie un presedinte al Romaniei.

<< Primul tur - Candidatii se prezinta - Petre Roman ||| Primul tur - Candidatii se prezinta - Ion Iliescu >>
| | Citiri: 6003 |

 
Copyright © 2005 - 2020 - Editura AlegRO