* Prima pagină * Căutare * Contact *
 


Cuprins

Introducere
Cuvânt înainte

I Preliminariile
   Clasa mijlocie are de aparat ...
   Nici o personalitate politica ...
   Toate partidele isi fac un titlu de glorie ...
   Intr-o campanie electorala seful echipei ...
   Calitatea de intelectual ...
   Vocea sefilor de campanie ...
   Campania electorala intre ...
II Primul tur - Candidatii se prezinta
   Ioan Pop de Popa
   Corneliu Vadim Tudor
   Gyorgy Frunda
   Adrian Paunescu
   Nicolae Manolescu
   Tudor Mohora
   Petre Roman
   Emil Constantinescu
   Ion Iliescu
   ANALIZE
III Turul al doilea - Fata-n fata cu telescpectatorii
   Ioan Pop de Popa
   Niculae Manolescu
   Petre Roman
   Ion Iliescu
   Emil Constantinescu
   Corneliu Vadim Tudor
   Tudor Mohora
   ANALIZE
IV Turul al treilea - Fata-n fata cu contracandidatii
   Emil Constantinescu
   Ioan Pop de Popa
   Corneliu Vadim Tudor
   Tudor Mohora
   Gyorgy Frunda
   Nicolae Manolescu
   Petre Roman
   Ion Iliescu
Bilanţuri, comentarii, premii
Statistica si politica
Faza finală
   "Finala Mare"
   "Finala Mica"
Dialoguri Post-electorale
   Noaptea legislativelor
   Cui dam voturile din turul 2?
   PRM trage concluzii
   PD Satisfactie bine temperata
   CDR - Euforia victoriei
Super finala turneului
   Ion Iliescu - Emil Constantinescu
Ziua Z
   Amintiri din viitor
ADDENDA
   Partide in campanie
   Partide in campanie (30 aug 1996)
   Aliante in campanie (19 aug 1996)
   Aliante in campanie (26 aug 1996)
   Radu Campeanu
   Gheorghe Funar
   Guvernul Presei Independente
   Rezultatele Turul 1
   Rezultatele finale ale alegerilor prezidentiale
   Regulamente de organizare si desfasurare a "Turneului candidatilor"
   Corespondente
   Un sondaj intarziat
 
Cuvant dupa

 

Carte/Capitol/Subcapitol: Turul al doilea - Fata-n fata cu telescpectatorii - Ioan Pop de Popa

Ioan Pop de Popa:

Voi face interventii chirurgicale in “corpul” societatii!!
2 OCTOMBRIE 1996

O. Andronic: Incepem astazi cel de al doilea tur al “Turneului Candidatilor”, in care s-au inscris noua dintre principalii competitori pentru fotoliul de la Cotroceni. Dupa ce, intre 4 si 27 septembrie i-ati putut cunoaste mai bine, in cadrul emisiunilor de prezentare, de data aceasta, in urmatoarele doua saptamani, va veti putea afla in contact nemijlocit cu domniile lor, prin intermediul intrebarilor pe care le puteti adresa prin telefoanele puse la dispozitia publicului de catre Libertatea si Antena 1. Iata-l deschizand cu hotarare “ostilitatile” pe profesorul Ioan Pop de Popa, eminent medic cardiolog, devenit in aceasta toamna nu doar om politic, dar si candidat la cea mai inalta functie in stat, din partea Uniunii Nationale de Centru. Bun-venit in studio, domnule profesor, si bine i-ati adus cu dvs. pe cativa dintre membrii staff-ului agrariano-ecologico-umanist, pe care v-as ruga sa-i invitati sa se prezinte. As incepe cu dl presedinte Surdu.
Victor Surdu: Sunt candidat la Senat in judetul Iasi.
Radu Teodoru: Candidat la Camera Deputatilor pentru Bucuresti.
Geo Saizescu: Candidat pentru Senat la judetul Giurgiu.
E. Mircea: Candidat pentru Senat - Iasi.
Doru Costea: Candidat pentru Senat - Bucuresti.
Catalin Bucur: Piatra-Neamt.
O. Andronic: Deci, singurul dintre dvs. care nu candideaza este dl Bucur. Dle profesor, de cand nu v-ati mai aflat in fata unui “examen” de acest fel?
I. Pop de Popa: De vreo trei-patru saptamani.
O.Andronic: Deci, profesor doctor-docent, specialist in chirurgie cardiovasculara, nascut la 6 octombrie 1927, in Oradea. Absolvent al Facultatii de Medicina din Cluj, in 1953. Activitate didactica prodigioasa, consacrand 44 de serii de studenti si medici. Autor a 615 lucrari stiintifice si comunicari, detinator a 24 de brevete de inventii in tara si strainatate, celebra dintre acestea fiind valva biologica implantata la 85o de pacienti si valvulotenul, fabricat, in prezent, in Germania. Prim-vicepresedinte al Partidului Umanist din Romania, ales la al doilea Congres din 27 iulie 1966. Domnule profesor, va propun sa trecem la treaba. Telefoanele au zbarnait toata ziua, cam ca la Salvare sau ca la Urgenta, iar aici, in acest teanc, am receptionat deja cateva sute de mesaje din partea telespectatorilor. V-as propune sa incepem cu intrebarea doamnei Maria Popescu din Breaza: “Considera dl doctor ca va fi mai util poporului roman ca presedinte decat ca medic cardiolog, tinand cont de numarul mare de suferinte, de boli cardiovasculare si, mai ales cand, in Romania chirurgia se practica cu rezultate aproximative la preturi exorbitante?”
I. Pop de Popa: Desigur, m-au preocupat toata viata interventiile operatorii pe cord, si in chirurgia generala, insa am ajuns, dupa 44 de ani de activitate, la perioada sintezelor, pretinzand ca am suficient timp la ora actuala sa ma ocup si de problemele politice. in cadrul activitatii mele de chirurg am operat unul, doi, trei, patru bolnavi pe zi. in conditiile in care m-am implementat in politica, cred ca voi face o interventie in “corpul” societatii, deci, practic, voi face mult mai multi oameni sanatosi decat inainte, din punct de vedere moral.
O. Andronic: Cristea Viorica din Bucuresti “Daca considerati actele de caritate drept o solutie pentru eradicarea coruptiei, saraciei si mizeriei existente. Ce masuri preconizati pentru eradicarea prostitutiei si coruptiei ajunse la cote alarmante?”
I. Pop de Popa: Saracia este un fenomen social destul de raspandit la noi, in actuala perioada. E chiar o boala. Sigur ca actele de caritate sunt mai mult apanajul religiei, al crestinismului decat apanajul economiei si al politicii. Saracia este un fenomen care trebuie sa fie prevenit si nu subventionat material, intrucat, practic, nu-si atinge scopul. Sigur, saracia determina o serie de necazuri in societate: aparitia vagabondajului, prostitutiei, care pot fi rezolvate numai prin masuri educationale, prin introducerea in scoli, spre exemplu, a religiei, a orelor de dirigentie, etc. Coruptia care este, practic, cel mai raspandit fenomen la ora actuala, imbraca elemente economice, de procurare pe cai ilegale a averilor si a veniturilor. Practic, aici lupta va fi ceva mai dificila pentru a o eradica.
O. Andronic: Domnul Danila P. din Bucuresti: “Daca veti fi ales presedinte, ce anume nu veti face din ceea ce face actualul presedinte?”
I. Pop de Popa: Eu cred ca ar trebui sa spun ce as face. Practic, as fi mult mai energic, as fi intransigent. As fi mai transant in solutiile pe care le-as da in rezolvarea unor probleme. Cred ca as tine in mana mult mai bine Guvernul, Parlamentul si autoritatea sociala. in acest fel, as rezolva niste probleme care, am impresia, au cam scapat in ultima perioada. De ce sa nu spun, as fi mult mai atent asupra situatiei Ardealului, care ridica multe probleme ce, in opinia mea, nu au fost solutionate.
O. Andronic: Grusca Ioan din Bucuresti vrea sa stie “de ce ati refuzat postul de ministru al sanatatii?”
I. Pop de Popa: Da, mi s-a oferit acest post si l-am refuzat pentru ca, practic, in acea perioada eram in activitati profesionale deosebite. Am avut operatii foarte multe si cercetare stiintifica pe care nu am putut sa le parasesc. Practic deci, obligatiile mele profesionale erau mult mai mari decat satisfactia pe care mi-ar fi dat-o o functie.
O. Andronic: Avem un prim telefon si v-as invita sa il ascultam.
Constantin Manea din Bucuresti: “As vrea sa il intreb pe dl profesor daca va manifesta, odata ajuns presedinte, aceeasi siguranta cand va opera pentru eradicarea coruptiei, daca va putea sa faca in asa fel incat sa nu-i tremure mana, asa cum nu-i tremura cand opereaza pe cord deschis?!”
I. Pop de Popa: Este foarte greu dupa 44 de ani de chirurgie sa-ti schimbi caracterul si niste deprinderi. Si in aceasta functie cred ca as aplica chirurgia sociala, tot asa, fara ca sa-mi tremure mana si cu o hotarare deplina.
O. Andronic: Dl Stelian Moraru din Bucuresti doreste sa afle “ce legatura aveti cu francmasoneria?”
I. Pop de Popa: De nici un fel. Din tinerete m-am intretinut singur. Nu este nici un secret ca in anul I de facultate am fost si paznic de noapte, in anul II am avut o orchestra de jazz, in anul III datorita scolaritatii am fost incadrat preparator la Universitate si de acolo …..
O. Andronic: Doamna Maria Teleanu din Busteni: “Facand translatie din planul medical in cel politic, ce compatibilitate exista intre meseria de chirurg cardio-vascular si cea de politician?” intrebare care vi s-a mai pus.
I. Pop de Popa: As putea sa raspund acelasi lucru, ca masa de operatie te formeaza foarte mult in practica curenta, iti daltuieste caracterul si te obliga sa iei hotarari foarte rapide si foarte corecte. Cred ca acelasi lucru se va intampla in viata sociala si in politica.
O. Andronic: Dl Traian Fila din Bucuresti doreste sa stie “cu cine ati prefera sa dati piept in turul II al prezidentialelor si de ce?”
I. Pop de Popa: Este o intrebare foarte grea si cred ca ii va raspunde electoratul.
O. Andronic: Grigore Adrian din Bucuresti intreaba “care credeti ca ar fi omul potrivit, in afara de dvs. la functia suprema?”
I. Pop de Popa: Cel pe care il va alege electoratul.
O. Andronic: Constantin Manole din Constanta intreaba “in cazul in care nu veti ajunge in turul II, cum veti sfatui electoratul cu cine sa voteze?”
I. Pop de Popa: Vom hotari la momentul respectiv.
O. Andronic: Mai avem un telefon in direct.
Mariana Savadas, Tg. Neamt: “Vreau sa-l intreb pe dl profesor ce ar putea sa faca pentru cei care lucreaza in domeniul sanatatii, daca ar fi presedinte?”
I. Pop de Popa: Este o problema, sigur, foarte complicata. in primul rand, este necesar sa revizuim legea sanitara. in al doilea rand, reforma sanitara si, in al treilea rand legea asigurarilor de boala care este la Parlament de un si jumatate. Pe de alta parte, trebuie sa ne ocupam de forta vie din sectorul medical, si anume, de medici, asistente medicale si personalul auxiliar. Trebuie sa recunoastem ca aceasta categorie a fost marginalizata, nu i s-a acordat atentia cuvenita, desi sanatatea este unul dintre elementele care reprezinta criteriul securitatii nationale. Trebuie sa spun ca salarizarea medicilor, spre exemplu, este precara. Ar fi necesar sa se ia masuri foarte serioase in acest sens, ca sa fie oamenii multumiti. Medicul este un student permanent, care trebuie sa-si cumpere tratate, carti. Or, un tratat cumparat din strainatate costa intre 500 pana la 750 de dolari. in consecinta, retributia medicilor trebuie sa fie revizuita. Nu este normal, spre exemplu, ca un fost secundar sa aiba un salariu mai mic decat portarul de la RENEL. in afara de forta vie, trebuie revizuita complet dotarea din spitale. Unitatile sanitare, de asemenea trebuie sa fie reverificate.
O. Andronic: Dl Aurel Bracanescu din Bucuresti intreaba “daca dl Popa va acorda consultatii gratuite bolnavilor cardiovasculari in cadrul Fundatiei FOBAC si daca va mai avea timp sa practice chirurgia cardiovasculara la Spitalul Fundeni, in situatia in care va ajunge presedinte?”
I. Pop de Popa: Sigur ca va fi foarte greu, in functia de presedinte nu va fi posibil acest lucru. Dar daca, spre exemplu, voi ajunge in Senat, ziua de sambata este libera. Sambata voi face consultatii gratuite la FOBAC, iar lunea dimineata voi face interventii chirurgicale pentru cazuri mai complicate sau pentru instruirea elevilor si cadrelor tinere din clinica, plus tinerea examenelor de doctorat cu cei zece doctoranzi pe care ii am in clinica de specialitate.
O. Andronic: Va multumesc. Mai avem un apel telefonic in direct.
Maria Halmagean, Bucuresti: “Ce masuri va lua dansul - concret - referitor la intrebarea de dinainte ca medicii si asistentele medicale sunt foarte prost platiti si pacientii trebuie sa mearga la doctor cu o suma chiar mult peste salariul lor lunar ?!”
I. Pop de Popa: Asistenta medicala, conform legislatiei este gratuita. Nu cred ca cineva din personalul medical sa pretinda, dar se poate intampla. Asta este consecinta ca personalul medical nu este bine platit.
O. Andronic: Domnul Dorin Racoceanu din Bucuresti intreaba “care sunt calitatile definitorii pe care trebuie sa le aiba un presedinte pentru a fi considerat bun?”
I. Pop de Popa: Trebuie sa fie un om cinstit, intransigent, sa fie drept, sa respecte Constitutia.
O. Andronic: Dl Vasile Pascu din Vaslui intreaba: “Avand in vedere candidatura dvs. din partea U.N.C., cea mai echilibrata alianta, aceasta ar fi cheia lui Nostradamus, care prevedea la sfarsitul de secol un presedinte medic?”
I. Pop de Popa: intr-adevar, U.N.C. este o formatiune foarte echilibrata si, consider eu, importanta prin prezenta in esichierul politic din tara noastra. Despre problema cu Nostradamus, nici eu nu am cunoscut-o, insa, intr-un interviu pe care mi l-a luat cineva, a incheiat prin afirmatia pe care, eu, de fapt nu am cunoscut-o.
O. Andronic: Doamna Munteanu Greta din Bucuresti, o fosta pacienta, are doua intrebari: una mai pamanteasca si alta cereasca. Prima este “daca credeti in Dumnezeu” si a doua, “daca interventia cu valva mitrala va apartine in intregime?”
I. Pop de Popa: La prima intrebare DA! Apoi, sigur cateva elemente conditioneaza succesul meu. in primul rand divinitatea, in al doilea rand chirurgul si personalul medical care o executa, dotarea materiala pe care o are serviciul respectiv si pacientul. Patru elemente conditioneaza acest succes. Deci, pentru implantarea valvei dvs. sa stiti ca au concurat aceste patru elemente.
V. Surdu: La fiecare iesire electorala mergem la biserica, rostim o rugaciune, luam o bucatica de anafura si dupa aceea plecam mai departe.
O. Andronic: “Care a fost cea mai grea operatie si cat a durat?” - intreaba dna Florina Vasilescu din Bucuresti.
I. Pop de Popa: in chirurgia cardiaca toate interventiile sunt foarte grele. Ele dureaza intre trei pana la sase ore, in medie. Desigur, sunt interventii care dureaza si mai mult, dar sunt mai rare. Maxima ar fi cam sase ore sau sase ore si jumatate.
O. Andronic: Un nou telefon in direct.
Rodica Milosevici din Craiova: “Sunt o pacienta a d-lui profesor, ii urez “La multi ani” cu ocazia zilei de nastere si ii multumesc pentru aceste maini de aur cu care a vindecat foarte multa lume. Sper ca isi reaminteste de mine si ii doresc succes in alegeri.”
I. Pop de Popa: Si eu va multumesc foarte mult, va doresc sanatate in continuare si sa dea Dumnezeu sa avem succes in alegeri.
O. Andronic: Exact peste patru zile este ziua dvs. de nastere si ne permitem sa va uram si noi “La multi ani!” Dl Iulian Alexe din Bucuresti intreaba “ce credeti ca ar trebui facut pentru cresterea produsului intern brut, a venitului pe cap de locuitor si pentru eradicarea coruptiei?”
I. Pop de Popa: Desigur, ar trebui luate o multime de masuri, atat pe linie conceptuala, cat si in industrie, in agricultura, in finante. Produsul intern brut la noi, din pacate, este destul de mic. Alte tari au valori mai mari, cum sunt: Ungaria, care are circa 3 400; Polonia, Cehia, vreo 4 500 si pe urma tarile celelalte Elvetia cu 31.000 de dolari si germanii au 25.000 de dolari, S.U.A. au vreo 24.000 de dolari pe cap de locuitor. Deci, este necesar sa ne ridicam la acest nivel.
O. Andronic: Mai avem un telefon in direct. Petre Barbu, Bucuresti: “Sa dea Dumnezeu romanului mintea cea de pe urma. Vreau sa pun doua intrebari. 1. Referitor la Ardeal, sa detalieze ce masuri se pot lua ca Ardealul sa fie o zona linistita, de munca, pentru toti romanii? 2. Ce sanse vede dumnealui pentru invatamantul particular?”
I. Pop de Popa: Cat priveste problema Ardealului, este una foarte complexa. Eu sunt unul care am trait refugiul de pe pamantul sfant al Ardealului si am plecat timp de patru ani de zile din orasul Beius, unde eram nascut. Sigur, nu exista un sentiment mai dramatic decat sa-ti parasesti pamantul si tot ceea ce ai avut in localitatea unde te-ai nascut. intre timp, lucrurile s-au corectat. Convietuim aici cu o serie de minoritati, de o mie de ani, aproximativ, noi, fiind aici de doua mii de ani. N-au existat probleme majore, asa cum, astazi anumite varfuri de lance cauta sa agite lumea. Populatia, in general, sa stiti ca este linistita. Am lucrat la Tg. Mures in Institutul de Medicina si Farmacie, unde stundentii erau foarte linistiti si se comportau in mod corect cu romanii. insa, exista, am impresia, persoane care agita lucrurile si creeaza probleme. Daca as fi presedinte, as fi mai atent privind problemele din Ardeal si as deconseia anumite formatiuni de la aceste atitudini extremiste, care nu sunt absolut deloc folositoare pentru o buna convietuire. Pentru a doua intrebare: in opinia mea, invatamantul privat este o necesitate in orice tara. tarile civilizate au invatamant privat si de foarte buna calitate. Noi am infiintat in anul 1990-1991 prima facultate de medicina particulara - Facultatea Ecologica. intre timp, am parasit aceasta facultate, insa fenomenul s-a generalizat. Sunt o puzderie de facultati private - unele motivate, altele nu. Dar cred ca tineretul nu are decat de castigat. Spre exemplu, cam 20 la suta din personalul medical fie ca a parasit tara, fie ca a iesit in activitati la firme private, nu in domeniul medical, subtiind numarul medicilor de la noi din tara. Noi, practic, avem 36 000 de medici, insa numarul a mai scazut. Nu mai este ceea ce a fost, incat facultatile de stat au fost nevoite sa ridice cifra de scolarizare cu cate 100 de locuri, ca sa completeze aceasta lipsa. Dar aceste pierderi se vor completa peste 15 ani, nu acum. insa, avand generatiile de studenti de la facultatile private, sa li se dea dreptul sa profeseze ca si colegii lor de la stat. in fond, aici intervine concurenta si se vor selecta cei mai buni.
O. Andronic: Mai avem un telefon in direct.
Elena Popescu: “Am lucrat cu dl profesor din 1980 pana in ‘80 si ceva. Este un pseudonim, nu va spun numele real pentru ca lucrez tot acolo. Vreau sa va intreb: daca merita sa lasati satisfactia de a salva viata unui om, pentru a salva viata a 22 de milioane? Si a doua intrebare: ce o sa faceti daca, totusi, da gres operatia cu cele 22 de milioane?”
I. Popa de Popa: Ne-am angajat la acest concurs in intentia de a reusi. Deci, practic, vom salva cele 22 de milioane de locuitori si nu vom merge pe formula ca vom pierde.
O. Andronic: Dl George Ardeleanu din Bucuresti doreste sa stie “care este parerea U.N.C. despre starea agriculturii si despre ce remedii ar avea ea nevoie?”
I. Pop de Popa: Aici i-as da cuvantul d-lui Surdu care este mai aproape de problema. in orice caz, as putea sa va raspund si eu. A fost analizata problema foarte serios si s-au elaborat o serie de masuri care au intrat in programul de guvernare a U.N.C. Eu, va spun, agricultura si industria sunt in mare suferinta la ora actuala. Eu v-as da doua exemple: daca privim spre agricultura suntem tributari mai mult importului decat exportului. De exemplu, Ungaria care, in decurs de cinci ani de zile a reusit sa redreseze economia si sa aiba un excedent la export de 6,5 milioane de dolari. Noi, in schimb avem un deficit de 2,5 miliarde de dolari. in consecinta, trebuie sa depunem eforturi mai mari. Sau sa va dau exemplu cu septelul. La noi, in sapte ani de zile s-au distrus 2,5 milioane de cornute. Au disparut cam 5 milioane de porcine si au disparut vreo 4 milioane de ovine. Aferent la toate astea, laptele, carnea, ouale, care insumeaza circa 2 500 de miliarde de lei pierdere in economia statului nostru. Si toate astea au luat alte cai.
V. Surdu: Noi am facut un program de guvernare care vad ca este apreciat de cei care il citesc, care il comenteaza. Era o intrebare cu cresterea produsului intern brut. Daca, in fiecare an din momentul in care intra prima combina la recoltat cu orz si care marcheaza inceputul urmatorului an agricol, s-ar aloca 1.000 de miliarde din bugetul statului pentru a asigura araturile ca sa se lucreze pe intreaga suprafata de teren arabil. Asta ar insemna sa nu mai ramana in fiecare toamna, in medie din ‘90 incoace, 5 milioane de hectare nearate. Asta inseamna 8 milioane de tone de cereale in plus, cam 6.000 de miliarde in plus la bugetul statului. Daca am reusi noi, intr-un guvern de coalitie nationala care s-ar aseza dupa alegeri, in care U.N.C.-ul sa devina a patra forta politica, am putea realiza un prim pas. Nu intru in amanunte, pentru ca mi-ar lua vreo doua ore si, de aceea va sugerez sa faceti o emisiune si cu candidatii la functia de prim-ministru. Ca presedintele trebuie sa aiba trei mari calitati: sa fie cinstit, sa respecte Constitutia si sa echilibreze situatia intre partidele parlamentare. Ar fi extrem de important sa votam niste legi scurte. Dintre care una: avem Uzina de Tractoare Brasov. Ar putea produce 40.000 de tractoare pe an. Avem nevoie de 311.000 de tractoare acum, ca sa ajungem cat de cat la incarcatura pe tractor din Europa Occidentala, considerand ca Romania este ultima tara, din punct de vedere geografic. Si atunci ar trebui ca Uzina de Tractoare Brasov sa devina strategica. Pentru ca nu e vorba de cat produce aceasta uzina ca sa-i fie bine ei, ci e vorba de cele 6-7 mii de miliarde de lei care s-ar putea obtine din agricultura.
O. Andronic: Va multumesc. S-auzim acum intrebarea d-lui Adrian Gavriliu din Sighisoara. “Daca va deveni presedinte, pe cine va numi prim-ministru si cu ce formatiuni politice va colabora?”
I. Pop de Popa: intrucat reprezint U.N.C.-ul sigur ca voi merge cu formula pe care noi am discutat-o pentru guvernare. in acest sens, noi l-am propus pe dl Victor Surdu, care, in opinia mea este o capacitate politica, cunoaste foarte mult agricultura, este un om devotat si dotat cu o sanatate de invidiat. Munceste zi si noapte. A reusit sa puna la punct aceasta uniune, impreuna cu dl prof. Dan Voiculescu si cu dl Antonie Iorgovan, incat practic, in opinia mea cred ca starneste invidia celorlalte formatiuni politice.
O. Andronic: Dna Elena Craciun din Bucuresti intreaba “daca veti ajunge in postura de pacient si acceptati sa vi se inlocuiasca inima, care ar fi chirurgul pe care sa-l acceptati pentru o asemenea interventie?”
V.Surdu: Mi-as permite sa-i multumesc domnului profesor inainte de a raspunde la urmatoarea intrebare. Sa stiti ca nu este o gluma si o joaca cine va fi primul-ministru al Romaniei. Eu nu-i doresc decat sa fie foarte atent la ce se angajeaza. Situatia de astazi si raportul guvernarii actuale este extrem de incarcat de foarte multe chestiuni care nu stiu cum se vor rezolva dupa 1996. Trebuie sa fie un om special, sa fie in stare sa negocieze cu celelalte partide, pentru a avea o majoritate parlamentara lejera, care sa-si asume responsabilitatea politica in actul de guvernare pe patru ani de zile. Este extrem de dificil, in primul rand, sa ii aduni pe oameni la lucru. Ma si ingrozesc gandindu-ma cum vor reusi sa creasca pensiile, sa promita ceea ce promit si oamenii chiar au impresia ca se si poate realiza asa ceva. Pe de alta parte, trebuie sa le intre in cap politicienilor ca a fi la guvernare nu este pentru a ocupa un scaun, ci pentru a te ocupa de problemele pe care le-ai promis. Altminteri, vor urma in cateva luni presiuni sociale si vom junge in situatia de a face alegeri anticipate.
O. Andronic: Domnule profesor, mai este un ascultator pe fir. in legatura cu transplantul …
I. Pop de Popa: in primul rand sunt un om sanatos, si nu am nevoie de o asemenea interventie, insa la noi in tara, deocamdata, transplantul nu se face si va trebui sa apelez la unul dintre prietenii mei din strainatate si am destui, incat nu e cazul sa-i enumar aici.
(…): “As dori sa-l intreb pe dl profesor daca utilizeaza calculatorul … ?”
I. Pop de Popa: Calculatorul nu-l utilizez, in schimb pe nepotul meu nu-l pot desparti de calculator. De dimineata pana seara, tot timpul tasteaza. in generatia noastra, nu am avut o pregatire speciala in acest domeniu. Totusi, ceea ce spuneti dvs. este absolut necesar pentru a informatiza societatea romaneasca.
O. Andronic: Dl Emil Georgescu din Bucuresti are o intrebare frumoasa: “La ora actuala aveti un singur pacient in salonul dvs. chirurgical: patria noastra, Romania. Prin ce fel de operatie o veti salva?”
I. Pop de Popa: Prin asa-numita chirurgie sociala, extirpand raul si inlocuindu-l cu binele si acest lucru cat de curand.
O. Andronic: Dl Ioan Albu din Bucuresti ar vrea sa stie “care este pozitia U.N.C.-ului fata de intrarea sau neintrarea in Piata Comuna?”
I. Pop de Popa: U.N.C.-ul este pentru intrarea in Piata Comuna, dupa cum si in NATO. Eu cred ca pentru tara noastra ar fi benefic acest lucru, mai ales ca s-ar desfiinta regimurile vamale, frontierele, locurile de munca s-ar gasi mai usor, deplasarea muncitorilor dintr-o zona in alta ar fi conditionata de locurile de munca care ar fi oferite de tarile respective, introducerea monedei unice si concurenta in valorificarea comerciala a tuturor produselor si care, practic, ne-ar ajuta la o redresare economica cat mai rapida.
O. Andronic: Domnul Stefan Sarbu din Bucuresti intreaba “ce destinatie veti da Palatului Cotroceni in cazul in care veti castiga alegerile?”
I. Pop de Popa: Tot cea pe care o are si in prezent.
O. Andronic: Mai avem un telefon in direct. Sa-l ascultam.
Neagu Maricica din Botosani: “Ce imbunatatiri prevedeti dvs. pentru copiii bolnavi de SIDA pentru ca nu-i primesc in scoli, in gradinite?”
I. Pop de Popa: Sigur, Ministerul Sanatatii impreuna cu Ministerul invatamantului, printr-o hotarare comuna vor trebui sa gaseasca o solutie fie de a-i scolariza impreuna, fie de a le crea conditii potrivite de scolarizare la domiciliu. Pana cand oamenii vor incepe sa inteleaga ca si SIDA este o boala ca oricare alta.
O. Andronic: Doamna Alis Dragomir din Galati intreaba: “Daca veti fi ales presedinte, veti putea elabora o lege privind castrarea celor care fura, care primesc mita pentru diferite servicii?”
I. Pop de Popa: E cam agresiva intrebarea la adresa barbatilor, dar sigur deficientele acestea nu sunt transmisibile genetic. insa legislatia nu permite o treaba ca asta. Am incalca Drepturile Omului.
O. Andronic: Dl Ioan Gorsca din Bucuresti vrea sa stie daca “intentionati sa dirijati, in continuare, scoala de chirurgie cardiovasculara din Romania?”
I. Pop de Popa: Sigur ca voi continua sa o dirijez, facand vizite inopinate la clinica. insa am un colectiv bine format, incat va fi o supervizare mai mult teoretica decat practica.
O. Andronic: Daca imi permiteti, in final am sa dau citire unui scurt comunicat de presa. Elaborarea sondajului C.U.R.S. pe care l-am prezentat ieri in emisiune si care a fost preluat de presa a starnit o vie agitatie. Se pare ca de vina este o anumita confuzie pe care, unii dintre cei care l-au receptat, au facut-o. Deci, am primit astazi din partea C.U.R.S. urmatorul comunicat: “Va rugam sa dati citire catorva precizari in legatura cu rezultatele sondajului C.U.R.S., aparute in 1 octombrie 1996 la Antena 1 si preluate astazi, 2 octombrie de ziarele Libertatea si Evenimentul Zilei 1. in emisiunile, analizele si comentariile aparute, se produce sau se induce o confuzie de fond. Se confunda ierarhia candidatilor la presedintie dupa impresia pe care a produs-o propria lor campanie electorala pana acum, cu Topul Candidatilor la presedintie, care are la baza intentia de vot a cetatenilor. Deci, doua chestiuni diferite. De altfel, din acelasi sondaj rezulta ca ierarhia primilor trei clasati in optiunile electoratului este alta, si anume: Ion Iliescu, Emil Constantinescu si Petre Roman. 2. in plus, trebuie mentionat, ca topul candidatilor in functie de impresia creata in timpul campaniei electorale se bazeaza numai pe raspunsurile celor 64 la suta dintre electori care si-au format o parere in timpul campaniei electorale de pana acum, alti 36 la suta neexprimand nici o opinie, intrucat nu si-au format inca o imagine despre candidati in campania electorala. Acest comunicat este semnat de dl Dorel Abraham, directorul Centrului de Sociologie Urbana si Regionala - CURS S.A. De altfel, si in emisiunea de aseara si in cele de dinainte am facut aceasta precizare importanta: “Turneul Candidatilor” nu-si propune sa fixeze ierarhii, isi propune doar sa prezinte o oferta cat mai completa din partea candidatilor. De aceea, sondajul comandat de noi n-a vizat optiunea de vot, cum o prezinta, de obicei sondajele, ci doar impresia pe care candidatii au produs-o in timpul campaniei, implicit in timpul celei desfasurate in cadrul “Turneului Candidatilor” la Antena 1. Aceasta a fost prima emisiune din cel de al doilea tur - un dialog interesant si alert din care ati putut deduce modul in care candidatul evalueaza realitatea romaneasca a momentului si masura in care stie si vrea sa intervina pentru aducerea lucrurilor pe fagasul cel mai bun. ii multumesc domnului profesor pentru participare, le multumesc celor care l-au insotit si va dau intalnire maine seara.

<< Turul al doilea - Fata-n fata cu telescpectatorii ||| Turul al doilea - Fata-n fata cu telescpectatorii - Niculae Manolescu >>
| | Citiri: 6588 |

 
Copyright © 2005 - 2020 - Editura AlegRO