* Prima pagină * Căutare * Contact *
 


Cuprins

Introducere
Cuvânt înainte

I Preliminariile
   Clasa mijlocie are de aparat ...
   Nici o personalitate politica ...
   Toate partidele isi fac un titlu de glorie ...
   Intr-o campanie electorala seful echipei ...
   Calitatea de intelectual ...
   Vocea sefilor de campanie ...
   Campania electorala intre ...
II Primul tur - Candidatii se prezinta
   Ioan Pop de Popa
   Corneliu Vadim Tudor
   Gyorgy Frunda
   Adrian Paunescu
   Nicolae Manolescu
   Tudor Mohora
   Petre Roman
   Emil Constantinescu
   Ion Iliescu
   ANALIZE
III Turul al doilea - Fata-n fata cu telescpectatorii
   Ioan Pop de Popa
   Niculae Manolescu
   Petre Roman
   Ion Iliescu
   Emil Constantinescu
   Corneliu Vadim Tudor
   Tudor Mohora
   ANALIZE
IV Turul al treilea - Fata-n fata cu contracandidatii
   Emil Constantinescu
   Ioan Pop de Popa
   Corneliu Vadim Tudor
   Tudor Mohora
   Gyorgy Frunda
   Nicolae Manolescu
   Petre Roman
   Ion Iliescu
Bilanţuri, comentarii, premii
Statistica si politica
Faza finală
   "Finala Mare"
   "Finala Mica"
Dialoguri Post-electorale
   Noaptea legislativelor
   Cui dam voturile din turul 2?
   PRM trage concluzii
   PD Satisfactie bine temperata
   CDR - Euforia victoriei
Super finala turneului
   Ion Iliescu - Emil Constantinescu
Ziua Z
   Amintiri din viitor
ADDENDA
   Partide in campanie
   Partide in campanie (30 aug 1996)
   Aliante in campanie (19 aug 1996)
   Aliante in campanie (26 aug 1996)
   Radu Campeanu
   Gheorghe Funar
   Guvernul Presei Independente
   Rezultatele Turul 1
   Rezultatele finale ale alegerilor prezidentiale
   Regulamente de organizare si desfasurare a "Turneului candidatilor"
   Corespondente
   Un sondaj intarziat
 
Cuvant dupa

 

Carte/Capitol/Subcapitol: Turul al doilea - Fata-n fata cu telespectatorii - Corneliu Vadim Tudor

Corneliu Vadim Tudor:
Am un respect desavarsit fata de toate popoarele pe care le consider creatii ale lui Dumnezeu!
11 OCTOMBRIE 1996

O. Andronic: Buna seara, stimati telespectatori, sunt Octavian Andronic si va spun bun venit la “Turneul candidatilor”. Parcurgem, iata, ultimele etape ale turului doi, cel al extemporalului la care publicul tele-alegator ii supune pe candidatii la presedintie. Astazi, in penultima etapa, in fata dvs. se afla senatorul Corneliu Vadim Tudor, candidatul PRM la presedintie. Bun venit, stimate domnule Corneliu Vadim Tudor, in studioul ANTENEI 1. Bine ati revenit, de altfel.
C. V. Tudor: Buna seara si va multumesc pentru tenacitatea si pentru destoinicia cu care v-ati tinut de acest maraton foarte greu.
O. Andronic: Va multumesc. Stimati telespectatori, asa cum am procedat si pana acum, pe parcursul acestei emisiuni domnul senator va raspunde intrebarilor dvs., intrebari, parte din ele, recoltate astazi la telefonul ziarului “Libertatea”, iar parte pe care le asteptam din partea dvs pe parcursul emisiunii. Pana cand va veni primul mesaj telefonic, domnule senator, as vrea sa va intreb de ce sunteti ragusit.
C. V. Tudor: Nu am baut rece, nu beau decat asa cum bea orice crestin la masa, dar vin dupa un indelungat si dificil turneu prin sapte judete ale tarii; in sapte zile am strabatut sapte judete ale tarii din sud-vestul Romaniei si din Moldova si a trebuit sa tin o serie de alocutiuni, mai ales in fata unor colective muncitoresti, am rostit niste cuvantari. Noi nu avem bani sa avem gigafoane, sa avem statii de amplificare, sa avem microfoane, cum au altii, asa ca mi-am fortat corzile vocale. Profit de aceasta pauza, de faptul ca imi veti pune intrebarile ceva mai tarziu, sa ii rog pe telespectatori sa ia nota de un protest al conducerii PRM fata de un eveniment petrecut in urma cu doua nopti. Este vorba de un abuz al unor subofiteri de la Sectia 2 de Politie din Capitala care, pur si simplu, au arestat trei membri ai Organizatiei de tineret a PRM in zona Baneasa. Acesti tineri nici macar nu lipeau afise, erau in cautarea unor locuri legale pentru afisaj, dar au fost urcati intr-o duba a politiei si tinuti pana dimineata, intre 12:00 noaptea si 4:00 dimineata. intamplarea face ca unul dintre ei este presedintele Organizatiei de tineret Romania Mare, este inginerul Nicolae Vasilescu, care candideaza chiar pentru Camera Deputatilor. Daca politia, condusa de colegul meu de Senat, domnul Doru Ioan Taracila, asa intelege sa ne tina in lanturi si sa prigoneasca oamenii Romaniei Mari, eu cred ca se da un exemplu gresit. Noi am fost civilizati, am desfasurat pana acum o campanie electorala mai mult decat civilizata, responsabila, cu intelegere fata de adversarii nostri, dar daca lucrurile vor evolua asa, tare mi-e teama ca vor degenera. Acesta a fost protestul nostru si doresc sa nu o ia nimeni in nume de rau, dar eu vreau sa-mi apar oamenii.
O. Andronic: Domnule senator, nu ar trebui sa va mirati foarte tare; de altfel, copiii, cei doi fii ai domnului Doru Viorel Ursu, au fost la fel, arestati, in campania electorala locala, asa ca face si politia ce poate, probabil.
C. V. Tudor: Au fost arestati pentru ce au facut ei, sau pentru ce a facut tatal lor cat a fost ministru de interne?
O. Andronic: Nu. Nu. Lipeau afise pentru candidatura tatalui lor. Avem primul telefon, primul mesaj, primul apel pe fir. Sa-l ascultam.
Telespectator: Buna seara. Ma numesc Marian Culineac, sunt din Bucuresti si as vrea sa-i pun o intrebare domnului senator Tudor.
C. V. Tudor: Va ascult.
Marian Culineac: Domnule Tudor, sunteti acuzat de extremism si de atitudine antimaghiara si antisemita. Va rog sa va explicati. Si daca mai am voie, dati-mi voie sa va intreb ce veti face cu averile fabuloase obtinute peste noapte de unii fosti si actuali demnitari? Va multumesc.
C. V. Tudor: Deci va numiti Marian ....
Marian Culineac: Da. Culineac.
C. V. Tudor: ... Culineac? A fost un campion de box al Romaniei cu numele acesta.
Marian Culineac: Da. Va multumesc foarte mult, eu sunt.
C. V. Tudor: Dvs sunteti? Ma bucur ca va preocupa politica. Sunt acuzat de extremism. Eu cred ca singurul si adevaratul extremism este ruinarea economiei nationale, este prabusirea nivelului de trai, este aducerea acestei tari “pe culmile disperarii”, cum suna titlul unei carti de Emil Cioran. Vorbeam de cele sapte judete in care am fost in sapte zile si am vazut: cuvantul la ordinea zilei este paragina. Mai mare rusinea ca ne aflam noi in campanie electorala acum, cand, in mod normal, ar fi trebuit sa ne aflam in campanie agricola, pentru ca ne putrezesc recoltele pe camp. Eu nu ma simt catusi de putin antimaghiar, nu sunt antisemit, am un respect desavarsit fata de toate popoarele, pe care le consider creatii ale lui Dumnezeu pe pamant. Fiecare popor are fiorul sau de divinitate. Noi nu practicam atacuri la persoana, ci atacuri la infractori. in masura in care minoritarii care traiesc in aceasta tara inteleg sa fie loiali si devotati statului national unitar roman, vor avea in persoana mea cel mai bun prieten. Si, la urma urmei, ce antimaghiar sau antisemit sau antitigan as fi eu, cand chiar in conducerea Partidului Romania Mare exista si maghiari, exista si evrei? Unii evrei foarte nevoiasi beneficiaza de programul umanitar “Cina crestina”, prin care eu ofer hrana si medicamente la 110 familii de batrani nevoiasi de mai bine de doi ani de zile; ii ocrotim si pe tigani; important este ca omul sa fie om. in privinta averilor realizate prin frauda, eu am spus-o si o repet: in 48 de ore de la preluarea puterii eu voi confisca toate averile realizate prin frauda, si nu numai ca le voi confisca, dar voi crea un fond de ajutorare a oamenilor nevoiasi, intrucat pana in ziua aceea binecuvantata cand vom reusi sa rezolvam global problemele societatii romanesti, pana atunci noi trebuie sa ne gandim ca sunt sute de mii, poate chiar mai mult, 2-3 milioane de oameni care nu au ce pune maine pe masa, nu au un pahar cu lapte pentru copilasi, nu au un mar pentru ghiozdanelul lor la scoala. Oamenii acestia vor beneficia de ajutorul nostru.
O. Andronic: Domnule senator, doamna Elena Popescu din Bucuresti, intreaba daca domnul Vadim se considera vinovat de rezultatele proaste din punct de vedere economic, si mai ales stiintific - aici nu inteleg - dat fiind faptul ca dansul recunoaste, in articolele pe care le-a scris in “Romania Mare”, ca aceste rezultate sunt dezastruoase din cauza guvernului condus de domnul Vacaroiu. Dar dansul, timp de patru ani, a fost co-partas la toate “realizarile” pe care le prezenta primul ministru in sedintele parlamentului. Se considera atunci vinovat?
C. V. Tudor: Eu cred ca trebuie sa asezam intrebarile acestea pe un fagas normal. Este o acuzatie nedreapta si, cu tot respectul pe care il port telespectatoarei dvs., voi spune ca noi nu am fost co-partasi la nici o guvernare. Noi am avut numai trei secretari de stat in esalonul trei al puterii si un prefect intr-un judet foarte greu, in judetul Constanta, contraamiralul in rezerva ing. Marcel Dragu. Timp de trei luni, acesti patru oameni au fost in esaloanele doi, trei si patru ale asa-zisei puteri. in clipa in care am vazut ca, in spatele acestor oameni si dupa paravanul de stabilitate pe care vi-l asigura si PRM, unii incearca sa faca averi fabuloase si incearca sa prosteasca populatia, in aceeasi zi, intr-o singura clipa,noi ne-am retras toti cei patru demnitari. Toti si-au dat demisia. Stimata doamna Elena Popescu, ati mai vazut vreun partid in Romania, in acesti sapte ani, care sa-si fi retras demnitarii? Nici unul! Toti s-au cramponat cu ghearele si cu dintii de putere. Numai noi i-am retras, pentru ca nu am inteles sa fim raspunzatori noi pentru oalele sparte de altii. Cu o singura fraza vreau sa inchei: am sprijinit guvernarea Vacaroiu in perioada 1992-1993-1994 in primul rand din punct de vedere legislativ. Erau necesare legi, erau necesare unele acorduri financiare si cu FMI, si cu Banca Mondiala, in conditiile in care guvernele precedente - Petre Roman si Theodor Stolojan - adusesera vistieria tarii intr-o ruina dezolanta: mai erau in octombrie 1992 numai cateva milioane de dolari pe fundul sacului. Deci nu vreau sa fiu eu facut raspunzator, pentru ca vinovatia pentru ruina tarii eu cred ca este globala si ii cuprinde pe toti cei care au fost efectiv pe platforma puterii, din decembrie `89 pana astazi.
O. Andronic: Mai avem un apel telefonic.
Telespectator: Domnule senator, ma numesc Adam Gheorghe, din Bucuresti, si vreau sa va pun si eu o intrebare.
C. V. Tudor: Va ascult.
Adam Gheorghe: Daca dvs. veti ajunge presedintele tarii, ce masuri veti lua si ce probleme veti discuta cu toti cei care au guvernat tara pana acum si au adus-o unde au adus-o? Toti simtim pe pielea noastra unde este tara la aceasta ora. Va multumesc.
C. V. Tudor: Este o intrebare la care cred ca sunteti constient si dvs., stimate domnule Adam, ca nu putem sa raspundem in numai cateva secunde sau cateva minute cate avem la dispozitie, dar voi incerca sa arat care este vointa noastra politica pentru asanarea morala a cetatii si pentru a se afla adevarul. Ma intrebati direct ce masuri voi lua impotriva celor care au ruinat tara. Eu nu sunt un om razbunator. Am si eu supararile mele, nu sunt un robot, sunt un om din carne, nervi si oase, ma consum si eu, ma supar cateva ore, dar imi trece. Problema este ca s-a ajuns la aceasta mizerie generala in Romania pe fondul inconstientei clasei noastre politice si pe fondul unei dezastruoase lipse de patriotism. Daca oamenii care au condus aceasta tara - si ma refer nu numai la ministri, la prefecti, ma refer si la primarii pe care, in mare parte, i-a dat opozitia - deci, daca oamenii care s-au situat cu ambele picioare pe platforma puterii ar fi fost animati de ceva mai multa dragoste de tara, le-ar fi fost mila de geamatul surd al populatiei, ar fi condus altfel. La inceputul acestui secol era un diplomat, care a fost si ministru de externe al Romaniei, Vasile Boerescu il chema, si spunea ca in politica se cer trei calitati fundamentale: 1 - sa fii cinstit; 2 - sa fii patriot; 3 - sa ai o judecata sanatoasa. Haideti sa dam filmul inapoi si sa vedem: toti cei care au avut acces la vistieria tarii, toti cei care au dus la cele 7 miliarde de dolari imprumut, pe care nu ii regasim nici in drumuri, nici in poduri, nici in protectie sociala, nici in nivelul de trai, nici in asistenta medicala - toti oamenii acestia au avut o judecata sanatoasa? Toti oamenii acestia au fost cinstiti, toti oamenii acestia au fost patrioti? Deci, eu voi lua urmatoarele masuri: voi lasa legea sa-si spuna cuvantul. in primul rand ca voi repune in drepturile lor institutiile fundamentale ale statului, pentru ca de aici pleaca disperarea marii majoritati a romanilor: romanii nu mai au instantele morale si juridice la care sa se adreseze; se duc la primarii - li se inchide usa in nas; se duc la prefecturi - prefectul zice ca nu are nici o putere; se duc la ministere - nici nu sunt lasati sa treaca de cordoanele de ordine. Deci, asta voi face. Democratia nu este, in definitiv, decat dictatura legii. Nu altfel este situatia in patria democratiei, in America, nu alta este situatia in Germania, Italia, Franta, Marea Britanie. Cu aceasta vreau sa inchei raspunsul la aceasta intrebare. Daca da bunul Dumnezeu sa fiu votat - in pofida tuturor sondajelor mai mult sau mai putin mincinoase - in suprema magistratura in stat, eu am fagaduit ca voi conduce cu Biblia in stanga si cu Constitutia in dreapta. Acestea sunt cele doua carti fundamentale, in afara carora noi nu avem nevoie sa ne raportam la patria noastra.
O. Andronic: Domnule senator, domnul Popescu Victor, din Bucuresti, intreaba: daca veti fi ales presedinte, cu ce mana veti semna decretele,daca ambele maini sunt ocupate - dreapta cu Biblia si stanga cu Constitutia?
C. V. Tudor: Da. Este buna intrebarea. Ar trebui sa fiu un fel de Budha, sa am sase brate, insa cred ca si domnul Popescu, si telespectatorii ceilati isi dau seama ca un crestin practicant are Biblia in inima. Deci o voi semna cu dreapta - daca as fi fost Bill Clinton o semnam cu stanga, pentru ca el este stangaci.
O. Andronic: Domnul Iordache Ganea, din Bucuresti, pune o intrebare interesanta: daca nu veti castiga Cotrocenii, iar invingator va fi unul dintre binecunoscutii candidati care fac cel putin tot atata caz de credinta stramoseasca cat si dvs., cum va veti impaca cu ideea ca rugaciunile altuia au fost mai bine primite de catre bunul Dumnezeu? ii veti recunoaste celui ales gratia divina si, ca drept-credincios ce sunteti, ii veti da respectul cuvenit si ascultarea?
C. V. Tudor: Eu am o vorba, stimate coleg
O. Andronic: vai de tara si de poporul care nu au de unde alege, vai de tara si de poporul care ajung numai la aceasta alternativa. Eu nu fac caz de credinta strabuna, eu sunt un crestin practicant, am crescut cu Biblia in casa, mi-am facut teza in sociologia religiei cand am absolvit facultatea, in 1971, pe vremea cand nu se putea scrie asa ceva, am facut danii dupa 1990 la peste 60 de biserici, m-am cununat ortodox la Biserica Amzei, in 1987, si chiar foarte multi oameni care acum fac pe disidentii si imi erau totusi amici au refuzat sa intre in biserica pentru a nu-si strica dosarul - martor este generalul Valeriu Buzea, care a avut curajul sa ma urmeze la sfantul altar;ulterior mi-am botezat cele doua fetite in religia strabuna, cunoscut fiind faptul ca Mihai Eminescu spunea ca Biserica Ortodoxa este mama neamului romanesc. Eu nu fac caz, nu-mi este rusine ca ma las condus in viata numai si numai de preceptele biblice si de judecata suprema a lui Dumnezeu. ii vad in schimb pe altii ca isi fac cruci de dimineata pana seara, oameni pe care in viata mea nu i-am vazut la o manastire, nu i-am vazut la o biserica, nu stie nimeni cu ce s-au ocupat pana acum, ba, din contra, erau liberi-cugetatori sau atei convinsi sau secretari de partid. Sa fie sanatosi, dar de ce isi rascroiesc biografia? Acum se bulucesc toti unde este un hram, unde este o tarnosire de biserica, unde este o coliva mai mare si cu bomboane fondante mai apetisante - ei se duc toti acolo sa fie vazuti; ei se duc, de fapt, nu sa-l asculte ei pe Dumnezeu, ci Dumnezeu sa-i asculte pe ei.
O. Andronic: Sa-i bage in seama.
C. V. Tudor: Da, sa-i bage Dumnezeu in seama, eventual prin intermediul micului ecran. Nu este prea tarziu sa te crestinezi, nu este prea tarziu sa-ti intorci fata catre Dumnezeu, nu trebuie facuta din religia strabuna o trambulina pentru capatuiala politica. Deci, dvs. ati pus aceasta intrebare parabola si cu mult umor - il apreciz: daca rugaciunile lor au fost mai bine receptate de catre Dumnezeu. Dumnezeu ii inalta pe muritori uneori tocmai ca sa aiba de unde sa-i pravale, mai de sus. Deci s-ar putea sa iasa altul ...
O. Andronic: Sa fie razbunarea lui Dumnezeu.
C. V. Tudor: ... in locul meu, dar nu stiu care va fi pasul urmator pe care il va face.
O. Andronic: Mai avem un apel pe fir. Va ascultam.
Telespectator: Buna seara. Ma numesc Ghituran Gheorghe, din Bucuresti. Pun intrebarea domnului Tudor: de unde are posibilitati materiale de alimenteaza atatia nevoiasi?
C. V. Tudor: Este o intrebare binevenita. Aproape ca ati putea fi suspectat ca v-am rugat noi sa ne puneti intrebarea aceasta. Am avut, ce-i drept, la infiintarea revistelor “Romania Mare” si “Politica”, posibilitati materiale ceva mai consistente, pentru ca erau tirajele mai mari si costurile de productie, de hartie si de fabricatie ceva mai mici; acum ne-am restrans cu totii, toti si-au scazut tirajele - si pentru ca lumea nu mai are bani sa cumpere. Eu inca produc, revista “Romania Mare in special inca produce, desi noi nu publicam reclame si mica sau mare publicitate, producem, am creat 200 de locuri de munca pentru redactori, corectori si difuzori, deci din banii produsi de revistele mele eu dau medicamente si alimente la acesti batrani, in ideea ca i-am iubit foarte mult pe parintii mei, am avut un cult pentru ei, i-am divinizat; i-a luat bunul Dumnezeu la el, dar uite ca exista un transfer de dragoste - ii iubesc pe acesti batrani necunoscuti. Cine a spus prin diverse publicatii ca eu as avea mosii, lacuri, domenii si alte acareturi a spus un neadevar si si-a facut un pacat, pentru ca nu exista asa ceva - eu ii rog chiar pe colegii de la ANTENA 1 sau de la alte posturi de televiziune sa se duca acolo unde spuneau aceste publicatii ca eu am aceste proprietati si sa le filmeze si sa le dea pe post. Daca exista, eu le daruiesc tuturor acelora care m-au contestat. Dar mai am o sursa de venit pentru a alimenta acest program umanitar, `Cina crestina`: este salariul meu de senator. Eu de patru ani de zile nu mi-am ridicat salariul niciodata. Martore sunt secretarele de la Senat si Departamentul financiar - toti acesti bani i-am folosit ca burse, i-am dat ca burse la 10 studenti din Valea Jiului, in minerit, pe care nici nu i-am vazut la fata, nu-i cunosc, nu le-am dat pentru capital politic sau electoral; si, de asemenea, ajut orfanii revolutiei din Bucuresti - sunt 167 de orfani ai revolutiei si de fiecare mos Nicolae, de 6 decembrie, la sfarsitul fiecarui an, dar si cu alte prilejuri, eu le pun cadouri in ghetute, le cumpar hainute, jucarii, tot ce pot si eu, in ideea asta, pe care o spune Evanghelia - cine il ajuta pe sarac il imprumuta pe Dumnezeu, in sensul ca atunci cand vom trece vamile vazduhului, Dumnezeu ne va da insutit inapoi.
O. Andronic: Domnule senator, inainte de a prelua urmatorul apel telefonic, o intrebare scurta si cu un raspuns scurt: domnul Iancu Ionel este dornic sa afle ce ati facut cu vechiul carnet de partid - l-ati ars? Daca nu l-ati ars, sa il aratati.
C. V. Tudor: Nu pot sa il arat, pentru ca nu il mai am. Ar fi mai bine daca l-ati intreba pe colegul meu de Senat, Viorel Salagean, care a fost secretarul de partid pe Comitetul presa si tiparituri si stiti bine ca a fost intr-un fel seful nostru, dar era un om cumsecade, noi nu il blamam, a lasat loc de buna ziua, cum au fost si altii din vechea asa-zisa nomenclatura, care au facut lucruri bune pentru oameni; atat Viorel Salagean cat si alti oameni - Constantin Mitea, Iulian Vlad, atatia altii -stiu ca in ziua de 5 iunie 1989 eu am trimis o scrisoare presedintelui de atunci al Romaniei, Nicolae Ceausescu, in care i-am spus ca nu mai pot face parte din acelasi partid cu calaii mei, ai familiei mele si ai culturii romane - eram exasperat ca urma sa se demoleze domiciliul bucurestean al lui Mihai Eminescu din strada Buzesti nr.5, se daduse jos placa de marmura, dadeau tarcoale buldozerele, eram suparat ca se daramase Biserica Sfanta Vineri - au fost niste procese de trezirea constiintei, si am depus in acel plic si carnetul de partid, si legitimatia de reporter - pentru ca eu am fost reporter, nu am avut functii nici politice, nici administrative - legitimatia de reporter AGERPRES am depus-o pe adresa lui Nicolae Ceausescu. Deci, probabil ca acel carnet este in arhive - este la CC sau la Armata, nu stiu cine a preluat arhivele respective. Repet: nu am fost nici disident, nu am fost nici rezistent, dar am putut sa privesc in oglinda constiintei mele morale.
O. Andronic: Sa ascultam mesajul telefonic urmator.
C. V. Tudor: Va rog.
Telespectator: Domnule senator, ma numesc Dorian Lupu, din Ploiesti, si, desi intrebarea pe care vreau sa v-o pun a fost intr-un fel anticipata de un antevorbitor, as dori, totusi, si sper ca este foarte important sa va precizati pozitia in legatura cu faptul ca pana cand s-a produs ruptura de PDSR concret, din punct de vedere al colaborarii politice ati sustinut guvernul Vacaroiu in Parlamentul Romaniei alaturi de celelalte 3-4 partide in tot ce a facut bine si in tot ceea ce a facut mai putin bine. Am inteles ca v-ati justificat ca trebuiau adoptate legi, legi urgente si legi necesare, insa nu era neaparat nevoie ca aceste legi sa fie adoptate de un guvern condus de Nicolae Vacaroiu. Deci, o eventuala motiune de cenzura sustinuta si un alt premier care sa faca, deci sa sustina, pe langa legi capabile si o aplicare practica, deci care sa aiba si puterea de a duce pana la capat legile pe care le-a propus, vi le-a propus in parlament, dvs., parlamentul le-ati adoptat si treaba sa iasa bine. Deci, care este pozitia dvs. totusi mai clar exprimata, pentru ca este totusi o perioada de timp destul de lunga in care dvs. ati sprijinit acest guvern intre celelalte partide, desigur, care au sprijinit PDSR, acest guvern l-ati sprijinit sa supravietuiasca.
C. V. Tudor: Am inteles.
Dorian Lupu: Va multumesc.
C. V. Tudor: Si eu va multumesc pentru intrebare. Cu riscul de a ma repeta, eu va spun urmatorul lucru: noi am sprijinit acest guvern in plan legislativ, era nevoie de legi - aduceti-va aminte, cand au fost unele legi importante, inclusiv acordurile cu FMI si Banca Mondiala, opozitia trantea bancile in parlament si ne lasa pe toti cu buza umflata, cum spune romanul, si parasea sala Omnia sau aula din Dealul Mitropoliei. Daca era asa de democratica si iubitoare de tara, de ce nu a votat ea aceste legi? Cineva trebuia sa o faca, cineva trebuia sa asigure continuitatea statului roman, a parlamentului roman si a guvernarii. Sunt perfect de acord ca acest guvern a facut si multe greseli, dar in prima faza, atata timp cat a mai ascultat de sugestiile noastre si ale partidelor aliate, acel guvern a facut si lucruri bune; cel putin in comparatie cu guvernele precedente - Petre Roman si Theodor Stolojan - guvernul Vacaroiu a facut si unele lucruri bune. Noi nu trebuie sa uitam ce mostenire lasasera cele doua guverne. Si apoi, stimate domn Lupu, cine voiati sa vina? Sa spunem ca triumfa o motiune de cenzura. Venea opozitia la putere. Ce avea opozitia in sanul ei? Nu vorbesc de toata opozitia si nu vorbesc de oamenii de valoare - care efectiv sunt in toate partidele opozitiei. Sunt prieten cu foarte multi batrani taranisti, care au facut temnita pe nedrept, prieten cu foarte multi liberali. Nu aceasta este problema. Problema este mesajul lor politic, problema ca ei aveau o directionare destul de confuza pentru poporul roman. O opozitie care a exersat “monarhita” pe spatele poporului roman, o opozitie care ani de zile scotea lumea in strada cu portretul regelui Mihai, fostului suveran Mihai, o opozitie care timp de cinci ani a avut o alianta impotriva naturii, impotriva vointei poporului roman, cu organizatia UDMR, care milita pentru sfartecarea teritoriala a tarii, care arbora drapelul Ungariei in inima Transilvaniei romanesti, care canta imnul Ungariei in catedrale romanesti, o opozitie din care foarte multi, in 16 iunie 1989, deci inaintea evenimentelor, semnasera Declaratia de la Budapesta, conform careia Transilvania era “un spatiu de complementaritate intre Ungaria si Romania” - deci, vezi Doamne, ar trebui sa o cedam o data si o data - o asemenea opozitie nu ar fi putut sa ofere o varianta credibila de guvernare in ruptul capului,cu masuri de drepta, cu masuri radicale, cu oameni violenti, cu isteria, cu furia aceasta asa-zis anticomunista, de fapt, cu o inadaptabilitate sociala -aceasta opozitie nu ar fi facut decat sa inspaimante populatia. Aduceti-va aminte ce spunea un domn de la Constanta - ulterior, a ajuns si primar al municipiului Constanta, nu vreau sa-i mai dau numele - spunea ca, daca opozitia va ajunge la putere, ei vor trece cu buldozerul peste un milion de comunisti. Se poate asa ceva?! Poporul roman este un popor crestin, este un popor tolerant, cum putem sa permitem asemenea declaratii de o inconstienta si de o barbarie fara precedent in istoria Romaniei? As vrea sa fiu bine inteles: eu cred ca opozitia nu ar fi venit decat cu cateva mii de crini halaici - cred ca am fost bine inteles, adica domnul Crin Halaicu multiplicat la scara nationala, cateva mii de personaje de genul acesta. Amintiti-va cum ne dadea apa neagra la robinete; amintiti-va cum a ciuruit, parca de obuze, drumurile Capitalei; amintiti-va ca toti am avut frig in casa; amintiti-va si ce averi colosale a realizat acest membru fruntas al opozitiei, care pana alaltaieri a fost secretar general al PNL-Quintus, deci unul din pilonii opozitiei. Asa trebuie pusa problema. Eu nu cred ca trebuie sa fiu eu tras la raspundere; dimpotriva, eu am avut barbatia si am avut luciditatea de a iesi din rand si a spune: “Fratilor, asa nu se mai poate, trebuie creata o opozitie cu adevarat nationala!”Numai o singura fraza vreau sa va mai spun: intr-adevar, lumea vrea o schimbare, dar nu orice fel de schimbare. Si, in general, romanului ii este teama de necunoscut. Avertizez de pe acum - cu toata dragostea pentru alegatorii nostri sau pentru cei inca nehotarati - ca nici un partid nu va putea guverna de unul singur. Problemele sunt atat de multe, situatia Romaniei este atat de grava, incat nimeni nu poate sa aiba orgoliul acesta maladiv de a crede ca va salva el, de unul singur, tara. Trebuie sa avem cu totii vocatia muncii in echipa si sa se termine cu stampilele acestea - ca unii sunt nostalgici, ca unii sunt democrati. Cu ce ar fi cineva mai democrat decat noi, cineva care, de fapt, fusese secretar al CC al PCR sau presedinte al UASCR?
O. Andronic: Domnul Stefan Dinca, din Bucuresti, intreaba urmatorul lucru: Avand in vedere faptul ca de la lovitura de stat din 1989, care a culminat cu mascarada de proces in cadrul careia au fost asasinati Nicolae Ceausescu, seful statului roman, si Elena Ceausescu, va intreb daca aveti de gand, in cazul castigarii alegerilor, sa declansati, in mod legal, procedura de reabilitare a acestor martiri?
C. V. Tudor: Si aici este foarte mult de vorbit. Sunt perfect de acord ca a fost o lovitura de stat, dar in doua viteze, cum se spune. in primul rand, a fost o revolta spontana a populatiei. in ultimii sase-sapte ani ai acelei guvernari, ai acelei dictaturi de demolare, de constructie, de dezvoltare, cum ii spune profesorul Viorel Roman, din Bremen, s-au facut si foarte multe greseli, s-a strans prea mult cureaua si “aspru este poporul cand scapa de nenorocire” - cum spunea un dramaturg antic grec. Deci, pe fondul acelei revolte populare pe deplin justificate, a fost o echipa de complotisti de profesie, care au luat puterea din mers si au cautat sa o legitimizeze - s-a organizat acea baie de sange din toata tara, care o data si o data o sa isi dezvaluie toate tainele. La aceasta intrebare as putea raspunde si cu o parabola istorica: la 1 februarie 1785, dupa cum se stie, martirul national Horea a fost tras pe roata pe Dealul Furcilor din Alba Iulia. De 211 ani, romanii nu pun semanatura acolo, desi este pamant bun ca untul - nu pun grau, nu pun legume, nu pun nimic de genul acesta,pentru ca spun taranii romani: “Acolo este sangele Horii si noi paine cu sange nu vom mesteca in gura niciodata”. Deci, iata ce vreau sa spun: pe sangele acelor copii nevinovati, dusi ca mieii la taitor - cum spunea Vasile Parvan -, pe sangele celor o mie si ceva de martiri din decembrie 1989 nu se poate cladi nimic; de aceea nu se incheaga nimic, este un blestem. Deci, eu sunt hotarat sa fac lumina in privinta acelor evenimente, sa stiu care este amestecul strain, care este amestecul sovietic, in primul rand, care este amestecul unguresc, care este amestecul MOSSAD-ului, ce rol a avut Reuniunea de la Malta in rasturnarea regimului Ceausescu si de ce a fost nevoie sa fie dus la zidul de cazarma al Targovistei un om care a avut, fireste, pacatele lui, dar a avut si merite mari in reconstructia acestei tari, a avut o vocatie constructiva si, in orice caz, a avut o pozitie foarte ferma impotriva imperialismului sovietic, care era in perioada aceea la apogeul sau? De ce a fost nevoie, in Sfanta zi de Craciun, cand romanul nu sacrifica nici o pasare, nici porcul - ii omoara inainte de Ignat cu doua zile -, de ce a fost dus la zidul Targovistei si ciuruit cu sase sute de gloante, dupa cum imi marturisea generalul Ion Alexandru Munteanu, care intre timp s-a prapadit si el, de tanar, in mod foarte suspect, asa cum si generalul Stefan Guse s-a mutat la cele vesnice? De ce a trebuit sa aiba loc acel asasinat odios? Va veni o vreme cand vom afla.
O. Andronic: Avem un mesaj.
Telespectator: Buna seara. Ma numesc Traian Demetrescu. Domnule senator, vreau sa va spun ca sunt cititor asiduu si fervent al publicatiilor dumneavoastra, saptamanalele, si v-am urmarit ieri in emisiunea de la EUROPA NOVA. in publicatiile dumneavoastra spuneti ca “Evenimentul zilei” este o scursura ordinara, care este citita de cativa soferi de tir sau de taxi sau de cateva coafeze proaste. Am inteles, tot ieri, ca ati aflat din “Evenimentul zilei” ca sunteti convocat in Bucuresti. As dori sa stiu daca cititi “Evenimentul zilei” de regula si daca dati bani pe el.
C. V. Tudor: Este o intrebare mai putin obisnuita. Am avut, intr-adevar, o emisiune aseara, intre orele 21.00-22.00, la EUROPA NOVA. Eram dimineata la Suceava, ma pregateam sa vizitez Casele memoriale Ciprian Porumbescu si Nicolae Labis, fusesem inainte si la mormantul parintilor lui Eminescu de la Ipotesti, unde am depus flori, fusesem si la casa lui Creanga de la Humulesti, adica am avut si un turneu cultural, pentru ca erau locuri unde am simtit nevoia sa-mi incarc bateriile sufletesti; iar la masa de dimineata, ieri, la Suceva, inainte de a porni intr-un foarte dificil drum prin Bucovina si, ulterior, la Bucuresti, am vazut si eu cu surpindere ca sunt invitat de catre EUROPA NOVA in direct la aceasta emisiune. Nu stiam nici eu; se pare ca nici cei de la EUROPA NOVA nu prea stiau. Cineva de acolo, o secretara, comunicase la “Evenimentul zilei” si ei au gazduit acea notita. Am stat in cumpana, m-am sfatuit si eu cu amicii mei - eram cu deputatul Iuliu Furo, eram cu fostul ambasador al Romaniei la Washington, domnul Nicolae Gavrilescu, eram cu alt vicepresedinte al partidului, Cornel Ciontu, cu mai multi deputati si senatori ai nostri. Nu ne-a fost usor, pentru ca era drumul foarte lung, dar am hotarat sa participam totusi, pentru ca am un respect desavarsit fata de cititori si fata de telespectatori, in general fata de marile publicatii. Daca nu ne-am fi dus la intalnirea aceasta, programata sui-generis si cam peste mana, eram criticati - si noi, de la “Romania Mare”, era criticat si postul EUROPA NOVA, cadea rau si “Evenimentul zilei”. Deci, erau colegi de breasla de-ai nostri, asa ca ne-am dus. Nu eu am cumparat “Evenimentul zilei”, dar nu fac un secret ca il citesc. Am avut, ce-i drept, polemici cu acest ziar o lunga perioada de timp, ele au culminat cu gazduirea de catre acest ziar, sub impulsul lui Virgil Astalos Magureanu si a colonelului Gheorghe Atudoroaie, de la SRI, a unui serial abominabil, de vreo 22 de episoade, al unui dezechilibrat psihic, care - saracul - are nevoie de un control medical, dar il voi ajuta si pe el, pentru ca sunt uman - este vorba despre fostul procuror tortionar Dan Mirescu; a fost gazduit acel serial abominabil, dar am rezistat cu brio, pentru ca era mai nebun cel care se uita in gura unui asemenea om. Nu era nimic adevarat din tot ce se spunea acolo, dar a fost o ultima tentativa de tinere a mea in lanturi, de compromitere a mea cu orice pret. Iata insa ca Ion Cristoiu, pe care eu il apreciez - noi ne stim de 20 de ani, suntem colegi de breasla, este un om foarte inteligent, din pacate, strica faptul ca apare de dimineata pana seara la televizor, aceasta s-ar putea intoarce ca un bumerang impotriva lui, dar nu neg calitatile lui, cine ii neaga calitatile de editorialist se face singur de ras - Cristoiu a gasit de cuviinta sa publice drepturile mele la replica, o pagina de ziar, si eu am considerat polemica incheiata. Asadar, de mai bine de trei-patru luni, la noi nu mai apar nici caricaturi, nici polemici dure impotriva “Evenimentului zilei”, pentru ca eu consider ca nu presa este vinovata de ceea ce se intampla la ora actuala in Romania si ca, de fapt, noi ar trebui sa fim cu totii de aceeasi parte a baricadei. Inamicul numarul unu al societatii romanesti nu este presa, ea este un watch-dog, cum spun politologii americani, ea trebuie sa fie un caine de paza; inamicul este mizeria, inamicul este jaful, inamicul este coruptia. Toti trebuie sa facem pasul acesta la off-side, cum ar spune generalul Iordanescu, si sa luam taurul de coarne.
O. Andronic: O intrebare legata de ultimele dumneavoastra cuvinte: Domnul Mihai Boboevici - nu stiu de unde, este cu prefixul 048, nu stiu ce oras este: Daca in lupta impotriva coruptiei si a saraciei ar da mana cu Sorin Rosca-Stanescu?
C. V. Tudor: Aveti oameni animati de un profund spirit comic. Eu le multumesc, ma fac sa uit de oboseala pe care o incerc de cateva zile. Doresc sa va spun ca eu nu tin ranchiuna, nu am un spirit razbunator, cum au altii impotriva mea, care au inscenat procese, care mi-au ridicat imunitatea parlamentara tocmai pentru ca am nimerit peste niste viespi si le-am stricat tabieturile. Deci, daca idealul este nobil, daca este o cauza nobila si oamenii sunt corecti, sunt cinstiti si nu imping polemica si asa-zisele demascari pana la limita irationala, pana la limita dincolo de care incepe minciuna si incepe vanatoarea de oameni, daca oamenii acestia despre care vorbim pastreaza masura, eu dau mana cu oricine, inclusiv cu fostul meu coleg de liceu, de la Sfantul Sava, Sorin Rosca-Stanescu, desi in urma cu o luna, la o emisiune de la ANTENA 1, el a spus niste minciuni colosale impotriva mea - spunea ca imi dadeam singur telefoane cand eram tanar reporter la “Romania libera” si alergam, pe alta parte, sa raspund si pretindeam ca vorbesc cu Dumitru Popescu. Cine poate sa creada asemenea ineptii? Ar fi trebuit sa roseasca dupa ce a spus asemenea comicarii, dar nu ii neg calitatile sale de jurnalist.
O. Andronic: Avem un alt mesaj telefonic.
Telespectatoare: Buna seara. Stimate domnule senator, ma numesc Lucia Stanoi. Sunt o mare admiratoare a dumneavoastra, v-am cunoscut si la tebea in 1991, v-am urmarit pe dumneavoastra, ca si pe toti politicienii, iubesc foarte mult aceasta tara si vreau sa va spun ca, de atunci si pana in prezent, nu m-ati dezmintit in nici o intreprindere, fie politica, fie gazetareasca, fie de poet, char si cartea pe care mi-ati daruit-o. As vrea sa fiu foarte scurta: acum doua seri, la aceeasi emisiune patronata de domnul Octavian Andronic, domnul presedinte Ion Iliescu facea urmatoarea referire: s-a trezit un fost informator al Securitatii, care acum face pe justitiarul. Se referea la dumneavoastra si eu stiu ca dumneavoastra nu sunteti, nu faceti pe justitiarul, ci sunteti justitiar.
Telespectatoare: Este clar ca la dumneavoastra se referea - va spun foarte sincer, pentru ca eu am urmarit atenta. Stimate domnule senator, as vrea sa imi raspundeti la urmatoarea intrebare: daca domnul presedinte Iliescu v-a acuzat - este drept ca nu v-a pronuntat numele, dar eu stiu ca s-a referit la dumneavoastra, ca faceti pe justitiarul, alt justitiar la ora aceasta noi nu mai avem, poporul roman -, era mai rusinos pentru dumneavoastra daca ati fi fost informator, desi eu va cred, dumneavoastra ati dezmintit in toate publicatiile si in orice ocazie ati avut, este mai rusinos ca dumneavoastra, daca ati fi fost un fost informator al Securitatii, sa faceti acum pe justitiarul, decat un fost ofiter de Securitate, in persoana domnului Virgil Magureanu, care si dansul a recunoscut, desi intai a mintit, si dupa aceea a recunoscut, sa fie directorul unui asa serviciu important al tarii? Pentru ca eu mi-am simtit insultate inteligenta si dreptul la opinie.
C. V. Tudor: Stimata doamna Lucia, nu am urmarit emisiunea, pentru ca - v-am spus - eu colindam satele, si targurile, si orasele Moldovei, insa mi-a facut semn colegul Octavian Andronic ca nu s-a referit la mine domnul Ion Iliescu, asa ca, cu toata simpatia pe care spuneti ca mi-o purtati, ar fi pacat sa ma atrageti acum intr-o polemica inutila cu actualul presedinte al Romaniei. Deci, cred ca este o falsa problema; din moment ce nu s-a referit la mine, nu stiu ce as putea raspunde. Dar nu as vrea sa va las cu inima indoita in ceea ce ma priveste - au fost unii care m-au acuzat si pe mine ca am colaborat cu Securitatea, si ar trebui sa repunem cu totii lucrurile la punct si aici. Nu este o rusine sa fi lucrat sau sa fi colaborat cu serviciile secrete ale tarii tale; este rusine sa fi lucrat cu un serviciu secret strain impotriva intereselor poporului tau, cum au fost destui indivizi de genul acesta, care pe urma au fost recuperati de diversele tari sau au capatat dregatorii inalte chiar in Romania. in ceea ce ma priveste, eu nu am colaborat cu Securitatea, cum a sustinut, spre rusinea sa, fostul capitan de securitate Virgil Astalos Magureanu, care a incercat sa intoxice opinia publica - a publicat in urma cu vreo trei saptamani un raport al SRI in care se atacau niste probleme grave de siguranta nationala, cum erau, de pilda, Fabrica de tigarete de la Ramnicu Sarat, apoi, cei care beau alcool infestat cu pesticide, sau cam asa ceva; pe urma s-a referit si la situatia canalizarii, s-a referit la niste chestiuni de genul acesta care mie mi-au taiat respiratia, pentru ca, daca noi dam de la gura infometatului popor roman sute de dolari pentru un serviciu important al tarii - pentru ca eu nu atac institutia - pentru ca SRI, pentru ca domnul Astalos sa se ia de betivi, sa se ia de canale, sa se ia de niste chestiuni derizorii, as spune eu, atunci nu stiu ce sa mai cred. Va veni o vreme cand il vom intreba pe domnul Magureanu, care compromite de sapte ani SRI, cati spioni a prins SRI in sapte ani? Nu a prins nici unul. in schimb, in acest raport el se rafuieste cu mine. Singurul politician si singurul partid care apar in acest raport, tocmai inaintea alegerilor, ca sa ne creeze prejudicii grave, sunt eu si, respectiv, PRM.
O. Andronic: Un alt apel telefonic.
Telespectatoare: Buna seara. Ma numesc Dorina Milea. Sunt pensionara. ii adresez domnului senator Vadim urmatoarea intrebare: ca bun roman care sunteti - si stiu ca sunteti, si va admir foarte mult - cum considerati dumneavoastra aceste usi deschise pentru acel Paul Lambrino, inclusiv primirea de catre presedinte si de catre oficialitatile tarii noastre, iar regele Mihai, care - ce sa facem - a fost regele tarii, scrie in istorie, am invatat despre el in istorie, cu partile lui bune, cu partile lui rele -nu considerati necesar, daca dumneavoastra veti deveni - si mi-as dori sa deveniti presedinte al tarii -, sa ii faceti regelui invitatia de a veni definitiv in tara si de a-i oferi unul dintre palatele lui, sa stea cu intreaga familie, pentru ca, la varsta lui, dati-mi voie sa va spun ca poate este singura lui mare dorinta, ca roman, si cred ca... Asta este, s-a nascut roman, roman moare. Va multumesc foarte mult si va doresc succes in alegeri.
C. V. Tudor: Este mult de vorbit pe tema aceasta, pentru ca intamplarea face ca ma consider un mic expert in materie - totusi, sunt sociolog, dar sunt si istoric si m-a preocupat dinastia de Hohenzolern. Eu fac parte dintre aceia care si inainte de 1989 au scris despre meritele reale ale casei regale, in special despre Carol I si Ferdinand cel Loial - martore sunt almanahurile revistei “Saptamana” de dinainte de 1989, de pe vremea cand - sa mi se ierte expresia cam neaose - nu se prea auzea piuit de monarhist, asa cum nu se auzea piuit de taranist - nu vorbesc despre cei care au fost in temnita, cu ei este altceva, Dumnezeu sa ii ajute, sa le vindece bolile, sa le prelungeasca viata - ma refer la cei mai tineri. Nu se auzea piuit de taranist sau piuit de liberal pe vremea cand eu ceream tiparirea cuvantarilor lui Iuliu Maniu, tiparirea cuvantarilor lui Ion si Ionel I.C.Bratianu, tiparirea cuvantarilor lui Vaida Voevod, Vasile Goldis, Tache Ionescu si ceilalti. Deci, eu nu mi-am schimbat biografia si nu devii patriot peste noapte - ori esti patriot toata viata, ori incurci locul. in privinta ex-regelui Mihai, doresc sa va spun ca el nu s-a situat la inaltimea inaintasilor sai. El a avut cateva mari pacate, poate si datorita faptului ca era un om foarte tanar, necopt - sa nu uitam ca el, dupa renuntarea la drepturile de mostenitor de catre tatal sau, Carol al II-lea, a fost proclamat rege o perioada, pe la varsta de cinci ani - a fost regenta aceea, compusa, mi se pare, din Miron Cristea, din Sarateanu si Buzdugan - dupa care s-a intors regele in tara, adus de Iuliu Maniu, dar Maniu a fost un fel de Fabius Cunctator, personaj din Roma antica, adica nu a facut-o cu mana lui, el a predat sefia guvernului unui personaj de mana a a doua din PNt, ca sa nu se spuna ca Maniu l-a adus pe Carol Caraiman, viitorul Carol al II-lea in tara; la cateva saptamani, el avea sa devina din nou sef al guvernului. Dar acestea sunt tribulatiile istoriei si nu are rost sa ocupam spatiul emisiunii cu ele. Deci, practic, Mihai, intr-un fel, a mostenit dreptul unui uzurpator; Carol al II-lea l-a uzurpat pe propriul sau fiu - cam asa ar veni. Este ceva care intra sub incidenta Almanahului “Gotha” si a regulamentului de functionare si de supravietuire a Casei de Hohenzolern de-a lungul secolelor. El a gresit foarte grav si in septembrie 1940, cand si datorita lui s-a intrat in axa Berlin-Roma-Tokyo. De altfel, el este singurul sef de stat care mai supravietuieste din acea alianta germano-italo-japoneza - a murit imparatul Hirohito, a murit Mussollini, a murit Hitler - dupa cum se stie, fostul rege Mihai este singurul care mai supravietuieste. El a facut alianta si cu legionarii, le-a dat bani legionarilor - am descoperit documente eu, in arhivele statului - le-a dat bani legionarilor, la trei saptamani dupa aceea Nicolae Iorga avea sa fie asasinat de legionari. Sunt chestiuni pe care istoria nu are cum sa le stearga. Pe urma, l-a arestat prin viclesug pe maresalul Ion Antonescu. Eu nu zic ca el nu a avut pacatele sale, dar el a fost un om sacrificat. Ce era sa faca maresalul Antonescu, cand ramasese numai cu jumatate de tara si cand era noua ordine mondiala - pentru ca tot auzim, din doua in doua decenii, de noi ordini mondiale -, era o noua ordine mondiala, care ameninta cu transfomarea Romaniei intr-un teatru de razboi, venea tavalugul atator mari armate peste noi. Deci, il aresteaza pe maresalul Antonescu inainte ca acesta sa poata negocia, poate, un armistitiu, un acord mai bun cu puterile care aveau sa castige raboiul, dupa care, cu cateva luni inainte de abdicare, si anume, in octombrie 1947, cand el s-a dus in Anglia sa asiste la casatoria verisoarei sale, viitoarea regina Elisabeta a II-a, el a scos din tara nu mai putin de 42 de tablouri de o valoare inestimabila ale Pinacotecii Nationale. Acele tablouri nu fac parte din mostenirea Casei de Hohenzolern; Carol I, prin testament, le-a lasat, cu limba de moarte, sa fie patrimoniu national si sa nu paraseasca teritoriul Romaniei. Si avem dovada ca se afla la Mihai, cum, de altfel, foarte multe s-au aflat si la parintele sau, la Carol al II-lea, pentru ca, in urma cu un an si ceva, la o licitatie londoneza - nu, mi se pare ca in America - el a vandut cateva tablouri valoroase - sunt El Greco, Tizian, mi se pare ca si Rembrandt. El este binevenit in tara, daca va aduce si tablourile inapoi, daca va spune deschis poporului roman ca a gresit cand a negociat cu rusii ce a negociat, cand i-a permis lui Visinski sa faca ce a facut, cand a primit decoratia “Ordinul Victoria” de la maresalul Tolbuhin - dar din partea lui Stalin -, cand a primit doua avioane cadou de la Stalin si cand a permis sa vina trupele sovietice in tara. El atunci trebuia sa abdice; atunci ar fi ramas un erou national in istoria poporului roman. Dar, fireste, hai sa spunem ca are si meritele lui, si pentru insusi faptul ca este nepot al marelui rege Ferdinand si al luminoasei regine Maria, locul lui este printre ai sai. El poate veni aici cu o singura conditie: sa dea in scris si sub prestare de juramant ca respecta ordinea de stat a Romaniei - Romania este republica, este visarea cea inalta si cea veche a lui Nicolae Balcescu si a tuturor generatiilor de oameni cu adevarat iluminati. in privinta lui Paul Lambrino, eu cred ca este si el un om care merita consideratia noastra. Este nepotul direct al lui Carol al II-lea, deci din casatoria sa morganatica cu Zizi Lambrino - s-au casatorit la Odessa, dupa cum se stie. A iubit-o el foarte mult, i-a sucit mintile acea grecoaica de vita veche, bizantina. Deci, s-a nascut Mircea Lambrino, care acum este batran, traieste in Occident, are vreo 78 de ani. Mircea Lambrino il are pe Paul Lambrino, care, de asemenea, s-a casatorit cu o romanca din SUA. Eu cred ca omul nu a deranjat pe nimeni, eu cred ca omul este foarte civilizat. Am participat si eu, invitat special, la nunta sa, la Hotelul Intercontinental. Si eu cred ca sub acest soare romanesc este loc pentru toata lumea, cu o singura rugaminte: sa respecte toti istoria nationala si demnitatea romanilor la ei acasa si forma de guvernamant.
O. Andronic: Domnule senator, domnul Nicolae Ivanciu, din Iasi, care banuiesc ca este un membru al partidului dumneavoastra, are o intrebare polemica. Dansul spune asa: “Conform articolelor 21, 22, 23, 24 si 29 din Statutul PRM, pentru a candida pentru presedintia Romaniei din partea PRM trebuia sa fiti desemnat de catre Congresul sau Conferinta Nationala. Din partea carei formatiuni politice, fiindca din partea PRM nicidecum,candidati dumneavoastra la presedintia Romaniei, deoarece de trei ani incoace nu s-a tinut nici un congres, nici o conferinta nationala, iar Comitetul Director, conform art.32 - deci, statutul buchisit la sange -, nu-i permite acest lucru, iar pe listele de semnaturi luate nu este stipulat acest lucru?”
C. V. Tudor: Cum se numeste domnul?
O. Andronic: Domnul Nicolae Ivanciu, din Iasi.
C. V. Tudor: Nu este, cu siguranta, un membru al PRM, probabil este unul dintre cei doi sau trei care au contestat candidatura mea. Domnia sa nu cunoaste regulamentul si statutul PRM; eu am fost desemnat de Conferinta Nationala a partidului si, de altfel, suntem printre putinele formatiuni politice care respecta stricto senso prevederile noastre statutare.
O. Andronic: Avem un alt telefon.
Telespectator: Ma numesc Radulescu Gheorghe, sunt din Targu Jiu. Daca domnul senator considera necesara, pentru revigorarea prestigiului institutiei prezidentiale, prezentarea unui fel de stare a natiunii, periodica, lunar, sa spunem; de asemenea, si premierul este necesar sa tina un raport periodic la televizor. Si, legat tot de prestigiul institutiei prezidentiale, consider ca nu este bine ca de sase ani de zile cuvantul presedintelui sa se transmita la ora 21:00, si nu la ora 24:00, la hotarele dintre cei doi ani.
C. V. Tudor: Acesta este un obicei vechi american - raportul despre starea natiunii. Fireste ca ceea ce este bun pentru altii ar putea fi bun si pentru noi. in ce ma priveste, desi nu am avut inalte dregatorii in stat - nu am fost decat in sapte sesiuni secretar al Biroului Permanent al Senatului -, mi-am ingaduit ca in publicatiile pe care le conduc, dar si la unele conferinte de presa, sa prezint asemenea rapoarte despre starea natiunii, nu in sensul ca imi asum eu toate responsabilitatile si le-as putea rezolva eu pe toate - in paranteza fie spus, eu am vocatia muncii in echipa si cred ca esecul actual spre care se indreapta presedintele Ion Iliescu se datoreaza si unei echipe foarte, foarte slabe pe care o are in preajma domniei sale. intrebarea domnului Gheorghe Radulescu isi contine raspunsul; este o intrebare retorica. Da, este nevoie, pentru revigorare - spune domnia sa. Dar eu cred ca pentru o mai buna raportare a institutiei prezidentiale la societatea romaneasca este nevoie, nu lunar, poate trimestrial, poate anual, de un raport cu privire la starea natiunii. Dar eu cred ca nu numai aceasta este problema care se resimte cu pregnanta, cred ca institutia prezidentiala ar trebui sa-si ia toate masurile ca toate cele 20 de articole din Constitutie - pentru ca tot invocam eu Constitutia - cele 20 de articole din cartea fundamentala a tarii sa fie respectate cu strictete. in ceea ce ne priveste, noi, in strategia-fulger a PRM am propus, printre multe alte masuri, amendarea Constitutiei si instituirea a doua functii de vicepresedinte al Romaniei - unul care sa mai preia pe umerii sai din sarcinile institutiei prezidentiale propriu-zise, ale presedintelui in exercitiu, si celalalt vicepresedinte, care sa provina dintre marile personalitati ale Republicii Moldova, eventual chiar presedintele care urmeaza sa fie ales la Chisinau, sau poate Ilie Ilascu, sau altcineva, sa devina automat vicepresedinte al Romaniei, pentru ca este momentul sa facem pasi concreti in directia accelerarii unirii. Noi trebuie sa iesim din starea aceasta de prostratie, adica ne mentinem la poduri de flori, ducem carti acolo, ducem almanahuri - si eu am trimis un transport de medicamente de 1.200.000 de lei in aprilie 1992, in toiul razboiului tragic provocat de o banda de asasini, Smirnov-Maracuta -, dar cred ca trebuie sa iesim din starea aceasta si sa facem eforturi concrete, politice si administrative, in directia unificarii cu fratii nostri de peste Prut, unde, efectiv, a inceput sa se moara de foame. Ei nu mai pot; li se moaie genunchii si primesc mesaje disperate de acolo.
O. Andronic: Domnule senator, o ultima intrebare. Doamna Maria Pastrama, din Bucuresti: “intelepciunea populara spune despre cei care nu prea au simtul realitatii ca sunt poeti. Cum credeti dumneavoastra ca se va impaca functia de presedinte cu calitatea si talentul, absolut reale, de poet, pe care le aveti?”
C. V. Tudor: Nu as fi singurul. A fost, daca nu ma inseala memoria, mi se pare, Paderewski, un mare pianist si compozitor polonez, a fost chiar presedintele Poloniei; au fost si alti oameni de aceeasi factura. Eu am declarat in urma cu vreo doi-trei ani, o repet acum, ca nu a ajuns Romania atat de rau incat sa o conduc eu. Iata ca, din pacate, cam de un an de zile a ajuns foarte rau si eu cred ca trebuie capacitate toate energiile natiunii, pentru ca nu merita poporul roman o soarta atat de trista, nu merita copiii acestei tari sa fie lipsiti de viitor, nu merita batranii sa caute prin gunoaie sau sa nu aiba nici macar aspirine, sa nu aiba dreptul de a se bucura de viata pe ultima suta de metri. Deci, sunt un fel de kamikaze, cum se spune, dar sa nu uitam, la origine termenul este japonez si inseamna furtuna divina. in urma cu cateva secole, pe cand incerca cineva sa invadeze Insulele Japoniei, o furtuna divina a scufundat flota - si de aici vine numele kamikaze. Citeam de dimineata un text foarte frumos al fostului prim-ministru al Frantei din timpul primului razboi mondial, Georges Clemenceau, care a avut relatii foarte bune cu Ionel I.C.Bratianu, dar si cu regina Maria - si el spunea asa: “Niciodata nu se minte atat de mult ca in timpul razboiului, dupa o partida de vanatoare si inaintea alegerilor”. Vedeti cu totii - deschideti aparatele de radio, televizoarele, deschideti paginile ziarelor, ale altor publicatii si vedeti cum se revarsa cornul abundentei sau, cum spune taranul roman, cum invart unii politichia ca purcica dovleacul. Dar nu vreau sa fiu malitios, este loc pentru toti sub soarele generos al acestei tari. Eu cred ca mi-am incheiat, pe undeva, opera poetica; tot ce era mai important, din punctul meu de vedere, am dat. Am publicat zece carti de poezie, de studii istorice, de eseuri, mai am acum o carte sub tipar, la o editura din Torino, in sapte limbi in paralel - engleza, franceza, italiana, rusa, germana, araba, spaniola. Doresc doar sa mai scriu o carte de poeme crestine, care sa fie puse pe muzica, si, daca ma ajuta Dumnezeu, sa scriu o cronica, un roman al secolului XX romanesc. in rest, vreau sa ma consacru in intregime bataliei pentru salvarea patriei mele.
O. Andronic: Domnule senator, va multumesc mult pentru prestatia din aceasta seara. Telespectatorii, sunt sigur, vor fi apreciat sinceritatea si concretetea raspunsurilor dumneavoastra. Ne vom reintalni in turul trei al “Turneului candidatilor”.

<< Turul al doilea - Fata-n fata cu telespectatorii - Emil Constantinescu ||| Turul al doilea - Fata-n fata cu telespectatorii - Tudor Mohora >>
| | Citiri: 3920 |

 
Copyright © 2005 - 2016 - Editura AlegRO