* Prima pagină * Căutare * Contact *
 


Cuprins

Introducere
Cuvânt înainte

I Preliminariile
   Clasa mijlocie are de aparat ...
   Nici o personalitate politica ...
   Toate partidele isi fac un titlu de glorie ...
   Intr-o campanie electorala seful echipei ...
   Calitatea de intelectual ...
   Vocea sefilor de campanie ...
   Campania electorala intre ...
II Primul tur - Candidatii se prezinta
   Ioan Pop de Popa
   Corneliu Vadim Tudor
   Gyorgy Frunda
   Adrian Paunescu
   Nicolae Manolescu
   Tudor Mohora
   Petre Roman
   Emil Constantinescu
   Ion Iliescu
   ANALIZE
III Turul al doilea - Fata-n fata cu telescpectatorii
   Ioan Pop de Popa
   Niculae Manolescu
   Petre Roman
   Ion Iliescu
   Emil Constantinescu
   Corneliu Vadim Tudor
   Tudor Mohora
   ANALIZE
IV Turul al treilea - Fata-n fata cu contracandidatii
   Emil Constantinescu
   Ioan Pop de Popa
   Corneliu Vadim Tudor
   Tudor Mohora
   Gyorgy Frunda
   Nicolae Manolescu
   Petre Roman
   Ion Iliescu
Bilanţuri, comentarii, premii
Statistica si politica
Faza finală
   "Finala Mare"
   "Finala Mica"
Dialoguri Post-electorale
   Noaptea legislativelor
   Cui dam voturile din turul 2?
   PRM trage concluzii
   PD Satisfactie bine temperata
   CDR - Euforia victoriei
Super finala turneului
   Ion Iliescu - Emil Constantinescu
Ziua Z
   Amintiri din viitor
ADDENDA
   Partide in campanie
   Partide in campanie (30 aug 1996)
   Aliante in campanie (19 aug 1996)
   Aliante in campanie (26 aug 1996)
   Radu Campeanu
   Gheorghe Funar
   Guvernul Presei Independente
   Rezultatele Turul 1
   Rezultatele finale ale alegerilor prezidentiale
   Regulamente de organizare si desfasurare a "Turneului candidatilor"
   Corespondente
   Un sondaj intarziat
 
Cuvant dupa

 

Carte/Capitol/Subcapitol: Turul al treilea - Fata-n fata cu contracandidatii - Corneliu Vadim Tudor

 Corneliu Vadim Tudor
Sa nu ne fie teama de biografii si cuvinte!
 
INVITATI: D. D. Rujan (Vocea Romaniei) Emil Jurca (Actualitatea)
18 OCTOMBRIE 1996
 
O. Andronic: Buna seara, stimati telespectatori si bun gasit la o noua emisiune din cadrul Turneului candidatilor la presedintie, organizat de ANTENA 1, Libertatea, Jurnalul National si Promotion Company, impreuna cu cotidianele Actualitatea, Adevarul, Cotidianul, Evenimentul zilei, Romania libera, Vocea Romaniei si Ziua. Pentru a nu se mai naste confuzii de genul celei care a dus la aparitia unui articol in ziarul Dimineata de astazi, va voi face din nou cateva precizari legate de modul de desfasurare a turneului. Acesta are trei etape mari: prima a fost aceea in care cei noua, apoi opt candidati inscrisi la turneu s-au prezentat publicului telespectator, avand alaturi staff-ul, prieteni, sustinatori. in cea de-a doua, candidatii au sustinut un dialog direct cu alegatorii prin telefon sau prin mesaje scrise, la care candidatii au raspuns. Ultima etapa, care a debutat miercuri, este cea a confruntarilor dintre candidati. Fiecare raspunde pe rand intrebarilor puse de ceilalti aspiranti la fotoliul de la Cotroceni. Desemnati prin tragere la sorti, cate doi gazeteri de la cotidianele organizatoare asista si comenteaza acest dialog. in final, astrologul turneului prezinta pozitia astrelor fata de aceste demersuri si circumstantele in care se va desfasura scrutinul. Dati-mi voie sa va prezint pe cei care se afla astazi in studio in fata dvs. A venit randul domnului senator Corneliu Vadim Tudor de a se angaja in acest schimb de replici la nivel prezidential. Bun venit in studio, domnule senator!
C. V. Tudor: Buna seara!
O. Andronic: Alaturi de domnia sa, se afla doi distinsi gazetari, domnul D.D. Rujan, directorul cotidianului Vocea Romaniei, si domnul Emil Jurca, directorul cotidianului Actualitatea. De cealalta parte, domnul Gabriel Mihailovici, astrologul turneului. Va rog sa-mi spuneti cum va simtiti pentru a treia oara aici, la Turneul Candidatilor?
C. V. Tudor: De data aceasta ma simt ceva mai obosit si aceasta se vede, cred, din emisia mea verbala. Sunt la mijlocul unui turneu electoral prin mai multe judete ale tarii. in 12 zile am vizitat 12 judete si am tinut vreo 30 de cuvantari, uneori chiar impotriva vointei mele, si incep sa ma lase corzile vocale, asa ca ii rog pe distinsii mei colegi sa nu ma biciuie prea tare cu intrebari. Sunt cam obosit, dar nu ma plang, pentru ca acesta este destinul pe care mi l-am ales si sper sa fac fata cu cinste si cu succes intrebarilor pe care mi le vor pune domnii respectivi.
O. Andronic: inainte de a le da cuvantul, permiteti-mi sa reamintesc telespectatorilor cateva dintre datele dvs biografice: C.V.Tudor, nascut la Bucuresti, la 28 noiembrie 1949, are 47 de ani, este al cincilea si ultimul copil al unei familii de muncitori, tatal fiind portar. in 1967 absolva Colegiul Sf. Sava, iar in 1971 Facultatea de filosofie a Universitatii Bucuresti, cu o teza de sociologie a religiei. in 1975 este fortat sa parasesca redactia Romaniei libere, unde lucrase de la absolvire, trecand la AGERPRES ca redactor. in 1978-79, la recomandarea lui Eugen Barbu, devine bursier Herder. La 5 iunie 1989, dezamagit de turnura grava a politicii interne, depune carnetul de partid si legitimatia AGERPRES. Nu a fost disident, nu a fost rezistent, ci un simplu intelectual patriot. A publicat 10 volume de poezie si publicistica, este conducator si proprietar al ziarelor Romania Mare si Politica, casatorit, este tatal a doua fetite - de sase si doi ani. Sa va traiasca! in iunie 1991 a fondat PRM si, timp de sapte sesiuni parlamentare, a indeplinit functia de secretar al Senatului. Domnule senator, sa dam cuvantul primului dvs preopinent.
Emil Constantinescu: Domnule C.V.Tudor, cand a aparut revista Romania Mare, timp de mai multe luni, ati publicat elogii nesfarsite la adresa domnilor Ion Iliescu si Petre Roman. Acum, in ultimul timp, ii atacati cu violenta. Puteti sa explicati ce s-a schimbat intre timp?
C. V. Tudor: Da, este o intrebare interesanta, desi, ca sa fiu sincer, ma asteptam de la domnul Emil Constantinescu la o intrebare mai profunda, care sa vizeze reformarea din temelii a societatii romanesti. Raporturile noastre, intre liderii politici, asta conteaza mai putin si poate tocmai aceste raporturi au inveninat societatea romaneasca si ar fi bine ca vrajba aceasta sa ia sfarsit. De la bun inceput doresc sa pun tematica abordata de domnul Emil Constantinescu pe fagasul adevarului. Eu nu am adresat elogii nesfarsite, vreme de mai multe luni, nimanui. Cand am auzit elogii, m-am gandit imediat la un celebru volum de versuri al lui St. John Perse, marele poet francez, laureat al premiului Nobel. Eu am criticat in primele luni - ianuarie, februarie, martie, aprilie 1990 - conducerea care a venit la putere asa cum a venit, in acele conditii sangeroase si tenebroase, inca nedeslusite si, ca dovada, daca veti avea curiozitatea, pentru ca tot vizitati America de cateva ori pe an - si cand este cazul si cand nu este cazul - luati la mana colectia revistei Lumea romaneasca si veti vedea acolo ca este un poem foarte drastic pe care l-am publicat eu, l-am dictat prin telefon in februarie 1990 domnului Cornel Dumitrescu si l-a publicat pe o pagina intreaga de revista. Era vorba de conducerea respectiva, de domnii Ion Iliescu, Petre Roman si chiar Silviu Brucan. Eu nu puteam sa agreez neconditionat acea conducere atata vreme cat prima masura culturala pe care a adoptat-o regimul instaurat, asa cum a fost instaurat, a fost, de fapt, o masura anticulturala. Adica, domnul Silviu Brucan a desfiintat in 4 ianuarie 1990 glorioasa revista Saptamana fara nici o motivatie si astfel marele scriitor patriot Eugen Barbu a devenit primul academician somer. Atunci, in semn de protest, am iesit si eu din presa si am fost someri amandoi pana in 8 iunie 1990, cand, in conformitate cu legile noi ale statului, am putut si noi sa ne injghebam o revista, Romania Mare. Dupa cum vad ca aveti o memorie foarte buna, nu am avut bani, am imprumutat 1.000.000 de lei de la un roman, un prieten bun din Germania, domnul Nutu, de care ma lega o prietenie veche, pentru ca in urma cu vreo doi ani ii scosesem din inchisoare fratele mai tanar care incercase sa treaca granita si omul fusese inchis. Am capacitat toate relatiile si prieteniile mele si, pentru a nu fi zdrobit un destin, l-am scos din inchisoare. Dvs. ati deschis un balcon, in schimb. Este o mare diferenta. Vedeti, eu am deschis o revista nationala, dvs. ati deschis un balcon si din fost secretar PCR ati devenit si disident si, culmea, chiar monarhist. Nu vreau sa devin din acuzat acuzator, pentru ca nu este un rechizitoriu aici. Vrem sa ne impacam pana la sfarsit, insa va dau un sfat, stimate domnule Emil Constantinescu: incercati sa abandonati caricaturizarea lui Alexandru Ioan Cuza. Nu aveti nici in clin, nici in maneca cu iubitul print al Unirii. Videoclipul dvs. electoral pleaca de pe chipul dvs. si ajunge pe statuia lui Alexandru Ioan Cuza. Nu veti face in cinci vieti de om cat a facut Alexandru Ioan Cuza in cinci saptamani pentru neamul romanesc. Asta v-o spun direct de la sursa, de la oamenii cu care am vorbit in atatea judete ale tarii. Istoria, cand se repeta, devine ironica. Numai pentru faptul ca aveti barba si mustati trebuie sa pretindeti ca semanati cu Alexandru Ioan Cuza? Asa, haideti sa luam toti groparii de prin cimitire care au un ochi in berna datorita unor accidente si sa-i incurajam sa se creada amiralul Nelson, sau generalul Kutuzov, sau generalul Moshe Dayan al Israelului. Dar nu vreau sa ma ocup de dvs. Asta este turnura pe care ati apucat-o, ati intrat intr-un rol si-l jucati pana la capat. Doresc sa inchei raspunsul la aceasta intrebare. intre doua variante, eu am ales-o pe cea mai putin rea. Atunci cand am facut revista, era mineriada de la Bucuresti, dar inainte de mineriada era 13 iunie, cand au fost atacate institutii fundamentale ale statului. ªi va asigur ca eu am memoria foarte buna si poporul roman, de asemenea, bucurestenii, nu mai vorbesc, sunt oameni foarte inteligenti, cu experienta istorica. ªi atunci s-a dat foc la Ministerul de Interne, s-a scormonit prin arhive, au fost batuti oameni nevinovati, au fost atacati purtatori de haina militara. Nu intru in amanunte. Nu ma pronunt cine ce a facut, dar, in conditiile acelea de rebeliune, de razmerita, incurajate de reprezentanti ai opozitiei datorita acelui balcon deschis de dvs in chip de Ana Ipatescu cu barba, ce era sa faca niste patrioti ca Eugen Barbu, ca mine si ca altii care au imbratisat fenomenul Romania Mare? Am luat atitudine. in acele conditii, sa ma ierte Dumnezeu, domnul Ion Iliescu a avut o pozitie mai corecta decat cei care hatanau si care provocau instabilitatea statului roman. incepand cu numarul al 12-lea al revistei Romania Mare, l-am criticat foarte violent pe domnul Petre Roman pentru ca nu-mi placea ce facea si nu puteam sa-mi imaginez cum anume un domn care provine dintr-o familie de nomenclaturisti - totusi, tatal lui era general sovietic, general NKVD, asta este situatia, sa nu ne fie teama de biografii si de cuvinte - cum a putut domnul Petre Roman sa ajunga pe fotoliul unde odinioara au stat marii corifei ai neamului romanesc? Prim-ministrii au fost in tara asta I.C. Bratianu, Ionel I.C. Bratianu, Alexandru Vaida Voevod, Iuliu Maniu, Octavian Goga, maresalul Averescu, Nicolae Iorga. Cum a putut domnul Petre Roman sa ajunga prim-ministru? ªi atunci am scris un articol despre amestecul sovietic in evenimentele grave din decembrie 1989 si m-am pomenit cu un telefon la tipografie, la Casa Scanteii, din partea unei cunostinte comune a mea si a domnului Petre Roman, si am fost amenintat direct de catre domnul Petre Roman ca, daca nu scot acel articol, imi va fi suspendata licenta si revista. Puteti sa vedeti colectia revistei, numarul 12. Este emasculat, cum se spune, adica a fost bine scuturat de pasajele care aveau dificultati de receptare si stinghereau pe domnul Petre Roman, iar dupa cateva luni am reusit sa public integral acel articol. Asa ca nu ma acuzati ca m-am schimbat eu. Daca i-am criticat ulterior foarte dur, asta este semn nu ca m-am schimbat eu, pentru ca eu imi pastrez coloana vertebrala. Este semn ca s-au schimbat domnii Ion Iliescu si Petre Roman.
György Frunda: Pentru dl senator C. V. Tudor: sunteti de acord cu restituirea bunurilor comunitatii evreiesi din Romania, confiscate de regimurile naziste si comuniste?
C. V. Tudor: ii multumesc dlui Frunda ca mi-a adresat intrebarea in limba romana. L-am auzit de multe ori vorbind si in limba maghiara si incercand sa ne convinga asupra faptului ca limba maghiara ar trebui sa fie a doua limba oficiala a statului roman. Eu il asigur ca, atata timp cat vor trai niste generatii de romani iubitori de tara, limba romana va fi singura limba oficiala din aceasta tara. Dar sa nu fiu malitios cu dl Frunda, asa cum a fost malitios domnia sa cu mine, pentru ca este o intrebare capcana pe care mi-a pus-o. in primul rand, pentru ca pleaca de la o premisa gresita. Acuma, daca facem apel la istorie si la cultura, vom vedea ca si America a fost descoperita de Columb pornind de la premise gresite - el se indrepta spre India, dupa cum bine stiti, la 1492 - si uite ca destinul l-a facut sa descopere un continent fabulos. Stimate dle coleg de Senat, György Frunda, in Romania n-a fost niciodata un regim nazist, asa cum ziceti dvs. - am inteles ca sunteti jurist. Dati-i voie unui sociolog si unui om care a studiat istoria la Viena, ca student extraordinar Herder, si am studiat chiar tematica asta, sa va spuna ca ma pronunt in deplina cunostinta de cauza. in primul rand, ce inseamna nazism? ªtiti ce inseamna nazism? Vine de la prescurtarea cuvintelor nazional sozialismus. Era partidul lui Hitler, prescurtat -nazi; de aici vine nazism. in Ungaria, da, a fost un regim nazist, avand in vedere sutele de mii de evrei exterminati de amiralul fara mare. Era amiral peste un lac, peste Balaton si peste Insula Margareta, ca sa fim cinstiti pana la capat - amiralul Horthy. Pe Horthy - dupa cum spun documentele - nici macar Hartman, raul Hartman nu-l mai potolea, atat era de zelos in satisfacerea poftelor patologice ale lui Adolf Hitler. Dimpotriva, maresarul Antonescu a avut o pozitie demna si umana fata de evrei si ma mandresc ca alaturi de generalul de politie Tudor Amza si de toata conducerea Partidului Romania Mare am inaugurat, in urma cu aproape trei ani, prima statuie in Romania, la Slobozia, a maresalului Antonescu si, in urma cu cateva zile, am depus flori si la o alta statuie a maresalului din centrul municipiului Piatra Neamt. Vreau sa raspund prin aceasta si atitudinilor necugetate prin care excelenta sa, ambasadorul SUA la Bucuresti, dl Alfred Moses, a insultat Armata Romana si intregul popor romam, afirmand in repetate randuri ca romanii ar fi ucis peste 200.000 de evrei. De murit, au murit, intr-adevar, din pacate, cateva palcuri de evrei - se pare ca au fost in jur de 12.000, dar cei mai multi au murit la Odessa, pentru ca asa dupa cum spun documentele istoricesti, si inca mai traiesc martori oculari, o serie de bolsevici din aceasta etnie - pentru ca erau din mai multe etnii - au aruncat in aer Comandamentul Militar roman. Or, pe vreme de razboi se pedepsesc cu asprime actele de terorism. Dar toate acestea au trecut, a ramas toleranta romaneasca, a ramas sentimentul profund crestin al poporului roman. Acum mai sunt numai 18.000 de evrei in tara, sa le dea Dumnezeu sanatate. imi place aceasta etnie. Probabil este singurul popor din lume care nu are analfabeti, si nu-i fac curte de pomana, nu am nici un inters la nici un evreu, dar prin insasi religia lor, prin studierea Bibliei, prin studierea Torei si a altor carti sfinte, ei sunt obligati de mici, de la 6-7 ani, sa invete sa citeasca. Din pacate, in numele acestor cateva mii de evrei sunt cerute acum, in mod oficial, nu mai putin de 400.000 de proprietati asa-zise evreiesti din Romania. Eu am intrat in posesia unor documente. Este vorba de stenogramele discutiilor de la Ministerul de Externe, din urma cu doi ani, si am vazut ca unii emisari ai Knesseth-ului, din Israel, dar si alte forme ale puterii evreiesti, au cerut 400.000 de proprietati, printre care unul chiar ceruse o strada intreaga in centrul municipiului Oradea. Acum stau eu si ii intreb: de unde aveau ei aceste proprietati? Cum au realizat aceste bunuri? Nu cumva unii pe cai ilegale? O restituire s-a facut. A fost o lege data de ministrul justitiei, Lucretiu Patrascanu, in 1946. Am publicat-o in revista Romania Mare, a fost ratificata de Parlament si promulgata de suveranul de atunci, Mihai de Hohenzollern. ªi ce era de restituit acelora care, intr-adevar, au avut de patimit - pentru ca au fost si evrei care au avut de patimit, cum au fost si foarte multi romani - au primit ce aveau de primit. in privinta regimului comunist, acuma haideti sa fim cinstiti fata de acest popor. Cine a adus comunismul in Romania? Cei mai multi au fost exponentii etniei evreiesti. Ana Pauker, iertati-ma, nu era nemtoaica, nu era romanca, nu era de alta etnie, era, totusi, evreica; Valter Roman, de asemenea - e generatia lor. Nu trebuie sa napastuim pe cineva pentru ca acum 40-50 de ani a fost o coloana a 5-a in Romania, dar ei, acesti oameni, au jefuit totusi patrimoniul national. in concluzie, sunt pentru restituirea Teatrului Evreiesc de Stat, pentru restituirea sinagogilor, pentru restituirea acelor lacasuri de cult si bunuri patrimoniale care pot fi dovedite ca au apartinut comunitatii evreiesti, dar sa nu incerce nimeni sa exploateze slabiciunea Romaniei de la ora actula si evenimentele tulburi care s-au intamplat acum sapte ani pentru a declansa o hemoragie de patrimoniu national. Sa nu vina corb de prada in jurul trupului ranit al Romaniei. Pe scurt, Romania nu are de dat nimanui nimic in sensul celor dorite de unele personaje abuzive.
O. Andronic: De altfel, dle senator, academicianul Cajal a facut niste precizari in acest sens, in urma cu vreo doua zile.
C. V. Tudor: Asa, si eu zic ca au fost de bun simt.
O. Andronic: Exact. Urmatoarea intrebare este a dlui Ion Iliescu.
Ion Iliescu: Dlui Corneliu Vadim Tudor ii adresez urmatoarea intrebare: cum concepe dl Vadim restructurarea industriei romanesti? Ce masuri crede domnia sa ca ar putea fi luate pentru a stabiliza moneda nationala?
C. V. Tudor: Da. Dl Ion Iliescu face din nou dovada ca nu stie sa numere in mod corect, stie lucruri mult mai grele, pentru ca este un om foarte inteligent, insa la socoteli elementare se incurca. A zis ca-mi adreseaza o intrebare, de fapt mi-a adresat doua. Asa si cu mandatele domniei sale prezidentiale. in orice caz, eu ii multumesc. Cred ca este cea mai serioasa intrebare de pana acuma si asta preocupa cu adevarat opinia publica la ora actuala. Fara pretentia ca as putea sa epuizez raspunsul la asemenea intrebari complexe, doresc sa-l asigur pe dl Iliescu ca eu am vocatia muncii in echipa. Cine spune ca el este omul renasterii, ca el este Leonardo Da Vinci redivivus si le va rezolva pe toate, minte. Eu nu pot sa spun asa ceva. Era cineva, poate mai inteligent decat noi, modestii gazetari aici de fata, si care a fost presedinte al SUA, este vorba de Ronald Reagan, si la o intrebare de genul acesta, in direct, de prin anii 80, cu privire la chestiuni foarte particulare de economie politica, el a raspuns: domnilor, nu-mi cereti sa ma pronunt eu, cu toata aplicatia, asupra acestor chestiuni, pentru ca eu am alte specialitati, dar vi-l prezint pe cel mai bun specialist in economie politica, va prezint pe cel mai bun specialist in probleme bancare s.a.m.d. Acuma, sper ca dl Ion Iliescu nu are pretentia sa raspund eu in 7 minute la o chestiune pe care domnia sa nu a rezolvat-o in 7 ani. Atat dvs, cat si protejatul dvs, dl Petre Roman, nu ati rezolvat aceste chestiuni. Mai mult, dl Petre Roman a culcat totul la pamant si acuma cutreiera judetele tarii, smintind mintea norodului si promitand ca va desavarsi ceea ce a inceput. Probabil va duce la rau sfarsit opera de demolare a industriei nationale. Dvs, stimate dle presedinte, afirmati mereu ca limitele competentelor nu va permit sa va amestecati. Dar, atunci, de ce prezidati periodic acel Consiliu Economic Consultativ - daca ii retin bine denumirea - care isi tine sedintele la Palatul Cotroceni? De ce participati la atatea sedinte ale Guvernului? Eu insumi v-am vazut o data, la ora 12 noaptea, venind de acolo; si de ce, iata, va depasiti mandatul si-i laudati, si-i dati exemplu pe asa-zisii investitori strategici, de genul lui Vladimir Cohn, care au jefuit, totusi, tara aceasta? Ne-am aflat, dle presedinte, saptamana trecuta la Suceava, amandoi in aceeasi zi, si am ramas uluit cand am aflat ca la Combinatul de Celuloza si Hartie, l-ati dat de exemplu, pentru intreaga economie, pe Vladimir Cohn. Chiar asa?! Oare nu stiti ce prapad a lasat in urma lui la Combinatul din Drobeta Turnu-Severin? El fiind cel care i-a ajutat pe muncitori sa-si recapete inapoi acel combinat, cladit cu lacrimi si sudoare de-a lungul a patru-cinci generatii de muncitori? Parca era vorba sa atragem adevaratii investitori straini, nu toti aventurierii, care au realizat aici milioane de dolari, unii chiar scotandu-le peste hotare. Restructurarea industriei romanesti nu poate fi izolata de fenomenul, amplu si absolut necesar, al reformarii din temelii a societatii romanesti. Sa zicem ca printr-un miracol se va redresa totusi industria. Dar, daca vor domni iarasi jaful si anarhia; daca nu vom inchide robinetele jafului; daca se vor face iarasi imprumuturi irationale, de miliarde de dolari; daca reteaua medicala nu va fi restructurata; daca ne vor bantui iarasi moliile, care ataca, totusi, puterea de rezistenta a poporului roman; daca justitia ii va urmari iarasi pe oamenii cinstiti, dar va pactiza cu hotii; pe scurt, daca mafia care sufoca Romania nu va fi pusa cu botul pe labe, atunci nu va putea avea loc cu succes nici o tentativa de relansare economica. in ceea ce-l priveste, PRM are un program solid de redresare a industriei nationale. Suntem de acord ca marile platforme sau combinate energofage trebuie sa se adapteze din mers posibilitatilor noastre. Suntem de acord cu reconversia fortei de munca, acolo unde a fost nevoie de inchiderea unor capacitati. Din pacate, nici nu prea te lasa altii sa-ti revii. De pilda, dvs vorbiti, pe buna dreptate, perorati cu patos despre pietele pe care le-am pierdut, fosta piata CAER. Dar hai sa dam firul istoriei inapoi, sa luam colectiile publicatiilor si buletinelor informative la mana si sa vedem cum ne-au acuzat pe noi toti, in corpore, si anumite publicatii din Romania, asa numite organisme internationale, si ne-au inspaimantat sa nu cumva sa reluam colaborarea cu tari din fostul spatiu sovietic, pentru ca, vezi Doamne, am fi acuzati de nostalgie de comunism, de pactizare cu Kremlinul. in schimb, exact occidentalii, care ne impiedicau pe noi sa colaboram, s-au dus imediat si-au ocupat pietele. S-au dus in Kazahstan, sau dus in Turkmenistan, in Uzbekistan, si atunci stai sa te intrebi. Dar cine a avut interes sa izoleze Romania, sa o impinga intr-o alta faza a autarhiei, care nu e deloc productiva? Vreau sa va mai dau numai cateva exemple. Fireste, se mai poate vorbi si teoretic. insa cele mai bune sunt exemplele, pentru ca vin din tara. Am strabatut, in anul acesta, toata tara. De pilda, am fost la uzina Tractorul din Brasov. Acolo este tot un cetatan din Israel, dl Amil ªlomii - ca dovada ca mafia n-are nationalitate, putea sa-l cheme oricum. El a veni si a pus mana aproape pe toata Fabrica Rulmentul, si le-a dat in schimb un fel de concentrat de pepsi. De cand merg rulmentii, in lumea larga, cu pepsi? A luat milioane de dolari care erau in banca, si-a construit 14 vile la Poiana Brasov. A fost arestat, in cateva zile s-au facut presiuni asupra Politiei si Justitiei sa fie eliberat si a fost eliberat. Un alt exemplu: Uzina Tractorul este impiedicata sa fabrice tractoare, combinatul de la Galati nu poate sa-i livreze otelurile speciale pentru ca se pare ca de la Bruxelles, unde s-a concentrat atata putere, si economica, si politica, si militara a lumii, Romania ar fi primit indicatii sa nu mai fabrice atatea oteluri de diverse calitati, pentru ca, oricum, ar fabrica Suedia sau alte tari mai bine. in asa fel iata ca nu se poate acoperi necesarul de 300 de mii de tractoare si fostul ministru al agriculturii a incercat sa le imprumute. L-am prins cu un asemenea document si cu orice pret l-am impiedicat sa semneze un asemenea contract care ar fi prabusit industria noastra de tractoare. Este mult de spus despre tema asta. Numai doua cuvinte vreau sa va mai spun, despre Uzina din Plopeni, pe care am vizitat-o acum cateva zile. Acolo erau 20.800 de oameni si acum functioneaza numai la 2% din capacitate. Era uzina noastra principala de armament. Functioneaza acolo o centrala termica in gol si consuma zilnic 18 milioane de lei, deci peste 6 miliarde de lei pe an. Daca ar fi oprita, atunci ar fi nenorocire. Dar oamenii acestia nu sunt lasati sa produca altceva, sa practice o adevarata reconversie a fortei de munca si nu sunt lasati chiar de consilieri ai dvs, dle presedinte de la Palatul Cotroceni si de acest stat in stat, de acest mic FPS /.../. Este mult de vorbit pe tema aceasta. Ca sa va conving, va arat, dar nu mai intru in amanunte, ca avem o strategie fulger, in 60 de puncte, dar si o strategie economica, elaborata de un colectiv condus de profesorul universitar dr. in economie Gavril Sonea. Noi credem ca industria romaneasca poate fi relansata pe baza descatusarii energiilor nationale si pe baza folosirii intensive a fortei de munca disciplinate pe care o are aceasta tara si, nu in ultimul rand, in temeiul exploatarii intensive a bogatiilor naturale pe care pamantul romanesc le are. in privinta celei de-a doua intrebari - este vorba de redresarea monedei nationale - trebuie parcurs putin drumul invers, adica trebuie sa plecam de la cauzele care au generat instabilitatea. Este mai mare rusine pentru noi ca moneda nationala - etalonul, leul, care a fost instituit de iubitul print al unirii, Alexandru Ioan Cuza, care nu avea nimic comun cu domnul Emil Constantinescu, el a instituit-o in urma cu 130 de ani - iata ca suntem singura tara din lume care nu mai are diviziune monetara. Eu cred ca s-a gresit atunci cand s-a practicat liberalizarea preturilor inaintea relansarii cresterii economice, s-a gresit atunci cand creditele externe nu s-au folosit cu preponderenta pentru investitii, ci s-au folosit pentru un consum exagerat; s-a gresit cu importuri, de asemenea, absurde, s-a gresit cu restituirea fara temei economic si in scop populist a partilor sociale acumulate de populatie si s-a mai gresit cu o emisie monetara fara acoperire. Daca mai sunt intrebari.
O. Andronic: Urmatoarea intrebare este a domnului Tudor Mohora.
T. Mohora: O intrebare pentru domnul C. V. Tudor: v-ati declarat in repetate randuri impotriva semnarii tratatului cu Ungaria. Ce atitudine veti adopta in situatia in care veti fi ales presedinte al Romaniei in privinta tratatului?
C. V. Tudor: Aceasta este intrebarea?
O. Andronic: Da.
C. V. Tudor: Este surprinzator ca un om care conduce un partid si care candideaza la Presedintie opereaza cu termeni dupa ureche. Este pacat. Eu il stiam ceva mai prudent pe domnul Mohora. Eu nu m-am pronuntat niciodata si nicaieri impotriva semnarii tratatului de buna vecinatate cu Ungaria. Eu am spus ca, daca nu se poate semna un tratat de prietenie, macar un tratat de buna vecinatate sa se semneze. Am fost de acord cu asa ceva, dar nu in orice conditii, pentru ca un tratat ca acesta nu este semnat pe 10 zile, nu pe 10 saptamani, este semnat pe 10 ani. ªi un tratat de buna vecinatate trebuie sa limpezeasca relatiile dintre state, nu sa sporeasca tensiunea, nu sa sporeasca echivocul. ªi Ungaria nu este orice fel de tara. Nu uitati ca am avut trei razboaie in acest secol cu Ungaria - razboiul din 16-18, razboiul din 1919 si razboiul din 44-45. Eu am fost impotriva includerii Recomandarii 1201 in tratat, recomandare care nu a fost recunoscuta de nimeni in Europa - nici de Franta, nici de Germania, nici macar de destinatarul recomandarii, Comitetul ministrilor de externe din Europa Occidentala, toti au respins-o. Numai Slovacia a fost indusa in eroare si a inclus-o in tratat si i-a dat astfel valabilitate juridica. Daca am fi inclus-o si noi in formula in care se preconiza acum un an, ii dadeam valabilitate juridica. ªi asa cum a fost inclusa este problematic, pentru ca ungurii tare imi este teama ca vor extrage ce vor dori ei din aceasta recomandare. Uitati-va la domnul György Frunda, nu mai departe decat acum cateva seri vorbea la televizor despre autonomie teritoriala. De asemenea, domnul Marko Bela - nici nu se incheiase bine semnarea tratatului si vorbea de autonomie teritoriala. Eu i-am spus presedintelui Iliescu ca as fi gata sa semnez si maine acest tratat daca domnia sa ar ajuta ca in aceeasi zi sa scoatem in afara legii aceasta organizatie terorista si antiromaneasca, UDMR.
O. Andronic: Va multumesc. Domnul profesor Ioan Pop de Popa.
I. Pop de Popa: Pentru domnul Vadim Tudor: ca om de presa, care credeti ca ar fi tonul titlurilor in principalele ziare occidentale a doua zi dupa eventuala dvs. castigare a alegerilor prezidentiale?
C. V. Tudor: Ii multumesc domnului profesor Ioan Pop de Popa. Prefer sa-mi puna intrebari de genul acesta decat - Doamne fereste! - sa ma opereze pe cord deschis. Eu cred cu sfintenie in diviziunea muncii, poate era mai bine pentru natiunea romana, dar si pentru cariera domniei sale, sa se ocupe in continuare de chirurgie, pentru ca a facut-o in mod stralucit. Vad ca se ocupa de mine domnia sa, dar vreau sa il trimit inapoi in istorie, si anume la anul 1815, dupa alungarea lui Napoleon din prima sa domnie; deci el s-a intors pentru domnia celor 100 de zile, trei luni au fost pana la dezastrul de la Waterloo, si atunci cand el a fugit din Elba - si am vazut insula - ziarele din Paris scriau: monstrul corsican a evadat, pazea, nenorocire. Dupa doua zile, vazand ca nu poate fi oprit, ajunsese usor asa, pe la Marsilia, spuneau: caporalul fara carte si crud vine spre noi, francezi, uniti-va! Dupa care, cand a batut la portile Parisului, toata presa i-a zis: bine ai venit, Majestate, te asteptam de o mie de ani! Deci, tonul titlurilor din presa: cred ca nu va fi un ton strident, pentru ca indeobste este cunoscut ca Occidentul trateaza cu cine este mai tare la el acasa; din moment ce acceptam ca regula de fier a democratiei este totusi domnia majoritatii, pentru ca in asta consta esenta votului. Daca ma va ajuta bunul Dumnezeu sa fiu votat de romanii mei, probabil ca voi avea cele mai bune relatii cu Occidentul. Profit de aceasta intrebare bine ticluita pentru a spulbera toate acele insinuari care ar vrea sa creeze senzatia ca noi, cei de la Romania Mare, nu am fi agreati de Occident. De unde si pana unde? ªi apoi, care Occident, stimate domnule profesor, cumva acela care ne-a tradat asa cum ne-a tradat in februarie 1945, la Yalta? Eu personal am studiat in Occident, am studiat la Viena, si am vizitat zeci de tari ale lumii, de la Africa de Sud si Egipt pana in Japonia, nu mai vorbesc de toata Europa. Ar fi bine sa nu ne mai caciulim in fata Ooccidentului, sa avem sira spinarii, sa avem demnitate. ªi, acestea fiind spuse, vreau sa va recomand, cu prietenie, pentru ca imi sunteti un om foarte agreabil, si noi ne stim de vreo douazeci de ani, de pe cand dormeam pe paturi de spital la Fundeni la capataiul mamei mele sa ii mai prelungesc viata cu cateva zile - si dvs, la randul dvs, ati salvat foarte multe vieti - vreau sa va spun ca toata politica aceasta centrista pe care o practica unii la noi numai pentru ca ambasadorul Americii la Bucuresti, noul Andrei Ianuarevici Vasinski, adica domnul Alfred Moses, a impus-o clasei politice romanesti, este de domeniul absurdului. Adica toata lumea se buluceste pe centru. Pai nu puteti scoate din politica lumii nici stanga, nici dreapta, sa stiti. Cine merge foarte mult pe centru risca sa aiba si un accident de masina, Doamne fereste!
O. Andronic: Da, va multumesc. Stimati telespectatori, doi dintre candidati nu au dorit sa ii adreseze intrebari domnului C.V.Tudor. Cum insa chiar absenta intrebarii poate fi considerata o intrebare, ii propun domnului senator sa-si imagineze care ar putea fi acestea, pentru a-si putea exercita dreptul democratic, prevazut in regulamentul acestui turneu, de a asculta si de a fi ascultat. Cu o singura rugaminte, domnule senator: aveti exact trei minute pentru acest exercitiu.
C. V. Tudor: Da. Deci ce voi face? Cine nu a dorit sa-mi puna intrebari?
O. Andronic: Domnii Roman si Manolescu.
C. V. Tudor: Nu ne-au lasat nici o intrebare? Sa fie sanatosi! Ce pot eu sa le spun? Vreau numai sa-l intreb pe domnul Roman daca se recunoaste - vreau sa focalizati - se recunoaste domnul Roman in acest calendar electoral care a impanzit satele, targurile, orasele tarii si sute de mii de casute postale? Ia uitati ce frumos zambeste domnul Roman si ia uitati cine este pe spate: Mantuitorul Iisus Cristos. Pai de cand, domnule Petre Roman, dvs. va puneti pe acelasi calendar cu cel mai mare produs al umanitatii din intreaga sa istorie, pentru ca este insusi fiul lui Dumnezeu? Nu cumva aveti un complex al botezului, al faptului ca ati dori sa fiti crestin si nu v-ati hotarat? Va ajutam noi, va ajutam noi. ªi vreau sa va mai intreb: nu aveti nici o responsabilitate in distrugerea economiei nationale si in prabusirea nivelului de trai? Puteti sa pacaliti opinia publica din Romania chiar asa, la nesfarsit? Candidati la presedintia Romaniei? Adica pe tronul unde a stat odata Mihai Viteazul, unde a stat odata regele Ferdinand cel Loial, sa vina fiul unui ofiter sovietic? A ajuns Romania atat de rau? Aveti dvs. vreun strop de sange romanesc in vine? Daca il aveti si demonstrati, eu ma retrag din toate functiile. in privinta domnului Manolescu, nu am ce sa-i spun, aceasta este capacitatea domniei sale de dialog, este coleg cu mine de Senat, l-am auzit vorbind intr-un clip ca a refuzat sa intre in Partidul Comunist. Nu a fost asa, domnul Manolescu a scris niste articole emotionante - si acum ma tulbura pana la lacrimi - despre Vladimir Ilici Lenin, despre Gheorghiu-Dej si despre colectivizarea fortata a agriculturii. Este vorba de anii 1962 si 1963. Sa fie sanatos, dar de ce trebuie sa-si falsifice biografia, de ce si-o rascroieste? Nu numai ca domnia sa ar fi dorit sa intre in Partidul Comunist, dar a facut cateva zeci de cereri, iar fostul secretar de partid de la revista Romania literara, scriitorul Vasile Baran, poate depune oricand marturie aici, in studiourile ANTENEI 1, ca era respins sistematic din cauza faptului ca distinsul sau parinte manuise cu strasnicie pistolul legionar.
O. Andronic: Va multumesc. Stimati colegi, de acum in zece minute, domnul senator este la dispozitia dvs.
D. D. Rujan: Fiind asa de galopanta emisiunea si senatorul Vadim Tudor, un polemist prin excelenta, are nevoie de un tête-à-tête mai dur ca sa poti sa-l mai opresti din aceasta avalansa de argumente, nu intotdeauna toate calare pe subiect, dar ...
C. V. Tudor: Dar care este subiectul?
D.D.Rujan: Subiectele pe care le-am discutat, suntem fata in fata. Dar o intrebare pe care voiam de mult - cred ca v-am si pus-o prin editorialele mele: va socotiti un justitiar, in fruntea unui partid justitiar? Mie imi place scriitorul Vadim Tudor, am niste rezerve la omul politic. Rezervele le-am avut, de exemplu, acum un an, cand ati refuzat, dvs, impreuna cu partidul dvs, sa votati Codul Penal. Va dati seama cati infractori au ramas nepedepsiti pentru niste amarati de homosexuali? Numai ca sa demonstrati ca puterea partidului din coalitie poate sa demonstreze ca se pune impotriva?
C. V. Tudor: Nu, dati-mi voie sa va spun, pentru ca, daca este un meci de ping-pong, mie imi place sa replic imediat. Fiti bun si puneti aceeasi intrebare si Sfantului Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane, in frunte cu intii Statatorul Sau, si anume Patriarhul Teoctist. Eu am dialogat in repetate randuri cu Prea Fericitul si domnia sa ne-a rugat sa nu acceptam sub nici o forma legiferarea sodomiei, pentru ca este pacat biblic de moarte. Noi, la urma urmei, prin asta legiferam SIDA. Nu a fost o vointa a mea de a arata ca suntem noi impotriva Codului Penal.
D. D. Rujan: Nu, nu, era vorba de legiferare...
C. V. Tudor: De ce nu puneti intrebarea celor care s-au indarjit sa lase problemele homosexualitatii sa zburde prin Codul Penal? Ei nu sunt vinovati pentru ca au scapat de judecata dreapta infractorii? De ce as fi eu vinovat, care am cerut sa respectam codul genetic si moral al taranului roman?
D. D. Rujan: Aici nu era vorba de legiferarea sodomiei, ci era vorba de pedepsirea in anumite conditii.
C. V. Tudor: Stiu, stiu.
D.D.Rujan: Repet, Codul Penal atunci era atat de important, incat lucrurile raman tot cum au cazut.
C. V. Tudor: Domnule, pai daca am avea o tara de homosexuali, nu s-ar mai perpetua specia.
D. D. Rujan: Nu avem cum, neamul romanesc nu are ...
C. V. Tudor: Daca generatia parintilor nostri vorbea in termenii astia, noi nu mai eram aici, nu ne nasteam.
E. Jurca: Domnule Vadim, am o intrebare care ma macina de foarte mult timp: si revista dvs se numeste Romania Mare, Partidul Romania Mare, dvs vorbiti de Romania Mare. Nu credeti ca totusi ceva este nelalocul lui in aceasta sintagma? Mie mi se pare ca spunind Romania Mare dam castig de cauza celor care cred ca Romania din 1918 a fost facuta prin alipirea unor teritorii cu Romania. Adevarata Romanie, unde toti romanii au fost intr-o singura tara, aceea se numeste Romania, si ea nu a alipit teritorii, ci si-a luat ceea ce i se furase altadata.
C. V. Tudor: Deci, intrebarea este ca vi se pare ca este ceva nelalocul lui.
E. Jurca: Romania Mare, formula, sintagma.
C. V. Tudor: Dar asta nu-mi apartine mie. Romania Mare este o sintagma veche de mai bine de 100 de ani, care vine de la Dacia Mare, veche de mai multe sute de ani. Eu sunt de acord cu Romania Mare, pentru ca Romania Mare nu este o sintagma, Romania Mare este o harta si este o stare de spirit. Deci, cand generatia de aur de la 1 Decembrie 1918 a faurit Romania Mare, nu a gandit in termenii astia, pentru ca, daca gandea in termenii astia, mai ramanea din statul roman numai Vlasca, Teleormanul si cateva judete in jurul Bucurestilor. Vreau sa va spun, stimate coleg, ca am venit la aceasta emisiune direct de la Trasnea. La ora pranzului, pe o ploaie mocaneasca, am fost in Salaj si am depus o coroana de flori pe care scria “Din partea PRM la monumentul martirilor care au fost sacrificati” - au fost femeile spintecate bestial si erau insarcinate, au fost preotii rastigniti in altar si pe usile bisericilor - si am vorbit acolo mai multor copii si mai multor batrani si mai multor femei indoliate, inca dupa 50 si ceva de ani dupa acele atrocitati, si am vorbit de Romania Mare. Si vreau sa va asigur ca oamenii au plans, oamenii simt in tiparul genetic al neamului romanesc ca exista aceasta mostenire si exista dreptul si datoria noastra de a face Romania Mare. Asa a spus si domnul Karsten Voigt, de pilda. A venit unul dintre liderii Pactului Nord-Atlantic, anul trecut, si a beneficiat de primirea domnului Oliviu Gherman si a altor oficialitati si s-a luat direct de noi - de unde si pana unde Romania Mare, ca am putea crea animozitati si spaima printre vecini. Si noi i-am raspuns: de ce nu va duceti dvs, stimate domnule Karsten Voigt, sa spuneti asta in Marea Britanie. Ce diferenta este intre Romania Mare si Marea Britanie - tot mare este. Si apoi, de cand au unii nemti aceasta pornire de a ne impiedica pe noi sa facem Romania Mare in vreme ce ei si-au facut Germania mare? Deci eu nu cred ca am putea sa suparam pe cineva - Basarabia este pamant romanesc, Bucovina este pamant romanesc si, odata si-odata, pe fondul prosperitatii interne, pe fondul dreptatii sociale, atunci vom putea sa ii chemam pe fratii nostri de peste Prut la cina cea de taina a neamului romanesc. Eu va multumesc ca sunteti preocupat de aceasta chestiune, intr-adevar este arzatoare, dar daca noi nu ne vom grabi sa ne facem curat in casa, daca nu ne vom grabi sa risipim mentalitatea aia blestemata pe care a inoculat-o stalinismul de-a lungul catorva decenii in mintea romanilor de peste Prut, cum ca romanul este jandarm, ca romanul este imperialist, ca limba nu este romaneasca, ci moldoveneasca - daca nu ne vom grabi, eu va spun din sursa sigura ca fratii nostri de peste Prut nu mai pot, sunt ingenuncheati, mor de foame, sunt colective muncitoresti si spitalicesti si de invatamant unde nu s-au mai dat salariile de 6 luni. Trebuie cu orice pret sa facem unirea, fireste in conditii pasnice si de respectare a legalitatii internationale.
E. Jurca: Domnule senator, pentru ca tot mi s-a parut ca se face asociere cu marea Rusie, care a alipit cam tot sudul - Letonia, Estonia, Lituania - si cu marea Romanie de bolsevismul care a aparut dupa 1918.
C. V. Tudor: Da, dar vedeti, in timp ce rusii si ungurii se poarta ca niste popoare care disloca, pentru ca au venit la ospatul umanitatii mai tarziu - deci migratia slava, sec. VI, VII, ungurii au venit la 896 - in vremea asta romanii erau aici.
O. Andronic: Mai avem timp de doua mingi scurte.
D. D. Rujan: Un cunoscut cotidian publica in urma cu o saptamana un articol ingrijorator, precum ca in conducerea Partidului Democrat ar fi persoane cu studii in strainatate - si se cita Toulouse, Washington - si care si-ar fi pastrat suspecte relatii si legaturi cu servicii secrete ale unui stat strain. M-a surprins lipsa de reactie a revistei Romania Mare si a PRM, fiind vorba de o zona de sensibilitate deosebita a partidului dvs.
C. V. Tudor: Ati spus ca dvs. cititi revistele noastre si ca ma apreciati. Cum lipsa de reactie, cand noi am fost primii care am demascat iarmarocul de spioni care a pus stapanire pe tara romaneasca? Pai unde te duci, unde te intorci, vezi ca unul este protejatul KGB-ului, ca altul are Mossad-ul in spate, ca unul are rude la Ierusalim sau la inalta Poarta sau la CIA. Dar cu romanii nostri nu mai tine nimeni? Pentru romani nu se mai lupta nimeni? Am avut reactie, si daca luati colectia revistei Romania Mare, la urma veti vedea ca am publicat primii asemenea documente, in timp ce SRI, distrus aproape total de acest amator pe nume Virgil Magureanu, nu a descoperit nici un spion in sapte ani. Stiu la cine facea apel cotidianul respectiv, este vorba de PD-FSN, care cheltuie in aceasta campanie electorala - intre noi fie vorba - sume exorbitante, inimaginabile, cred ca peste 100 de miliarde de lei au cheltuit numai in doua luni. Sunt sute de tone de hartii de afise de la acest partid si nu stiu de unde au acesti bani - sau, ma rog, stiu dar inca nu spun. Deci este clar vorba de niste oameni care au fagaduit unor servicii secrete ca atunci cand vor veni la putere vor inclina steagul. Va dau un singur exemplu: eu am avut un foarte bun amic: generalul doctor in istorie Ion Alexandru Munteanu, fost student al marelui dascal si academician David Prodan - amandoi trecuti in vesnicie. Domnul Munteanu a fost dat afara din functia de director general al Arhivelor Statului, in 1991, spre sfarsit. De catre cine? De catre domnul Petre Roman. De ce? Pentru ca se opunea sa puna la dispozitia unor emisari din strainatate arhivele statului. Nicaieri in lume arhivele statului nu sunt puse asa, ca la taraba. Pe urma, nu trebuie sa treaca neobservat tot demersul acesta de o sagacitate simptomatica, iesita din comun, de a patrunde in Internationala Socialista. Dar PD-FSN aici face o politica de dreapta, opozitionista, stramba din nas cand aude de socialism. Atunci de ce de vreo 2-3 ani se da si peste cap sa intre in Internationala Socialista? Ar fi multe de spus pe tema asta, insa eu sunt convins ca atunci cand se va scrie istoria cea adevarata se va vedea ca domnul Petre Roman este o creatie a complotistilor si a fracmasoneriei internationale.
O. Andronic: Stimati invitati, va multumesc pentru participarea la emisiune, timpul a trecut foarte repede, dialogul a fost animat, argumentele au fost convingatoare, sper, pentru telespectatori; deci, inca o data va multumesc pentru participarea la aceasta emisiune interesanta. Am sa-i informez pe telespectatori ca ne vom reintalni luni, de la ora 18:30, iar tirul concentric al celorlalti sapte candidati se va indrepta asupra domnul Tudor Mohora. Va multumesc inca o data.

<< Turul al treilea - Fata-n fata cu contracandidatii - Ioan Pop de Popa ||| Turul al treilea - Fata-n fata cu contracandidatii - Tudor Mohora >>
| | Citiri: 5681 |

 
Copyright © 2005 - 2020 - Editura AlegRO