* Prima pagină * Căutare * Contact *
 


Cuprins

Introducere
Cuvânt înainte

I Preliminariile
   Clasa mijlocie are de aparat ...
   Nici o personalitate politica ...
   Toate partidele isi fac un titlu de glorie ...
   Intr-o campanie electorala seful echipei ...
   Calitatea de intelectual ...
   Vocea sefilor de campanie ...
   Campania electorala intre ...
II Primul tur - Candidatii se prezinta
   Ioan Pop de Popa
   Corneliu Vadim Tudor
   Gyorgy Frunda
   Adrian Paunescu
   Nicolae Manolescu
   Tudor Mohora
   Petre Roman
   Emil Constantinescu
   Ion Iliescu
   ANALIZE
III Turul al doilea - Fata-n fata cu telescpectatorii
   Ioan Pop de Popa
   Niculae Manolescu
   Petre Roman
   Ion Iliescu
   Emil Constantinescu
   Corneliu Vadim Tudor
   Tudor Mohora
   ANALIZE
IV Turul al treilea - Fata-n fata cu contracandidatii
   Emil Constantinescu
   Ioan Pop de Popa
   Corneliu Vadim Tudor
   Tudor Mohora
   Gyorgy Frunda
   Nicolae Manolescu
   Petre Roman
   Ion Iliescu
Bilanţuri, comentarii, premii
Statistica si politica
Faza finală
   "Finala Mare"
   "Finala Mica"
Dialoguri Post-electorale
   Noaptea legislativelor
   Cui dam voturile din turul 2?
   PRM trage concluzii
   PD Satisfactie bine temperata
   CDR - Euforia victoriei
Super finala turneului
   Ion Iliescu - Emil Constantinescu
Ziua Z
   Amintiri din viitor
ADDENDA
   Partide in campanie
   Partide in campanie (30 aug 1996)
   Aliante in campanie (19 aug 1996)
   Aliante in campanie (26 aug 1996)
   Radu Campeanu
   Gheorghe Funar
   Guvernul Presei Independente
   Rezultatele Turul 1
   Rezultatele finale ale alegerilor prezidentiale
   Regulamente de organizare si desfasurare a "Turneului candidatilor"
   Corespondente
   Un sondaj intarziat
 
Cuvant dupa

 

Carte/Capitol/Subcapitol: Primul tur - Candidatii se prezinta - ANALIZE

ANALIZE
 Candidatii - intre impresia facuta in campanie si intentiile de vot!
INVITATI:
Ion Cristoiu,
Vasile Ancuta Romanescu

1 OCTOMBRIE 1996

 

O. Andronic: Bun-gasit in studioul Antenei 1, la o emisiune care isi propune sa va faca partasi la un act de extrema responsabilitate - votul. Dorim ca fiecare dintre dvs., care are acest drept constitutional, sa doreasca si sa poate face uz de el in deplina cunostinta de cauza, cu convingerea ca poate contribui direct si decisiv la instaurarea unei democratii autentice si la promovarea unui sistem politic apt sa abordeze problemele societatii romanesti contemporane cu raspundere si competenta. Acesta este motivul pentru care Antena 1, Libertatea, Jurnalul National si Promotion Company in colaborare cu cotidianele Actualitatea, Adevarul, Evenimentul Zilei, Romania Libera, Vocea Romaniei si Ziua au pus in miscare acest mecanism complex care se numeste “Turneul Candidatilor” - o formula profund originala, unica in mass-media. Ne aflam in scurtul ragaz dintre doua tururi ale Turneului, motiv pentru care i-am invitat in studio pe domnul Ion Cristoiu, directorul cotidianului “Evenimentul Zilei” si pe domnul Vasile Ancuta Romanescu, coordonator de sondaje la Centrul de Sociologie Urbana si Regionala, impreuna cu care vom comenta cateva dintre noutatile semnificative ale zilei. Pentru ca sunt, intr-adevar, cateva lucruri interesante. Deci, stimati telespectatori, de la inceputul Turneului, la 12 august, au fost difuzate pana acum 25 de emisiuni, totalizand tot atatea ore de transmisii directe. S-au perindat prin fata dvs. specialisti, politologi, ziaristi si reprezentanti ai partidelor, sefi de campanie electorala si candidatii insisi, cu totii avand ceva de spus despre ceea ce se va intampla la 3 noiembrie si, probabil, doua saptamani mai tarziu: alegeri care ne vor da un presedinte ce va conduce destinele tarii in pragul mileniului trei. Dupa cum spuneam, un post de televiziune si opt cotidiane importante, s-au reunit in jurul acestei idei pentru a transmite publicului un mesaj de maxima importanta. Exercitiul democratic implica participarea. Iar participarea a fost de exceptie. Candidatilor le-au fost adresate peste o mie de intrebari. Un veritabil record. Din pacate, s-a putut raspunde doar la cateva sute, candidatii asumandu-si obligatia de a onora in scris sau telefonic, sau direct in emisiunile turului urmator. Circa 100 000 de taloane publicate in presa, solicitand ordinea preferintelor, au fost completate si trimise pe adresa organizatorilor turneului. Toate vor participa, la finele campaniei electorale, la o tragere la sorti dotata cu premii importante. Putem sa va oferim si un rezultat intermediar, dupa centralizarea taloanelor publicate in intervalul 1-28 septembrie. Am sa rog regia sa prezinte primul tabel. Veti putea constata ca in perioada 2- 27 septembrie, ziarele angrenate in “Turneul Candidatilor” intre care Libertatea si Evenimentul Zilei avandu-ne aici, ca reprezentanti, au publicat aceste taloane, carora un numar de peste 100 000 de cititori le-au dat curs. Este un element de maxima importanta, pentru ca am sentimentul ca cei care pun mana sa decupeze un talon, sa-l completeze si sa-l trimita, au o puternica motivatie sociala, politica si cetateneasca. Rezultatele acestui tur sunt urmatoarele: pe primul loc - dl Emil Constantinescu cu 34. 326 de puncte (aceste puncte insemnand nominalizarile pe primul loc in clasament). Dl Iliescu - la o distanta de circa 1 000 de puncte: 33.204, urmat de dl Roman cu 31. 340 puncte. De aici in jos, distanta este foarte mare, iar punctajele sunt de-a dreptul simbolice: Nicolae Manolescu - locul 4, Tudor Mohora - locul 5, C. V. Tudor - locul 6, Ioan Pop de Popa - locul 7, Adrian Paunescu - locul 8 si G. Frunda - locul 9. Am sa mentionez, pentru telespectatori, ca aceste taloane i-au vizat doar pe candidatii care s-au inscris la “Turneul Candidatilor”. Mai sunt trei sau patru candidati care concureaza in afara acestui tur. Evident, v-as propune, stimati invitati, sa punctam, in cateva cuvinte, aceasta chestiune. Un sondaj pe taloane nu are coeficientul de obiectivitate pe care il are un sondaj de opinie publica. El poate, insa, sa dea niste semnale. Care ar fi aceste semnale, domnule Cristoiu?
I. Cristoiu: Sondajul acesta pe taloane nu aduce nici o surpriza din ceea ce presupuneam noi ca se va intampla si anume, ca batalia pentru primele trei locuri se da intre Constantinescu, Iliescu si Petre Roman. Spun asta pentru ca este o diferenta uimitoare, de la cel de al treilea clasat, Petre Roman cu 31.000 de puncte, deci este limpede ca de la patru in jos nu se mai poate …. Deci, pentru mine sondajul este edificator; dupa mine, nu se mai poate discuta despre sanse reale de a intra in turul al doilea. Repet, confirma toate ipotezele din presa si lupta se va da intre aceste trei personalitati pentru a intra in turul al doilea. Este foarte important ca cei care s-au clasat de la locul patru in jos sa fie lucizi, realisti, sa inteleaga acest lucru; aceasta nu inseamna sa abandoneze cursa, dar sa se gandeasca ca, din acest moment, marea problema este ca in campania pe care o vor continua sa incerce sa traga in sus partidul. Pe primii trei - i-as sfatui asa, ca un consilier de imagine, pe gratis - prima concluzie si cea mai importanta: ei deja trebuie sa inceapa sa duca o campanie prezidentiala pe cont propriu. Din acest punct de vedere, cel mai avantajat este presedintele Ion Iliescu. Pana acum, campaniile electorale, dupa cum s-a putut observa, s-au confundat. Campania prezidentiala s-a dus intr-un fel, iar campania pentru alegerile parlamentare altfel. Deci, deseori candidatul la presedintie a facut promisiuni electoratului, care nu au tinut cont de prerogativele sale. insa, pe masura ce ne apropiem de alegeri, arata ca deja aceste campanii trebuie diferentiate. ªi spun din ceea ce am observat pana acum: cel mai avantajat din acest punct de vedere, al capacitatii de a duce o campanie pe cont propriu si partidul care il sustine sa duca si el o campanie pe cont propriu, este presedintele Ion Iliescu. De fapt se si vede ca sunt doua campanii paralele. Pe locul 2 - ca avantaje - l-as pune pe dl Petre Roman care, intr-un fel, este ajutat de partid si care si el, la randul lui, ajuta. La Petre Roman, campania prezidentiala se confunda cu campania pentru Parlament, dar asta il ajuta, pentru ca e un fel de sprijin reciproc. ªi el trage partidul, si partidul il trage pe el. Situatia dificila pe care o va avea dl Emil Constantinescu este pentru ca, din momentul cand va trebui sa se desparta apele, C.D.R.-ul nu are o diferentiere foarte clara. Observati ca P.D.S.R.-ul si-a lansat o campanie parlamentara fara precedent, si nu reprezentati de candidatul la presedintie, ci reprezentati de vicepresedinte. in cazul dlui E. Constantinescu, a tras pana acum C.D.R.-ul. A facut campanie si parlamentara si prezidentiala. A venit vremea, ca cele doua campanii sa se diferentieze. Bine ar fi daca E. Constantinescu si-ar desfasura o campanie pe cont propriu si, in fruntea C.D.R.-ului, ca un fel de ardjunct, ar fi o alta personalitate care ar tine in mana campania pentru parlamentare. Pentru ca E. Constantinescu nu va putea, de acum incolo, din momentul in care si presedintele Iliescu si Petre Roman vor ambala motoarele, sa mai faca fata ...
O. Andronic: Domnule Romanescu, pentru dvs., ca specialist, ce credibilitate prezinta acest tip de sondaj?
V. Romanescu: Din toate sondajele facute de institutiile de specialitate, reiese foarte clar: candidatii principali - cei trei - sunt detasati de restul plutonului. Nu se pune problema sa mai intervina cineva in lupta pentru presedintie. Aceste sondaje sunt facute de presa, dar nu au reprezentativitate nationala. Este o istorie: in 1936, in Statele Unite, s-a facut un sondaj de presa pe 2.400.000 de subiecti. ªi l-a dat invingator cu vreo 14 procente pe un candidat, caruia nu-i retin numele, in fata lui Roosevelt. Un institut de specialitate a facut sondaj pe 4.000 de subiecti si l-a dat invingator pe Roosevelt care, de fapt, a si iesit presedinte. Asta nu inseamna ca, totusi, aceste sondaje facute de presa nu au nici o relevanta, dar aceste sondaje au ramas “sondaje de paie”. Normal ca cititorii ziarului respectiv au o orientare, dupa cum are si ziarul. in concluzie, nu au reprezentativitate la nivel national.
O. Andronic: Dupa opinia dvs., ce mobil au cei care raspund unor asemenea sondaje? Ce tip, ce categorie de public reprezinta?
V. Romanescu: in primul rand sunt cititorii fideli ai ziarului si, probabil, partizanii fideli ai candidatilor.
I. Cristoiu: Culmea, eu mai multa crezare as da acestor sondaje, decat … Votul din noiembrie va depinde fundamental de incrancenarea cu care omul se va duce la vot. Deci, eu pot sa fac un sondaj din acesta, de specialitate; ies pe strada si intreb un cetatean: cu cine votati? Nu stiu, cu Ion Popescu. ªi va spun ca s-ar putea sa nu se duca la vot. Dar cel care a luat ziarul, a completat talonul, a mai si catadicsit sa vina sa-l puna, inseamna ca sigur se va duce la vot. Deci, din acest punct de vedere, nu as fi chiar atat de neincrezator, in conditiile Romaniei de azi, in care, dupa mine, rezultatul va depinde de electoratul captiv al fiecaruia. Dar rezultatele acestor trei vor depinde de toti ceilalti de la patru pana la noua. Fiecare din acestia, in campania pentru primul tur si chiar pentru al doilea, nu numai ca va lua o bucata de la diferiti candidati, dar, mai ales, vor musca din imaginea candidatului respectiv. Sa luam un exemplu: dl Nicolae Manolescu. Este limpede ca electoratul caruia i se adreseaza dumnealui este electoratul lui Emil Constantinescu. Daca inainte de primul tur, dl N. Manolescu nu are nici o sansa sa intre in al doilea, are toate sansele daca va duce o campanie violenta impotriva lui E.Constantinescu, adresandu-se aceluiasi electorat, sa-i muste din imagine. De asemenea, pentru presedintele Ion Iliescu - cei mai mari adversari la ora actuala sunt C.V. Tudor si A. Paunescu. Fiindca sunt radicali, au un mesaj percutant si se adreseaza exact electoratului pe care il are presedintele Iliescu. Va fi foarte important pentru calculele pe care le va face staff-ul electoral pentru urmatorul lucru. Nu-i nici o problema, ne razboim in primul tur, sa zicem cu C.V. Tudor, dar in turul al doilea mai mult ca sigur …. Dar daca razboiul dintre C.V. Tudor si Iliescu va fi de o rara violenta pentru primul tur, oricat ar spune C.V. Tudor la primul tur: dati voturile lui Ion Iliescu - dupa ce l-ai acuzat de tradare, va spun ca electoratul nu se mai duce la vot.
O. Andronic: Mai ales ca eu nu cred in aceasta idee a deciziilor luate de la varf. Eu dau decizia: electoratul meu va vota maine cu Iliescu! Omul e singur cu constiinþa lui, in cabina de vot, acolo nu asculta de decizia sefului.
Ion Cristoiu: Gand la gand cu bucurie …. Eu nu cred in pactul cu sindicatele.
O. Andronic: N-ar mai fi nevoie de alegeri, in condiþiile astea. Se face o totalizare a tuturor acþiunilor, ofertelor si n-ar mai fi nevoie de alegeri.
Ion Cristoiu: Sigur ca nu s-ar mai duce la vot si nu asculta de indicaþiile candidatului pentru care au votat in turul I.
O. Andronic: Deci, dle Romanescu, nu aveþi incredere in acest tip de sondaje. Nu le consideraþi relevante, nici noi nu le consideram asa. Ele au dorit sa fie un fel de puls luat cititorilor nostri pentru ca, si pe noi ne intereseaza in egala masura, ce gandesc si cum gandesc cititorii nostri.
V. Romanescu: Dvs., pentru interesul emisiunii dvs., puteþi sa-i departajaþi in cadrul emisiunii “Turneul Candidaþilor”.
O. Andronic: Exact acesta a fost si scopul pentru ca, stimaþi telespectatori, asa cum am precizat de la bun inceput, “Turneul Candidaþilor” nu-si propune sa stabileasca o ierarhie. Unica ierarhie va fi aceea din rezultatul opþiunilor de vot. Aveam si avem insa nevoie de un instrument de masura care sa permita stabilirea structurilor organizatorice. Este motivul pentru care “Turneul” a comandat Centrului de Sociologie Urbana si Regionala doua sondaje: unul la sfarsitul lunii septembrie - el este gata - si unul la sfarsitul lunii octombrie. Deci, primul sondaj este gata. Am sa il rog pe dl Ancuþa Romanescu sa ne prezinte cateva dintre detaliile referitoare la tehnica de investigare adoptata, pentru inceput.
V. Romanescu: C.U.R.S. S.A. a efectuat, la solicitarea organizatorilor “Turneului Candidaþilor”, un sondaj de opinie la nivel naþional, privind campania electorala pentru presedinþie si sursele de informare ale populaþiei. Sondajul s-a realizat in perioada 23-29 septembrie a.c. pe un esantion format din 1.777 persoane, de peste 18 ani. Din sociologie este foarte cunoscut ca la 1.067 de subiecþi este calculata o marja de eroare de plus-minus trei la suta. Esantionul are reprezentativitate naþionala pentru populaþia Romaniei cu eroarea pe care am spus-o, de plus-minus trei la suta. Vorbind despre tehnicile de esantionare, am folosit criterii de stratificare: am ales 18 zone geografice, grupate pe provinciile istorice ale þarii. Ca puncte de esantionare au fost 130 din 75 de localitaþi ale þarii, vreo 38 de orase si 37 de localitaþi rurale, dintre care 26 sunt sate. ªi s-au acoperit 39 de judeþe la care s-a adaugat si Municipiul Bucuresti. Practic, in acest esantion, de data aceasta, þinand seama de criteriul de esantionare, nu a fost evitat decat judeþul Sibiu. in rest, toate judeþele au fost cuprinse. Selecþia localitaþilor, a secþiilor de votare si a persoanelor s-a efectuat, si pentru selecþia subiecþilor, practic, au fost utilizate ultimele liste electorale. Este si aici o tehnica de calcul, mulþi subiecþi, cand vorbim cu dansii chiar intreaba: cum de m-aþi nimerit chiar pe mine? Oricum, prin aceasta tehnica, oricare cetaþean are sansa de a fi cuprins in esantion. Dar secþiile de votare respective, sigur ca nu putem apela la multe… E o tehnica de calcul. De exemplu, intr-o localitate nu se vorbeste cu mai mult de 20 de subiecþi. La localitaþile mari sunt cazuri cand sunt si peste 20. in cazul asta, depasind 20 de subiecþi, trebuie sa apelez la doua secþii de votare. Deci, cum se calculeaza? Mergem in localitatea respectiva, la Primarie si vedem, de exemplu, in Targoviste, cate secþii de votare au fost? imparþim la doi, aflam mijlocul plus unu si jumatatea intervalului 60 plus 1 inseamna 61. in secþia respectiva exista un numar de oameni. De regula, sunt 1.500-2.000. Deci, noi trebuie sa facem in Targoviste 15 subiecþi, luam si o rezerva de 20 la suta care, la fel este prevazut in tehnicile sociologice. ªi cu rezervele respective trebuie sa scoatem 20 de subiecþi. imparþim numarul de subiecþi din secþie, sa zicem 1.500 la 20 ne da un pas: 100. Ori incepem cu numarul unu, ori cu zece de pe lista. 10 plus 100 si exact persoanele… intr-adevar, este cel mai greu de rezolvat, ca trebuie sa vorbesti cu persoanele respective. ªi, bineinþeles, la asemenea sondaje la nivel naþional exista si un control cel puþin 15 la suta dintre subiecþii investigaþi sunt controlaþi. Noi avem datele respective, stim ca trebuia sa vorbeasca la adresa cutare, cu o pregatire de, avem principalele caracteristici: varsta, sex, studii si ocupaþie. ªi, ceea ce este foarte important, interviurile s-au realizat pe baza de chestionar la domiciliul subiecþilor. Deci, nu sondaj intamplator. La sondajele cu tenta politica, trebuie neaparat facuta o esantionare probabilistica; pentru alte sondaje la care nu se cere neaparat o reprezentativitate la nivel naþional, se lucreaza si pe cote. Atunci, in funcþie de structura reala a populaþiei, se respecta principalii indicatori: sex, grupa de varsta si pregatire scolara. ªi, bineinþeles am folosit un sondaj tip, in care am utilizat intrebari pentru mai mulþi clienþi. ªi, bineinþeles, si pentru centrul nostru, in afara de sondaje avem si alte teme de cercetare la care este nevoie sa culegem date din teren, si principala metoda este chestionarul.
O. Andronic: in ce au constat datele acestui chestionar ?
V. Romanescu: S-a pus problema sa aflam principalele surse ale informaþiilor politice de catre populaþia Romaniei. Am pus o intrebare care suna astfel: de unde obþineþi, de obicei, informaþiile politice de care aveþi nevoie? Daca se poate arata pe ecran graficul respectiv. De la Televiziunea Romana se informeaza 46 la suta dintre subiecþi, dupa care urmeaza posturile de televiziune private cu 23 la suta, presa centrala cu 12 la suta, Radio Romania 6 la suta, presa locala 3 la suta, de la prieteni, rude - 2 la suta, posturi de radio private 2 la suta si 6 la suta din populaþie nu se informeaza. Deci, referitor la aceste mijloace de informare, altele sunt mai penetrante, unele au credibilitate mai mare. Din sondaje reiese ca televiziunea, constituie principalul canal al informaþiilor politice catre cetaþeni. Daca ne referim la ultimul barometru de opinie, se observa o crestere cu patru la suta a ponderii televiziunii. Dupa televiziune, urmeaza presa scrisa cu 12 la suta. in barometrul din iulie, erau numai 6 la suta si Radio Romania cu 6 la suta, care are o scadere mare faþa de 15 la suta in barometrul din iulie a.c.
O. Andronic: Domnule Cristoiu, un comentariu la acest capitol. Ca gazetar de presa scrisa sunteþi, probabil, socat de procentul mic care ne revine in acest barometru?
Ion Cristoiu: Eu sunt bucuros, pentru ca, asa cum a remarcat domnia sa, presa are sanse ca ponderea ei sa mai creasca pe masura ce ne apropiem de alegeri, ceea ce inseamna ca va creste interesul pentru politica. Dar ramane, in continuare, o ipoteza pe care o impartasim amandoi, cred, ca si dvs., ca presa si televiziunea iau partea leului.
V. Romanescu: Vroiam sa spun ca Televiunea Naþionala, avand avantajul ca penetreaza aproape in toata þara, se situeaza pe primul loc intre sursele de obþinere a informaþiilor politice.
Ion Cristoiu: Dar ramane foarte interesanta povestea cu Radioul. Teoretic, pentru ca radioul este un mijloc de receptare mai pasiv si mai facil decat televizorul. Radioul poþi sa il asculþi in masina, in autobuze, oriunde. Dar, poate exista ideea de imagine, de a-l vedea pe respectivul.
O. Andronic: Pentru ca, la noi, inca opþiunea electorala este o opþiune de carisma, nu una de platforma sau de ideologie. imi place candidatul, il votez, nu-mi place, nu-l votez.
Ion Cristoiu: Una e sa auzi stirea la radio si alta sa o vezi insoþita de imagine.
O. Andronic: Ce mi se pare logic in aceasta evaluare este ponderea redusa a presei locale. Sunt alegeri generale …
Ion Cristoiu: Dar, atenþie la un pericol! Sondajele care s-au facut in 1992, au aratat ca, in opþiune, prietenii si rudele au avut un rol foarte important, iar faptul ca acum sunt doi la suta, nu inseamna ca la vot vor avea aceasta pondere.
V. Romanescu: Se constata, totusi, o crestere a ponderii posturilor de televiziune particulare ca sursa principala de obþinere a informaþiei. Nu trebuie sa scapam din vedere si acei 6 la suta dintre adulþi care nu se informeaza. Sau nu-i intereseaza, pur si simplu, aspectul politic din þara. Din datele prezentate nu trebuie sa se inþeleaga ca oamenii se informeaza dintr-o singura sursa. Dintre cei 45 la suta din populaþia naþionala, care urmaresc si posturi de televiziune private, s-au redistribuit rapunsurile si s-a pus intrebarea: in general, de la care post de televiziune va informaþi sau aflaþi cele mai obiective date depre candidaþii la presedinþie? ªi a iesit ierarhia: PRO TV-ul se situeaza pe primul loc cu 37 la suta, ANTENA 1 - 35 la suta, TVR - 22 la suta. Deci, se remarca, in primul rand saltul Antenei 1 in ceea ce priveste obiectivitatea datelor prezentate. Credem noi ca un rol important l-a avut si organizarea acestui turneu in care cei noua candidaþi au aparut in direct pe post si telespectatorii au putut sa-si formeze o impresie. ªi nu trebuie sa deruteze locul deþinut de TVR. Deþine locul I ca sursa principala de obþinere a informaþiilor politice, dar in acest caz, am luat in calcul numai persoanele care urmaresc posturi de televiziune, deci ierarhia s-a schimbat.
Ion Cristoiu: Cu acest sondaj, vreau sa va spun ca aþi bagat mortul in casa PRO TV-ului si Antenei 1. Pentru ca, in momentul in care ele apar cu aceasta credibilitate, au o autoritate de obiectivitate; se va face acum o presiune asupra lor sa fie cat mai obiective deoarece trebuie sa fie foarte atente. inca odata, trebuie sa fie vorba de cele mai obiective: TVR cunoaste o prabusire a credibilitaþii. Ceea ce a insemnat ca avem un public, faþa de 1992, mult mai destept, care sesizeaza deja manipularile si nu mai crede.
V. Romanescu: Aici intervine si un alt aspect. Fiind televiziune naþionala, are totusi alte sarcini. Se poate interpreta ca ar þine partea puterii.
O. Andronic: Domnule Cristoiu, cum vi se pare acest raport dintre PRO TV si Antena 1?
Ion Cristoiu: Diferenþa nu este prea mare ca sa putem spune ca este semnificativa. Probabil ca ideea de obiectivitate, care face ca PRO TV-ul sa fie inaintea Antenei 1 vine, si dintr-un anume mod de a prezenta stirile. Eu cred ca nu este un decalaj semnificativ. Adevarata semnificaþie este prabusirea credibilitaþii T.V.R.
O. Andronic: Domnule Romanescu, trecem la vedeta sondajului ?!
V. Romanescu: Principala informaþie pe care am dorit sa o afirmam prin acest sondaj a fost sa stabilim ierarhia candidaþilor la presedinþie dupa impresia produsa de ei in campania electorala. Ca sa largim informaþia, intrebarea suna: dintre candidaþii la presedinþie, cine v-a facut cea mai buna impresie in campania electorala? (indiferent de sursa de informare). Principala concluzie care se desprinde din analizarea raspunsurilor la intrebare: 36 la suta nu si-a putut forma inca nici o opinie, raspunzand ori ca nu stiu, ori ca nici unul nu le-a facut o impresie buna. Luandu-i in calcul numai pe cei care au optat pentru un anumit candidat, s-a obþinut ierarhia care se vede pe ecran: pe primul loc este E. Constantinescu, cu 31 la suta, urmat de Ion Iliescu cu 27 la suta si Petre Roman cu 22 la suta. Diferenþa dintre primii trei si al patrulea este destul de mare. Deci, pe locul patru: dl C.V. Tudor cu sase procente, pe cinci - Ioan Pop de Popa cu cinci procente, pe sase - Adrian Paunescu cu trei procente si pe ultimele trei locuri, cu cate doua procente, G. Frunda, N. Manolescu si T. Mohora. Datele sondajului arata, asa cum era si firesc, ca cea mai buna impresie in randul electoratului la actuala campanie au facut-o principalii trei candidaþi la funcþia de presedinte al þarii. Atenþie ! Trebuie subliniat ca impresia buna nu se suprapune cu intenþia de vot.
Ion Cristoiu: O intrebare - nu este vorba de impresia produsa prin televiziune, ci de impresia produsa, in general, prin toate mijloacele de informare?
V. Romanescu: Exact. O parte din electorat deja i-a cunoscut in mod direct prin turneele efectuate. Deci, datele obþinute la intrebarea aceasta - cu cine intenþionaþi sa votaþi - arata o ierarhie puþin diferita. Oricum, exista o tendinþa de apropiere intre primii trei candidaþi.
O. Andronic: Domnule Cristoiu, faþa de sondajul de taloane, ce impresie va lasa aceasta ierarhie?
Ion Cristoiu: in primul rand, confirma sondajele de taloane. Doi - este, dupa mine, un punct foarte interesant, pentru ca se refera la impresia produsa si banuiesc ca, pentru staff-urile electorale este un punct de plecare pentru unele corecturi. Mi se pare perfect si din sondajele electorale si din semnalele pe care le am eu, ca gazetar, ca nu aduce surprize si ca sunt explicabile aceste ierarhii. Sa va spun de ce: in primul rand este limpede ca dl Iliescu este pe locul doi la impresie pentru ca, desi este bine pornit, campania dlui Iliescu nu numai ca poarta povara presedinþiei, dar este inca usor balbait. Deci, staff-ul dlui Iliescu nu s-a hotarat asupra unei imagini. Cand este cu sapca pentru muncitori, cand este cu cravata printre intelectuali; deci, stim foarte bine, campania electorala presupune niste imagini simpliste si percutante. Or, aici se mai bajbaie. La dl E. Constantinescu imaginea este clara si mi-o confirma: imaginea este a unui om care strange maini, care sta de vorba. La dl Iliescu cred ca sunt doua mari dezavantaje, la impresie. Probabil ca, desi domnia sa a facut eforturi sa mearga cu autobuzul, este inca perceput ca sef, deci, undeva incepe sa deranjeze la impresie, oamenii sunt nemulþumiþi undeva. ªi foarte important este locul pe care il are aici Televiziunea. De ce? Nu numai pentru ca Televiziunea este pe locul trei la creditare, dar prin faptul ca il prezinta atat de des pe Ion Iliescu, ba candidat, ba presedinte, ba inaugurand. Este un fenomen de suprasaturaþie a publicului, o imagine contradictorie si posibilitatea de a se prezenta in atatea ipostaze, incat nu se mai creeaza nici o imagine. De fapt, dumnealui nu mai are nevoie de o mediatizare a imaginii, a mesajului. Se repeta greseala de la Ilie Nastase: se face un exces de vedetizare a unui om care este deja vedeta.
V. Romanescu: Ma iertaþi ca intervin: nu trebuie neglijat dezavantajul acesta al presedintelui, pe doua planuri: funcþia de presedinte, in care trebuie prezentate anumite aspecte, din acest punct de vedere, si candidat la presedinþie. Cumuland imaginile, probabil ca da acest sentiment de saturaþie.
O. Andronic: Ar mai fi o chestiune de menþionat: profesorul Ioan Pop de Popa a fost ultimul intrat in campania electorala si a intrat cu handicapul unui personaj mai puþin cunoscut. Iar avansul pe care il marcheaza acum mi se pare, totusi, important. Trebuie sa existe o explicaþie pentru asta.
Ion Cristoiu: Explicaþia este tocmai prin faptul ca a fost prezentat prea puþin. Deci, exista la un moment dat o impresie proasta creata de prea multa mediatizare.
V. Romanescu: Nefiind implicat in politica pana acum, el este perceput mai mult prin profesiunea lui, ca mare chirurg, ca mare specialist.
O. Andronic: G. Frunda - un procent de doi la suta chiar si in ceea ce priveste impresia este net sub procentul electoratului maghiar.
Ion Cristoiu: Da, probabil ca … Totusi, distribuþia sondajului s-a facut la nivelul intregii þari si in aceste condiþii, probabil ca daca se facea in Covasna, era pe primul loc. Sa nu uitam ca nici G. Frunda nu a avut o atat de mare mediatizare. Totusi, C. V. Tudor se pastreaza si din memoria apariþiilor anterioare. Acum e puþin nemulþumit ca nu prea apare pe TVR. Dar a aparut in perioada anterioara foarte mult, spre deosebire de G. Frunda, care de-abia acum incepe sa fie mediatizat.
O. Andronic: Iar la coada plutonului - doi intelectuali si doi moderaþi. Sa nu fi venit inca vremea moderaþiei?
Ion Cristoiu: in materie de impresie cred ca nu a venit vremea. La impresie conteaza personalitatea accentuata. ªi Nicolae Manolescu si Tudor Mohora sunt prea inþelepþi, prea asezaþi, prea cuminþi pentru a lasa o impresie puternica.
O. Andronic: Domnule Romanescu, o scurta comparaþie faþa de etapele anterioare de sondare. Aici am o nedumerire: au fost foarte puþine sondaje in aceasta perioada. De fapt, cred ca acesta este primul. Cand a fost dat publicitaþii ultimul sondaj de opinie?
V. Romanescu: A fost barometrul de opinie publica din iulie si, dupa aceea au fost trei sondaje consecutive comandate de Convenþia Democratica, I.M.A.S., C.U.R.S. si I.R.S.O.P. Deci, aproximativ la sfarsitul lui august a fost publicat ultimul sondaj.
O. Andronic: S-a temut lumea de sondaje, ori s-au facut asa, mai discret?
V. Romanescu: Nu stiu ce sa spun; si noi am avut la nivelul Centrului aceasta impresie. Parca este o oarecare teama …
O. Andronic: Domnule Cristoiu, aþi comentat in toata aceasta perioada un sondaj de strada. Au existat unele nedumeriri referitoare la el. Va spun, unele voci s-au pronunþat ca acesta nu e un sondaj, ci e o mica barfa la colþ de strada. Pe ce v-aþi bazat cand aþi incercat sa (ex)trageþi niste concluzii raþionale din el, obiective?
Ion Cristoiu: in primul rand, trebuie sa precizez ca sondajul propriu-zis nu l-am facut eu si nici nu l-am dirijat. Din acest punct de vedere, a avut si parþi bune si parþi rele; eu numai l-am comentat. E greu de spus. Un fel de incizie mica pentru a vedea cum e perceput omul. Printre parþile in minus: nu avea ce cauta la C. V. Tudor S.R. Stanescu; a avut dreptate sa protesteze, pentru ca era vorba numai de vecini si cei cu care a lucrat, iar la alþii - cum a fost dl Mohora - era cunoscut la partid, nu ca profesor de liceu. S-au tras cateva concluzii importante. in primul rand - exista unii candidaþi asupra carora exista deja o imagine de politician, in care toate eforturile reporterilor de a patrunde pana la om, la imaginea despre om au fost, practic, imposibile si nu cred ca ar fi reusit sa patrunda. Deci, la dl Iliescu, la P. Roman si la dl Mohora. Cuvintele despre ei ale vecinilor, ale neamurilor au fost reci. ªi cu anumite reþineri, pe care le ai faþa de un om politic. in contradicþie cu ei, exista o serie de candidaþi asupra carora ai, in primul rand, o imagine de om. Deci, cand se punea problema aceasta - il vedeþi presedinte? Ezitau cei din jur. Un singur personaj-politician a reusit sa intruneasca si imaginea de om entuziast si de politician si anume Emil Constantinescu. Ion Iliescu este receptat ca sef tot timpul. E. Constantinescu a fost cel mai bine vazut. Petre Roman a fost vazut cu o mare raceala. El are o anumita educaþie occidentala; niciodata nu stii daca zambetul lui este pentru ca te place sau intra in regula funcþiei si oamenii nu aveau ce sa spuna despre el. Adrian Paunescu este vazut ca departat. El poarta povara trecutului. C.V. Tudor poarta povara poetului, iar Nicolae Manolescu, a omului de cultura. Toata lumea spune ca este un mare om de cultura, dar cand vine vorba de candidat la presedinþie, o mai scalda. Ioan Pop de Popa este puþin cunoscut, trebuie sa sparga acea medie. La Tudor Mohora multa frazeologie, multe cuvinte goale. ªi la G. Frunda, tot mediul - secretare, subordonaþii, vecinii - vad in el un om foarte elegant, cu mult umor, ceea ce inseamna ca, daca in campania electorala ajunge la confruntare cu ceilalþi candidaþi, s-ar putea ca G. Frunda sa castige foarte multe voturi si de la romani prin aceasta eleganþa.
O. Andronic: Oricum, nu-l fixeaza ca pe un exponent tipic al formaþiunii din care face parte.
Ion Cristoiu: Cred ca a fost si pentru mine un lucru interesant - ca analist, ca am putut sa descopar la foarte mulþi candidaþi omul si, probabil, ca o sa scriu mai mult.
V. Romanescu: Daca imi permiteþi cateva explicaþii ale diferenþelor intre impresia produsa in randul candidaþilor si intenþia de vot a acestora. Deci, o prima explicaþie ar consta in faptul ca, constiinþa apartenenþei la un anumit partid se manifesta mai pregnant in randul electoratului Convenþiei Democrate. O alta explicaþie - totusi oamenii fac diferenþa intre o parere buna despre cineva si increderea in personalitatea respectiva, cand se pune problema sa-l voteze. S-a pomenit despre C.V.Tudor si Adrian Paunescu. Ei produc o impresie buna. Dar puþini dintre oameni ii voteaza cu adevarat. Aceasta diferenþa mai rezida din faptul ca mulþi oameni nu voteaza un candidat in funcþie de impresia pe care le-a produs-o, ci in funcþie de unele interese specifice. Spre exemplu, asa voteaza capul de familie si votam si noi ca el. Sau oamenii mai in varsta voteaza asa cum le spun copiii. De altfel, a fost odata vorba despre asta: se constata ca, intr-o proporþie semnificativa de aproape jumaate, deci 48 la suta din cei cuprinsi in esantion, au declarat ca persoanele apropiate lor, prietenii au, de obicei cam aceleasi pareri politice cu subiecþii respectivi.
O. Andronic: Este interesant si asta ar merita poate o discuþie separata: cat de mult percepe electoratul din mesajul electoral chestiunile de doctrina. Nu stiu de ce, dar sunt tentat sa cred ca, in mare parte, avem de-a face cu un vot afectiv. Deci, pur si simplu se pune problema daca alegatorului ii place sau nu omul din faþa lui. Cu atat mai mult, trebuie sa recunoastem, cu cat platformele si programele majoritaþii candidaþilor sunt asemanatoare. Toata lumea vrea cam aceleasi lucruri: reforma, lupta impotriva corupþiei. Deci, aceasta este o tema pe care ar merita sa o abordam.

<< Primul tur - Candidatii se prezinta - Ion Iliescu ||| Turul al doilea - Fata-n fata cu telescpectatorii >>
| | Citiri: 5720 |

 
Copyright © 2005 - 2020 - Editura AlegRO