* Prima pagină * Căutare * Contact *
 


Cuprins

Introducere
Cuvânt înainte

I Preliminariile
   Clasa mijlocie are de aparat ...
   Nici o personalitate politica ...
   Toate partidele isi fac un titlu de glorie ...
   Intr-o campanie electorala seful echipei ...
   Calitatea de intelectual ...
   Vocea sefilor de campanie ...
   Campania electorala intre ...
II Primul tur - Candidatii se prezinta
   Ioan Pop de Popa
   Corneliu Vadim Tudor
   Gyorgy Frunda
   Adrian Paunescu
   Nicolae Manolescu
   Tudor Mohora
   Petre Roman
   Emil Constantinescu
   Ion Iliescu
   ANALIZE
III Turul al doilea - Fata-n fata cu telescpectatorii
   Ioan Pop de Popa
   Niculae Manolescu
   Petre Roman
   Ion Iliescu
   Emil Constantinescu
   Corneliu Vadim Tudor
   Tudor Mohora
   ANALIZE
IV Turul al treilea - Fata-n fata cu contracandidatii
   Emil Constantinescu
   Ioan Pop de Popa
   Corneliu Vadim Tudor
   Tudor Mohora
   Gyorgy Frunda
   Nicolae Manolescu
   Petre Roman
   Ion Iliescu
Bilanţuri, comentarii, premii
Statistica si politica
Faza finală
   "Finala Mare"
   "Finala Mica"
Dialoguri Post-electorale
   Noaptea legislativelor
   Cui dam voturile din turul 2?
   PRM trage concluzii
   PD Satisfactie bine temperata
   CDR - Euforia victoriei
Super finala turneului
   Ion Iliescu - Emil Constantinescu
Ziua Z
   Amintiri din viitor
ADDENDA
   Partide in campanie
   Partide in campanie (30 aug 1996)
   Aliante in campanie (19 aug 1996)
   Aliante in campanie (26 aug 1996)
   Radu Campeanu
   Gheorghe Funar
   Guvernul Presei Independente
   Rezultatele Turul 1
   Rezultatele finale ale alegerilor prezidentiale
   Regulamente de organizare si desfasurare a "Turneului candidatilor"
   Corespondente
   Un sondaj intarziat
 
Cuvant dupa

 

Carte/Capitol/Subcapitol: Turul al doilea - Fata-n fata cu telespectatorii - Emil Constantinescu

Emil Constantinescu:
Centrul luptei noastre este lupta impotriva coruptiei!!
9 OCTOMBRIE 1996

O. Andronic: Buna-seara, stimati telespectatori si bun-gasit la “Turneul Candidatilor” - o competitie pe simulatorul opiniei publice, organizata de Antena 1, Libertatea, Jurnalul National, Promotion Company impreuna cu Actualitatea, Adevarul, Cotidianul, Evenimentul Zilei, Romania Libera, Vocea Romaniei si Ziua. Parcurgem cel de al doilea tur al turneului, cel al confruntarilor directe dintre candidati si dvs., tele-alegatorii. S-au perindat zilele trecute prin fata dvs. domnii Ioan Pop de Popa, Nicolae Manolescu, G. Frunda, Petre Roman si Ion Iliescu. Astazi se afla in fata dvs. dl profesor Emil Constantinescu, candidatul la functia de presedinte din partea Conventiei Democratice din Romania. Bun-venit, in studio, domnule profesor.
E. Constantinescu: Bine v-am gasit si chiar am bucuria reintalnirii si cu dvs., dar, cinstit trebuie sa spun, mai ales cu telespectatorii. De la precedenta intalnire am mai parcurs zeci de sate, de orase, dar, intr-adevar, daca am putut sa am acest dialog cu oamenii, imi dau seama ca cu televizorul, dintr-o data poti sa acoperi mult mai mult. Acum ma bucur ca suntem fata in fata si astept intrebarile dvs.
O. Andronic: Dealtfel, o buna parte din aceste intrebari au sosit la telefoanele redactiei “Libertatea”, altele sunt pe fir. Pana va sosi primul apel, dati-mi voie sa profit si sa va pun eu prima intrebare: domnule profesor, exista, in general o latura mai ascunsa a vietii, pe care, noi, cei din jur, cei care nu se pot confrunta cu dvs. in fiecare zi, o ignora. Activitatea dvs. de cadru didactic, de rector, de presedinte al Conventiei Democratice implica foarte multa munca. Cand va mai ramane timp pentru familie ?
E. Constantinescu: Nu prea imi mai ramane. Cei care doresc sa se implice trebuie sa stie ca nu exista anumite ore de serviciu pentru activitatea politica. Asta este situatia, in ultimii patru ani eu nu am avut concediu, n-am avut nici un fel de week-end, in general lucrez cam 16 ore pe zi. Mi-a fost usor pentru ca asa am facut toata viata, am muncit mereu, pentru ca eram si cadru didactic si cercetator, dadeam si meditatii. Tot timpul am dus acest stil de viata, Dumnezeu mi-a dat o sanatate de fier. Trebuie sa existe o determinare. Daca fac ceva, fac cu tot sufletul, iar daca imi dau seama ca nu pot, mai bine nu fac.
O. Andronic: Puteti nadajdui macar ca va veti mai odihni la Cotroceni… Avem pe fir un prim telefon. Sa-l ascultam:
Anonim: “Un cunoscut comentator politic american aprecia ca astazi, din ofertele candidatilor la presedintie, un procentaj de aproximativ 18 la suta, din varii motive, nu pot fi indeplinite. De regula, se spune ca acesti candidati cunosc care sunt obiectivele pe care nu le pot indeplini. Vreau sa-l intreb pe dl candidat la presedintie daca dansul tine cont de acest procentaj?”
E. Constantinescu: Cred ca acest procentaj reprezinta o medie. Stiti, Moisil avea o vorba despre ceea ce inseamna media. Daca stai cu o parte a posteriorului pe o bucata de gheata si cu una pe plita, in medie te simti bine. Cam asa ar fi si media aceasta in ceea ce promit candidatii. Unii promit lucruri nerealizabile, dupa parerea mea. Altii propun, sigur, lucruri mult mai realizabile. Exista o evolutie si un context foarte complex, care nu poate permite ca lucrurile sa se desfasoare ca intr-un calcul matematic. Pentru ca societatea are foarte multi parametri de dezvoltare. Si tocmai de aceea noi ne-am pregatit foarte mult pentru aceasta campanie electorala. Eu am o baza morala cand promit ceva, pentru ca in 1992 n-am facut acest lucru si foarte multi m-au acuzat. Mi-au spus: dumneata porti raspunderea pentru ca ai pierdut, pentru ca intr-o campanie electorala se promite si apoi vezi ce poti sa faci. Eu imi amintesc - si cred ca memoria a ramas dupa patru ani - ca in ultima interventie am promis adevarul. Si lucruri extrem de reduse. Acum, tocmai pentru a sti ce trebuie sa promit, s-a constituit la nivelul Conventiei Democratice un colectiv, in urma cu trei ani, compus din 126 de persoane: academicieni, specialisti in toate domeniile, profesori universitari, oameni care lucreaza in agricultura, in domeniul financiar, care au inventariat toate punctele de criza ale societatii romanesti. Am propus solutii pe termen scurt - tactice si solutii pe termen lung - strategice. Dupa care s-a facut un calcul al necesarului de bani si s-a calculat cati bani trebuie pentru fiecare din aceasta propunere. Apoi s-a facut un calcul mai subtil, urmarindu-se, in timp, ce se va intampla daca se realizeaza deja un salt al economiei, cum se pot recicla o serie intreaga de bani. Aici este problema. Dupa aceea, s-a prevazut costul social. Pentru programul nostru de guvernare - am niste tabele, nu sunt secrete, oamenii le pot consulta - exista in dreptul fiecarei propuneri. Ei bine, eu cred ca acesta este modul pe care l-as recomanda oricarui om politic serios. Un om politic stie pana unde se poate intinde. Iar aceluia caruia i te adresezi ii spui, de la inceput, ca el trebuie sa plateasca un pret. Si va dau exemplu: Contractul cu Romania. Acesta il discutam acum. Eu vin din lumea universitara. Am trait problema caminelor pentru studenti. Stiu cat de grea este. Puteam sa promit o suta de mii. Am promis zece mii, dar cand am promis, am discutat cu institute de proiectari care deja au garantat ca ar fi dispuse pentru noi sa faca gratis proiectul si am calculat cat costa. Si am gasit sursa prin care o putem realiza. La fel am procedat cu drumurile. Puteam sa promitem ca o sa pietruim in doi ani toate drumurile din satele romanesti. Dar asta numai calculand: proiectul, materiile prime, balastul si eu cred ca numai lucrand asa, poti, dupa aceea sa si indeplinesti. Si, de aceea am semnat Contractul si mi-am asumat responsabilitatea.
O. Andronic: Paula Anghelescu: “in campania electorala pe care dansul o face pe la sate, dl Constantinescu a promis pensii taranilor si reducerea impozitului pe venitul agricol. Cum va solutiona pensiile orasenilor care nu au unde sa-si puna un fir de patrunjel?”
E. Constantinescu: Am mers mai concret, dupa ce am facut aceste calcule, pentru a da oamenilor de la tara pensii la nivelul celor de la oras. Dupa aceea, mi-am dat seama ca asta este o notiune vaga. Si am cerut un calcul foarte precis, din nou, expertilor nostri si mi-au spus: se poate 50.000. Atunci am spus ca noi putem sa facem la tara, intr-o prima etapa, pensiile de 50 000. Oamenii au inteles exact. Asta este o promisiune care mai mult te obliga. in ceea ce priveste reducerea impozitului agricol, am spus mai mult. Am spus anularea impozitului agricol pana in anul 2000. asta este un lucru care tine de prioritatile politice. intr-o tara ca Romania, in care, in mod aberant, exista, pe de o parte cel mai bun sol din lume, pe de alta parte exista obsesia foamei, agricultura este prioritatea absoluta. Nu poti sa o realizezi decat daca lasi taranul sa se instareasca. Trebuie fixate mai intai prioritatile si dupa aceea actionat. Asa cum am povestit, eu am fost extraordinar de impresionat intr-o vizita la FAUR, discutand cu muncitorii, intr-o hala, mi-au spus: foarte bine ati facut ca ati discutat de agricultura, pentru ca, daca agricultura se ridica, inseamna ca va fi o abundenta pe piata de produse. Daca vor fi multe produse, pretul va scadea. Nu prin mijloace artificiale, ci prin mecanismele de piata. Nu stiu daca stiti - eu apar mai vaduvit la Televiziunea Nationala - am avut o intalnire cu pensionarii la Bucuresti. Un electorat care nu ar fi fost pe culoarul meu, dar am fost foarte impresionat, a fost multa lume. Dar am expus acolo punctul nostru de vedere, pe doua tronsoane: asigurarea unor pensii care sa dea demnitate pensionarului, un trai decent, normal. Se pot asigura toate resursele bugetare printr-o relansare a economiei. Dar nu putem astepta, pentru ca batranii stau la un orizont de supravietuire. Atunci, pe langa relansarea economiei, pe langa fondurile (si cu asta anticipez toate intrebarile - le vom obtine prin stoparea economiei de tip mafiot, de unde, am facut un calcul la emisiunea trecuta, se pot obtine zece mii de miliarde de lei, ceea ce depaseste cu mult costul Contractului cu Romania) exista si o solutie pentru pensii. Retineti: bani exista. Exista in aceste fonduri de pensii. insa, in timp ce in tarile democratice cu economie de piata avansata, acesti bani fie sunt depusi in bancile care ofera dobanzile cele mai mari, fie sunt depusi in fonduri mutuale prin care se investesc in intreprinderile cele mai profitabile si se obtin dividente, aceste dividente care maresc mereu fondurile de pensii. Vom rupe fondul de pensii de la Guvern si vom crea o casa autonoma de pensii, o administratie proprie, cu un consiliu care sa raspunda in fata pensionarilor. Pentru ca fondurile acestea de pensii existente, repet, au fost folosite pentru a repara sectoare neperformante, de catre guvern. Deci, pensionarii trebuie sa obtina bani din banii lor, in primul rand.
O. Andronic: Romulus Rusu, Bucuresti: “Noi, in decembrie ‘89, am iesit pe strada sa scapam de comunism. Din pacate, n-am scapat si ne-au condus pana in ziua de azi. Daca ar fi fost la conducerea tarii Opozitia de astazi, adica C.D.-ul, care ar fi fost starea sociala in momentul de fata?”
E. Constantinescu: Asa cum ati pus intrebarea, ea are si un caracter retoric, deci speranta dvs. a fost alta. Eu nu pot sa va contrazic, ci dimpotriva. Dar nu trebuie sa uit, ca printre cei care ne asculta acum nu se afla numai oameni care gandesc la fel. Marea greseala, cred eu, pe care o fac politicienii din Romania, este ca ei considera ca asa cum gandesc cei din jurul lor, sau cei care ii intampina cu entuziasm - cred ei - ca ca asa gandeste toata populatia tarii. Trebuie sa ne dam seama ca nu poti sa-i castigi pe toti niciodata; intotdeauna vor exista oameni care iti resping ideile din diferite motive. Dar trebuie sa-i accepti - asta este democratia. Si sunt oameni care sunt interesati sa-i convingi. Ei bine, intr-o astfel de campanie, poti sa-i convingi pe cei care ar fi spus : acum e rau, noi am pierdut, dar de ce credeti dvs. ca, daca erati la putere, ar fi fost mai bine? Exista argumente pentru acest lucru. Nu numai care vor fi, in viitor acoperite. in toate tarile foste comuniste, cu unica exceptie a Romaniei, dupa anul 1989 au venit la putere guverne de centru-dreapta. Aceste guverne au efectuat reforme adevarate. Ele s-au debarasat de o parte a vechiului regim centralizat. Au facut aceste reforme, au platit pretul tranzitiei si l-a platit nu populatia, ci guvernantii. O buna parte din aceste tari. Cu exceptia unora: Cehia, Slovenia carora le-a mers atat de bine. Altii au fost schimbati de la putere. Dar s-au intamplat doua lucruri. Primul si cel mai important este ca toti indicatorii economici si sociali sunt superiori Romaniei. Desi, practic, toate aceste tari sunt mai sarace in resurse naturale decat Romania. Si toate aveau datorii externe mai mari decat noi. Am plecat nu numai cu un deficit, ci si cu un excedent. Deci, toti au reusit si noi, nu. Si cifrele sunt seci. Nu exista nici o posibilitate. Sau am vorbit de studiile recente. Toate studiile au fost luate in vedere. Toate claseaza Romania inaintea Albaniei si Moldovei. Ei bine, asta arata ca, pe de o parte, alta solutie exista. Solutie care, acum, noi o asteptam. Daca am fi avut puterea in acesti ani, poate ca azi ar fi fost alta situatia si poate acum, noi am fi fost schimbati. Dar tara o ducea mai bine. in acelasi timp, pentru mine, politica nu e ceva pe care sa o citesti in ziare sau in carti. Nu am nici un merit deosebit. Soarta m-a ajutat sa-i cunosc pe acesti lideri. Si pe cei de centru-dreapta, dar si pe cei care au venit din stanga. Am fost foarte interesat sa discut cu cei din Polonia sau din Ungaria. Si mi-amintesc ca dl Olszewsky, cand era presedintele Senatului si apoi prim-ministru, a avut o discutie cu mine in care mi-a spus: noi am venit acum, nu dorim insa sa aducem vechile structuri, vrem tocmai sa facem sa mearga economia de piata ca sa ne tinem promisiunile.
Serban Ionescu, Bucuresti: “Sunt patronul unei societati comerciale, mai mici. Ce are de gand sa rezolve dumnealui cu fiscalitatea, cu impozitele, pentru ca, fata de acum doi ani, sunt mai sarac?”
E. Constantinescu: Corect. Aveti dreptate, ma bucur ca mi-ati pus aceasta intrebare. Poate vreti sa verificati, tot ce am spus in 1992 a ramas valabil. Si le aveti in Contractul cu Romania unde un punct special precizeaza faptul ca vom aplica o fiscalitate redusa, cum sunteti dvs., o reducere a impozitului pe profit, la minima lui, in special daca se investeste in crearea de noi locuri de munca performante. Si imaginea este urmatoarea: in Romania s-au creat locuri de munca. Nu s-au creat milioane de locuri de munca in turism, dar s-au creat in sectorul intreprinderilor mici si mijlocii, care realizeaza o productie superioara, care aproape tripleaza propria lor capacitate. Ei bine, tocmai acestea sunt lovite printr-o fiscalitate excesiva. Aceasta politica aberanta care apartine ministerului de finante si guvernului poate fi imaginata in felul urmator: cineva care isi taie craca de sub picioare. Ideea e urmatoarea: sa iei impozit mai mic de la mai multi decat sa iei de la cei care sunt putini impozit asa de mare, incat sa ii sufoci si, pana la urma sa ramai fara nimic. Asta este o gandire liberala, care face parte si din samburele democratiei crestine.
Ioana Dumitrescu, pensionara: “Daca veti iesi la putere, si deci, P.D.S.R.-ul nu mai iese, veti accepta sa va aliati cu ei?”
E. Constantinescu: Suntem deja in ultima parte a campaniei electorale si trebuie sa dam cateva raspunsuri clare. Si, sigur, ca presedinte al Conventiei Democratice, care acum este pe primul loc in toate sondajele de opinie, trebuie sa fac acest lucru. Si iata il fac, ca raspuns la intrebarea dvs., dar pentru toata lumea. incepem prin a rememora o situatie. in 1992, cand C.D. era condusa de Corneliu Coposu, C.D. a fost dispusa sa faca o alianta cu P.D.S.R.-ul la guvernare. A fost o diferenta intre oferta presedintelui Iliescu de Uniune Nationala, pentru toata lumea si oferta noastra, guvern de coalitie. Presedintele Iliescu a avut un alt punct de vedere. Si l-a impus, normal, era presedinte. P.D.S.R.-ul era pe primul loc, ei isi alegeau partenerii sustinuti de ceilalti, dupa care s-a facut Guvernul - pentagonala pe care o stim. Cum s-a ajuns acolo? in 1993, in ianuarie, C.D. a facut un gest extraordinar de curajos fata de propriul electorat. Raspunzand la o chemare a centralelor sindicale: C.N.S.L.R. Fratia, ALFA, B.N.S., care s-au adresat tuturor partidelor, cu exceptia celor pe care, de data aceasta, ei le considerau extremiste, sa se faca o noua coalitie, bazata pe o alianta P.D.S.R., care continua sa fie primul partid - cu C.D.R. Noi am raspuns. Nu ne-a fost usor. Eu mi-am pus in joc soarta politica, nu se stia daca electoratul nostru accepta sau va reactiona si am fost la Cotroceni, la o intalnire cu presedintele Iliescu si toti presedintii de partid din acea vreme. Ne-am dus cu un program de guvernare, l-am pus pe masa si am facut aceasta oferta de coalitie C.D.R. - P.D.S.R. cu sau fara P.D. Presedintele Iliescu a spus ca asa ceva nu se poate si s-a ajuns la guvernul care a fost. Deci a fost respins. Noi am considerat ca, in acel moment, interesele tarii, pentru ca incepea sa se contureze criza de astazi, erau mai importante. Ei bine, astazi, asa cum merge campania electorala, dupa parerea mea, nu mai este posibila o alianta C.D.R. - P.D.S.R. De ce? in primul rand, ca intre timp aceasta conexiune intre P.D.S.R. si fenomenul de coruptie a aparut foarte vizibila si foarte clara pentru majoritatea electoratului. Ori, centrul luptei noastre este lupta impotriva coruptiei. Si port acest stindard si spun foarte clar ca, daca putem discuta in ce masura reusim retehnologizarea intr-o luna sau doua sau trei, in problema coruptiei nu este nici o indoiala. Cu asta voi duce o batalie neinfricata si de la inceput. Iar modul extrem de murdar in care P.D.S.R.-ul isi duce campania in ultimul moment a rupt practic, ultimele punti. Pentru ca ar fi imoral fata de electorat ca, dupa ce ai dus o astfel de campanie, acum sa spui: hai sa stergem totul cu buretele si sa punem noi mana pe putere si sa vedem cum putem sa ne impacam.
Ilie Eugen, Bucuresti: “Cum vede dumnealui, ca viitor presedinte, situatia copiilor din Romania si, mai la obiect, alocatiile si asistenta sociala?”
E. Constantinescu: Se pare ca a venit ceasul marilor intrebari. Daca emisiunea de data trecuta a fost mai degajata, mai umana, acum apar, in prim-plan marile probleme. Problema copiilor este, in momentul de fata, marea problema a Romaniei. Sigur ca suntem cu tot sufletul alaturi si de batranii care, dupa o viata de munca si de truda se vad redusi la aceste pensii de mizerie. Dar, problema copiilor este legata de supravietuirea natiunii. Toate statisticile arata ca problema este de un dramatism fara precedent. Natalitatea a scazut intr-o asemenea masura, incat daca ea va continua va fi atinsa insasi fiinta nationala. Am aici un tabel: o data rata mortalitatii, care a crescut extraordinar de mult, si natalitatea, care a scazut foarte mult, incat poporul roman va ajunge peste anul 2000 sa fie cu un milion mai putin. Mai exista altceva: mortalitatea infantila. Suntem pe primul lor in Europa la categoria copiilor care mor in primii ani de viata. Apoi, calitatea copilului. Copiii nostri sunt hraniti prost, in conditii de mizerie, avem boli care sunt ale tarilor subdezvoltate. Deci, atunci cand am pus aceasta problema in Contractul cu Romania, am pus-o ca o problema prioritara. Apoi, concediile medicale pentru mamele cu copii mici. Noi, prin acest Contract, garantam concedii platite mamelor timp de doi ani. Aceasta, pentru ca mamele sa poata sa-i si creasca. Vreau sa va spun ca am facut un calcul foarte subtil care arata ca economia nationala nu va suferi asa de mult. Decat sa-si ia zile fara plata, sa lipseasca de la servici, mai bine sa stea acasa timp de doi ani, sa-si creasca copilul asa cum trebuie, pentru ca astfel redobandim celula de baza a societatii, care este familia. Stimularea trebuie sa se faca prin regimul tinerilor care urmeaza sa-si intemeieze o familie, Or, pentru asta, ei trebuie sa aiba case. in Contractul cu Romania avem acel program foarte precis, de acordare de credite pe termen lung pentru a-si construi case. Si, in sfarsit, vine problema ajutoarelor pentru copii si ajutoarelor sociale pentru mamele cu multi copii. Eu umblu mereu prin sate si mereu sunt intrebat ce sa facem cu acesti copii?! Exista programe ale Bancii Mondiale, cu sustinere financiara in aceste directii.
O. Andronic: Haideti sa le acordam putina atentie si celor care au telefonat in cursul zilei. Dl Anghel Constatin din Galati intreaba “cum se face ca marele avocat Cerveni apara pe cei mai mari escroci din tara, precum Gigi Kent sau Iskandarani, referindu-ne la faptul ca dl avocat face parte din Conventia Democratica din Romania?”
E. Constantinescu: Avocatii sunt avocati pentru a-i apara pe toti. Trebuie sa-i apere pe oameni, pentru ca aceasta este o lege foarte veche, chiar daca au comis fapte ilegale. Dar nu inseamna ca sunt si de acord cu ei. Dreptul la aparare este un drept fundamental. in ceea ce priveste acest caz, al lui Zaher Iskandarani, stiti ca noi am intervenit de la inceput. Am cerut domnului Cerveni sa se autosuspende pe aceasta perioada. Domnia sa a transferat procesul biroului de avocati si nu l-a aparat decat in faza de detinere preventiva. Deci, niciunde nici nu se discuta daca Zaher este vinovat sau nu. Cand s-a trecut la faza a doua, dl Cerveni nu l-a mai aparat.
O. Andronic: Dl Ion Frumusescu, Slatina: “Ce garantii dati ca consilierii prezidentiali nu vor deveni o camarila?”
E. Constantinescu: Mi se pare ceva atat de absurd. Eu am fost rectorul Universitatii, deci am condus o institutie mare. La mine intra oricine. Nu cred ca asa ceva este posibil. Nu am asemenea stil de lucru, sunt dur si sever cu colaboratorii mei pentru ca le cer tot timpul sa lucreze pentru ceilalti. Exista, intr-adevar, nu pot sa neg, aceasta idee ca trebuie sa vorbesti cu seful. Toata lumea va dori sa vorbeasca cu presedintele. Noi vrem sa facem un altfel de sistem in care, fiecare sa-si faca datoria. Presedintele tarii trebuie sa se ocupe de problemele grave, de principiu, dar el trebuie sa ramana om. in programul meu prezidential scrie ca voi continua sa fiu un om asa cum sunt si acum. Romania are nevoie de acest lucru. Ca sa pot fi controlat, voi cere o casa, pe care, la sfarsitul mandatului sa o predau, care sa fie intr-un cartier din Bucuresti, unde sa ma pot plimba cu prietenii, am sa merg cu o masina la serviciu, am sa opresc la stop. Astfel, oamenii vor capata incredere, voi putea sa strang mana tuturor.
O. Andronic: Doamna Ioana Calin din Bucuresti doreste sa stie “cum v-ati procurat pamantul din Voluntari si de la Baneasa si cele cateva apartamente a cate patru camere pentru copii care, acum sunt aproape de finalizare si inclusiv contul deschis in valuta de la banca?”
E. Constantinescu: Uite cum se formeaza legenda. Ziarul “Adevarul” a publicat declaratia mea de avere pentru ca lucrurile sa fie clare. Pamantul din comuna Voluntari si Baneasa este acelasi lucru si am scris acolo ca am 0,5 hectare care sunt mostenire de la tatal meu, pe care le-am recuperat prin Legea 18 si mai am restul de 2,5 hectare care sunt la I.A.S., ca actionar si acestea tot prin mostenire. in ceea ce priveste apartamentele. Stau intr-un apartament in care am stat si inainte, la bloc, la etajul 9, in Pajura, pe care mi l-am cumparat si, in plus, am facut eforturi de a-mi cumpara inca un apartament de patru camere care este in zona Pasajului Marasesti. Si sunt o victima a sistemului pentru ca, desi l-am platit atunci, nici pana acum nu s-a finalizat. Si traiesc cu groaza ca se va mari pretul. in ceea ce priveste contul in valuta pe care l-am declarat, care este de 1.500 - 1.600 de dolari, provine din conferintele pe care le-am tinut in cele mai mari universitati.
O. Andronic: Este un telefon in direct …
Claudia Mironescu: Trebuie sa recunosc ca nu v-am votat nici pe dvs, in 1992, nici pe Victor Ciorbea la alegerile locale. Care este situatia mea? in septembrie mi-am cumparat o casa in care stateam cu chirie chiar dinainte de ‘89. Ieri, la aceeasi emisiune, l-am auzit pe dl presedinte spunand ca daca veti veni la putere veti da chiriasii afara din case. Vreau sa va intrreb daca este adevarat si care este situatia mea, in cazul in care de-abia am cumparat-o?
E. Constantinescu: Am simtit in vocea dvs. grija omului fata de casa lui. Pe mine aproape ca m-ati sensibilizat si, dupa cum stiti, nu-mi critic adversarii. Am auzit si eu de remarca domnului presedinte in functie. Aceasta afirmatie care va ingrijora si pe altii este o minciuna. in al doilea rand, priveste soarta unor oameni. Si aici lucrurile trebuie discutate foarte clar. intamplator, tocmai pentru ca am discutat aceasta problema cu primarul general o cunosc foarte bine. Exista 33.500 de cereri de cumparare a locuintelor de catre chiriasi. Asta se face prin ICRAL-uri. Ele nu sunt coordonate de Primarie. Primaria a facut un contract cu ele printr-o comisie speciala, tocmai pentru a nu impiedica si a face ca lucrurile sa se desfasoare foarte repede; printr-o dispozitie a primarului general s-a anulat aprobarea pe care trebuie sa o dea aceasta comisie. Am cerut si eu o situatie pe ICRAL-uri. Vreau sa va spun ca singura decizie a primarului Victor Ciorbea in aceasta directie a fost ca cele 7.000 de cazuri care mai sunt in litigiu, sa fie lasate la urma, pana cand se pronunta Tribunalul. Va mai dau un exemplu. Exista si acea parte - DAFI - care este a Primariei. Acolo s-au primit 135 de cereri si toate au fost rezolvate. Ce a depins de Primarie s-a rezolvat. Restul este vorba de anumite practici birocratice. Si ma opresc aici pentru ca nu vreau sa fac alte incriminari politice. Trebuie sa precizez un lucru foarte clar pentru toata lumea care este pozitia noastra. Legea trebuia sa se rezolve in maniera urmatoare: casele pot fi cumparate, respectandu-se dreptul de proprietate. Dar pentru chiriasii care trebuiau sa aiba garantii ca raman in casa respectiva, ca nu li se va mari chiria, pana cand nu isi vor construi alte case. S-a preferat o alta rezolvare a problemei, care este periculoasa. Asa cum s-a facut si pentru Constitutie. Nu am votat pentru aceasta lege, dar, daca legea este votata, ea se respecta si daca C.D. va fi la putere si acestea se vor desfasura conform legii.
O. Andronic: As dori sa va pun si eu inca o intrebare. Este evident ca principala problema este nivelul de trai. Un presedinte nu conduce direct economia. Cum aveti de gand sa va implicati in rezolvarea acestei probleme, prin ce parghii?
E. Constantinescu: Eu am aici trei diagrame care privesc cresterea pretului mediu la paine, la lapte si la carne de porc. Datele provin de la Comisia Centrala de Statistica. Toate arata situatia catastrofala, ele aratand guvernul Roman, Stolojan, Vacaroiu si ce se va intampla daca acest tip de guvernare va continua. O catastrofa. Si eu sunt un om care cumpara toate aceste produse, deci avem problema cosului zilnic. Ce putem face? Exista solutii. Si sunt in aceasta campanie prezidentiala pentru a va spune ca aceasta situatie se poate ameliora. Dar nu prin decrete, nu dintr-odata. Problema tine de relansarea economiei si drama noastra este ca, din 1989, produsul intern brut a scazut mereu. Si cred ca, pe langa cuvantul incompetenta, trebuie sa introduc elementul intentionat. Pentru ca cei care au fost la putere, fiind plasati direct sau indirect pe zone de import-export, au fost interesati ca sa mareasca pe aceasta zona, sabotand si distrugand industria alimentara romaneasca.
O. Andronic: Mai avem chiar un ultim telefon, de data aceasta.
C. Tabarca, Moreni: Daca s-a gandit cumva cum sa recupereze din fraudele facute de actuala guvernare, cand va deveni presedintele Romaniei?
E. Constantinescu: Mi-ati pus intrebarea cheie, la sfarsit. Nu presedintele recupereaza fraudele, dar el creeaza premisele ca Justitia sa actioneze. in momentul de fata, dosarele sunt blocate la Procuratura Generala, o alta parte la Ministerul de Interne si la Politie. Ajunge sa fie deblocate, ajunge ca Justitia sa actioneze.

<< Turul al doilea - Fata-n fata cu telespectatorii - Ion Iliescu ||| Turul al doilea - Fata-n fata cu telespectatorii - Corneliu Vadim Tudor >>
| | Citiri: 3741 |

 
Copyright © 2005 - 2016 - Editura AlegRO