* Prima pagină * Căutare * Contact *
 


Cuprins

Introducere
Cuvânt înainte

I Preliminariile
   Clasa mijlocie are de aparat ...
   Nici o personalitate politica ...
   Toate partidele isi fac un titlu de glorie ...
   Intr-o campanie electorala seful echipei ...
   Calitatea de intelectual ...
   Vocea sefilor de campanie ...
   Campania electorala intre ...
II Primul tur - Candidatii se prezinta
   Ioan Pop de Popa
   Corneliu Vadim Tudor
   Gyorgy Frunda
   Adrian Paunescu
   Nicolae Manolescu
   Tudor Mohora
   Petre Roman
   Emil Constantinescu
   Ion Iliescu
   ANALIZE
III Turul al doilea - Fata-n fata cu telescpectatorii
   Ioan Pop de Popa
   Niculae Manolescu
   Petre Roman
   Ion Iliescu
   Emil Constantinescu
   Corneliu Vadim Tudor
   Tudor Mohora
   ANALIZE
IV Turul al treilea - Fata-n fata cu contracandidatii
   Emil Constantinescu
   Ioan Pop de Popa
   Corneliu Vadim Tudor
   Tudor Mohora
   Gyorgy Frunda
   Nicolae Manolescu
   Petre Roman
   Ion Iliescu
Bilanţuri, comentarii, premii
Statistica si politica
Faza finală
   "Finala Mare"
   "Finala Mica"
Dialoguri Post-electorale
   Noaptea legislativelor
   Cui dam voturile din turul 2?
   PRM trage concluzii
   PD Satisfactie bine temperata
   CDR - Euforia victoriei
Super finala turneului
   Ion Iliescu - Emil Constantinescu
Ziua Z
   Amintiri din viitor
ADDENDA
   Partide in campanie
   Partide in campanie (30 aug 1996)
   Aliante in campanie (19 aug 1996)
   Aliante in campanie (26 aug 1996)
   Radu Campeanu
   Gheorghe Funar
   Guvernul Presei Independente
   Rezultatele Turul 1
   Rezultatele finale ale alegerilor prezidentiale
   Regulamente de organizare si desfasurare a "Turneului candidatilor"
   Corespondente
   Un sondaj intarziat
 
Cuvant dupa

 

Carte/Capitol/Subcapitol: Turul al treilea - Fata-n fata cu contracandidatii - Tudor Mohora

Tudor Mohora

Haideti sa lasam constructiile utopice, de perspectiva!

INVITATI: Doina Basca (“Cotidianul”) Dumitru Tinu (“Adevarul”) 21 OCTOMBRIE 1996

  

O. Andronic: Va spun buna-seara, stimati telespectatori, si bun-venit la “Turneul Candidatilor”. Intram de astazi in ultima linie dreapta a acestui maraton publicistic care a inceput in urma cu aproape trei luni. Este vorba de “Turneul Candidatilor”, competitie organizata de Antena 1, Libertatea, Jurnalul National si Promotion Company, impreuna cu cotidianele Actualitatea, Adevarul, Cotidianul, Evenimentul Zilei, Romania Libera, Vocea Romaniei si Ziua. Pana vineri ii veti fi cunoscut pe toti cei opt candidati inscrisi la turul Turneului. Dupa dl Constantinescu, Ioan Pop de Popa si C.V.Tudor , care au evoluat saptamana trecuta, este randul domnului Tudor Mohora, candidatul Partidului Socialist, sa dea replica intrebarilor pe care i le-au adresat contracandidatii sai. Bun-sosit din nou in studioul Antenei 1, domnule Tudor Mohora.
T. Mohora: Bine v-am gasit si multumesc foarte mult.
O. Andronic: Stimati telespectatori, alaturi de noi se afla in studio doamna Doina Basca, editor al cotidianului cu acelasi nume si dl Dumitru Tinu, director al cotidianului “Adevarul”, care vor solicita deslusiri suplimentare sau raspunsuri la alte intrebari pe care dumnealor doresc sa i le puna domnului Mohora. Finalul emisiunii va apartine domnului Gabriel Mihailovici, care ne va prezenta horoscopul domnului Mohora. Stimate domnule Mohora, v-as propune sa intram direct in subiectul acestei etape. Este vorba despre intrebarile pe care contracandidatii dvs. vi le-au adresat si la care doresc sa afle raspunsuri. Am sa rog regia sa ne prezinte prima intrebare:
I. Pop de Popa: Cum apreciati actualul nivel de fiscalitate in Romania si ce ati face daca P.S.-ul ar veni la putere?Ati mari in absolut impozitele pe profit, le-ati micsora sau le-ati mentine la nivelul actual?
T. Mohora: Pe scurt, sigur, este vorba de pozitia unui partid socialist, pentru ca nu presedintele este cel care stabileste impozitul, insa in programul partidului pe care il reprezint, intr-adevar, avem o optiune foarte clara in privinta modificarii sistemului de impozitare, pornind de la premisa ca bugetul de stat se formeaza intr-o prea mare masura pe baza impozitului pe salariu si intr-o prea mica masura pe impozitul pe profit. Sigur, aici se poate discuta si despre evaziunea fiscala, dar eu vreau sa abordez ponderarea impozitului. Pozitia noastra este ca, in aceasta perioada, trebuie sa se mentina un sistem de fiscalitate moderat, pentru a incuraja investitiile si a doza o mare parte din capital, din profit la indemana agentilor economici, insa credem ca a sosit momentul sa se introduca un sistem de impozitare progresiva pe profit si diferentiat, in functie de genul de activitate pe baza careia se realizeaza profitul. Asa cum se stie, pana in 1994, a fost o oarecare diferentiere a impozitului pe profit, dupa aparitia Ordonantei 70 emisa de Guvernul Vacaroiu. S-a introdus un impozit fix pe profit, de 38 la suta care, evident, dezavantajeaza pe micii intreprinzatori. insa noi avem un numar important de intreprinzatori mici care doresc si sustin ca, inclusiv prin politica de fiscalitate, sa fie sprijiniti in activitatea lor si mi se pare ca este corect acest lucru. Este si un act de justitie sociala: cei care au mai mult profit sa impinga caruta statului cu mai multa forta.
P. Roman: Ce v-a nemultumit in guvernarea Iliescu- P.D.S.R. si a contribuit la iesirea dvs. din P.S.M., partid ce facea parte din coalitia guvernamentala?
T. Mohora: in primul rand, motivele fundamentale pentru care am parasit P.S.M.-ul pentru a forma un nou partid nu se regasesc, neaparat, in relatiile dintre P.D.S.R., presedintele Iliescu si P.S.M. Ele au fost motive mai profunde, care tin de modul diferit de a vedea constructia unui partid de stanga in Romania si delimitarea noastra a fost mai ales din interior. in Declaratia din 11 ianuarie, noi am pus problema, inclusiv a delimitarii fata de partidul de guvernamant, fata de incercarea unor lideri ai P.S.M.-ului de a remorca partidul la interesele P.D.S.R.-ului si trebuie sa spun ca, din interior, m-am opus incheierii acelui protocol care nu aducea nici un fel de avantaj P.S.M.-ului, ci, dimpotriva, ii limita posibilitatea de a se forma ca autentica alternativa in Romania si, poate ca cea mai buna confirmare a acestui fapt este ca acest protocol a fost denuntat intr-o formula plastica de catre chiar dl Ilie Verdet, presedintele P.S.M.-ului, care a spus ca a fost o incercare neizbutita. Plecand de la experienta politica a dumnealui, ar fi trebuit sa evite aceasta incercare neizbutita la momentul respectiv.
C.V. Tudor: Nu stiu cum va simtiti dvs. atunci cand sunteti catalogat ca democrat de unele ziare ca “Ziua”, in vreme ce oameni care luptau din greu pentru civilizatia nationala, pentru Basarabia, Bucovina si Transilvania erau prigoniti chiar pe vremea cand dvs. erati presedintele Uniunii Asociatiilor Studentilor Comunisti si membru in C.C. al U.T.C. Dar astazi, acesti oameni sunt stampilati ca nostalgici ai vechiului regim. Am fost in numeroase judete ale tarii si am vazut o cantitate uriasa de afise ale dvs., ceea ce inseamna risipirea mai multor miliarde de lei. Are vreo legatura candidatura presedintelui Bancii Columna, dl Vasile Bostan, pe listele Partidului Socialist, cu fondurile colosale pe care le puneti dvs. la bataie, luand prin surprindere pe toata lumea? De unde aveti atatia bani?
T. Mohora: O intrebare care ma obliga la un raspuns metodic, pentru ca ea contine si un comentariu si atunci ar trebui sa spun ca nu ma deranjeaza ca, inclusiv, cotidianul pe care l-a pomenit, ma trece in categoria democratilor, de altfel nu ma deranjeaza, ba dimpotriva, ma onoreaza, chiar daca acest epitet mi-l adreseaza adversarii politici. in legatura cu aceasta insinuare, ca in timp ce dumnealui si altii sunt etichetati astazi drept nostalgici, eu cred ca este dreptul fiecaruia sa-si construiasca propria sa imagine si nu eu sunt vinovat pentru ca unii dintre oamenii care au lucrat sau care se manifesta in viata politica sunt perceputi ca nostalgici. Vreau sa spun ca nu sunt perceput asa, cred ca este bine sa reamintesc faptul ca, in timp ce eram presedinte al studentilor, la Viata Studenteasca si Amfiteatru au fost promovati oameni tineri, creatori in domeniul prozei, poeziei, care, cel mai adesea, erau cenzurati si li se impuneau niste tipare ideologice prin intermediul revistei “Saptamana”, cu care aceste publicatii erau in permament conflict. Sigur, se pune problema fondurilor; nu stiu daca dumnealui a avut posibilitatea sa numere chiar toate afisele si sa vada chiar cat au costat ele, dar sigur ca nu costa miliarde de lei, chiar daca avem, inclusiv relatii cu Banca Columna, de vreme ce domnul Vasile Bostan este candidat pe pozitia 1 in Senatul Romaniei. Dealtfel, vreau sa spun ca, in ce ne priveste, campania electorala ne-o finanteaza o serie de intreprinzatori privati din partidul nostru, peste 3.800 de intreprinzatori privati din cei 60.000 de membri sunt de parere ca este bine sa promoveze o pozitie de stanga. Noi nu avem fonduri obscure prin care sa ne alimentam campania electorala si vom da socoteala, inclusiv publicand in Monitorul Oficial fondurile si, mai ales sponsorii, cheltuielile, potrivit Legii electorale.
E. Constantinescu: Campania dvs. electorala a surprins pe toata lumea printr-o amploare care starneste pana si invidia aparatului de propaganda al P.D.S.R. Pentru un partid al saracilor, asa cum l-ati calificat, ar fi interesant de stiut care sunt resursele financiare ale unui demers propagandistic atat de costisitor ?
T. Mohora: Nu ma surprinde aceasta luare de pozitie a domnului Constantinescu, ci altceva ma surprinde, din alta perspectiva sau cel putin din perspectiva comparatiei cu ceea ce desfasoara Conventia Democratica; as vrea sa spun ca, dupa informatiile noastre, nu avem nici macar zece la suta din desfasurarea logistica a Conventiei si nici nu pretindem. Fiecare partid, fiecare alianta politica se desfasoara in functie de cat ii este plapuma si este simptomatic pentru mine modul cum dl E. Constantinescu, la sapte ani dupa evenimentele din decembrie, si dupa ce a vazut multe tari europene, unde socialismul nu inseamna saracie si astazi mai confunda si incearca sa acrediteze ideea ca socialismul este egal cu saracia. Noi nu consideram ca optiunea socialista trebuie sa se adreseze doar celor marginalizati social, si sta marturie aceasta optiune a noastra, ceea ce partidele socialiste din tarile dezvoltate au realizat in pragul guvernarii si, inclusiv, al redistribuirii profitului la scara nationala.
G. Frunda: Considerati necesara subventionarea mineritului in Romania? Ce masuri propuneti pentru rentabilizarea acestuia?
T. Mohora: Este o problema care as spune ca a facut obiectul discutiilor si chiar disputelor politice. Eu as vrea sa spun, chiar daca deceptionez pe cineva, ca noi, in programul nostru, am prevazut ideea ca dezvoltarea economica a tarii noastre trebuie sa se bazeze pe fortele proprii si pe resursele proprii, atat cat le avem si in aceasta perspectiva sustinerea sistemului de extractie a carbunelui si a altor minereuri este una dintre optiunile noastre. Sigur ca in aceasta perioada de sapte ani s-au produs multe perturbatii in sectorul de exploatare, asa incat subventiile sunt foarte mari la ora aceasta, dar calea, credem, nu este aceea de se inchide aceste exploatari, ci este o organizare mai buna a regiilor si, inclusiv, de retehnologizare, de crestere a productiei muncii, pentru a se mentine aceste locuri de munca. Dealtfel, in cel putin doua deplasari pe care le-am facut recent, una la exploatarea miniera Lupeni si alta in judetul Valcea, am avut doua experiente interesante. Ma asteptam, la Lupeni, cum se intampla de obicei, ma asteptam sa fiu intrebat ce ne dati, ce ne veti da ca sa va dam voturile, discutia s-a purtat - si erau acolo prezenti nu numai directori, ci si liderii sindicali - privind preocuparea de schimbarea mentalitatii fata de munca si m-au infomat cu multa satisfactie ca au reusit sa aduca productivitatea muncii in acea exploatare la nivelul lui 1989 si ca doresc pe aceasta cale sa-si pastreze locurile de munca. Iar la Berbesti, un sef de cariera m-a intrebat ce sansa dam lignitului. Eu i-am raspuns: sansa pe care i-o dati dvs.
I. Iliescu: Ce forme de protectie sociala crede dumnealui ca s-ar putea aplica pentru muncitorii care vor fi afectati de somaj, odata cu restructurarea industriei?
T. Mohora: Este una dintre situatiile cu adevarat dureroase, care au afectat si, probabil, vor afecta multe persoane in perioada urmatoare. As vrea sa spun ca, in afara de multe alte masuri care vizeaza relansarea economiei tarii, noi credem ca si restructurarea este necesara. insa, din pacate, trebuie sa spunem ca, pana acum, in activitatea economica a lipsit o strategie pe termen lung si mediu care a impiedicat inclusiv optiunea de restructurare. Sigur ca trebuie sa se realizeze o optiune in legatura cu ponderea si cu modul in care noi vrem sa se dezvolte anumite sectoare ale economiei. Sa corelam resursele cu capacitatile si cu forta de munca pe care o avem si, din aceasta perspectiva, noi propunem sa reintroducem planificarea si prognoza orientativa, iar restructurarea sa aiba in vedere, evident, eficienta economica, dar sa nu neglijam problemele sociale. Mai bine zis, sa nu se produca acel gen de restructurare, cum pur si simplu au fost anuntati, intr-o dimineata cateva sute sau mii de muncitori de la o intreprindere, ca peste 15 zile nu vor mai avea loc de munca. intr-o restructurare strategica se pregatesc conditiile pentru reprofilare, pentru absorbtia acelei forte de munca, dupa ce se elibereaza intr-un anumit sector. Si mai sunt si alte formule, dar nu intru acum in detalierea masurilor privind crearea unor noi locuri de munca.
N. Manolescu: As dori sa-mi spuneti ce distinge Partidul Socialist de Partidul Socialist al Muncii sub raport doctrinar si in ce forma credeti dvs. ca, dupa patru decenii de socialism stiintific, socialismul dvs. mai poate fi viabil in Romania.
T. Mohora: Este o intrebare care mi se pune destul de des si o consider legitima. Sigur, dl Manolescu cred ca cunoaste bine care este diferenta dintre socialismul stiintific si socialismul pe care l-a vazut in numeroase tari pe care le-a vizitat. Deci, nu despre asta este vorba, ci as insista chiar pe fondul problemei si anume diferentele doctrinare. in primul rand, Partidul Socialist nu a fost infiintat neaparat pentru a fi altceva fata de ceea ce este miscarea socialista. Pentru ca, trebuie sa spun ca nici dl Verdet, nici eu nu am inventat socialismul democratic. Este vorba de o incercare de a construi un partid al unei stangi autentice, care sa-si asume clar interesele segmentului de electorat al stangii si vreau sa va spun ca, din aceasta perspectiva, programul, oferta noastra n-au fost facute de un grup de oameni care s-au adunat intr-o saptamana si chiar acest program a fost prin insumarea optiunilor oamenilor care constituie partidul; pe de alta parte, din punct de vedere al diferentelor, cred ca este una cel putin fundamentala. in programul Partidului Socialist al Muncii este portiunea pentru o a treia cale: calea dintre convergenta si capitalism. Sigur, o constructie care ar putea sa fie de perspectiva. Noi consideram ca ceea ce trebuie sa dezvoltam astazi, in prezent, luand nota de calea de dezvoltare a societatii romanesti, este sa asimilam acele mijloace, acele forme de legislatie si sa realizam acele institutii in stat, care sa apere cu adevarat interesele celui pe care il reprezentam. Din acest punct de vedere, in permanenta, in discutiile din presa, am spus cam asa: haideti sa lasam constructiile utopice de perspectiva si sa ne gandim cum anume ii servim pe cei 500.000 de oameni care ne-au trimis in 1992 in Parlament. Ce vom raporta ca acte legislative pe care le-am adoptat, pentru ca sa servim acest electorat? De pilda, au fost adoptate in Parlamentul Romaniei cel putin doua legi fata de care am avut o pozitie activa si personala. O initiativa personala, care dorea sa puna stavila adausurilor exagerate pentru produsele de baza in alimentatia si in traiul cetatenilor si care a fost respinsa in 1992, daca va aduceti aminte, cand erau niste adaosuri de-a dreptul astronomice, aceasta lege a fost respinsa de social-democratii din Parlament si, mai apoi, atunci cand s-a construit o lege a alocatiilor de stat pentru copii, care acorda aceeasi alocatie de 10.500 lei si copilului de somer si celui de miliardar, atunci eu am spus ca aceste doua legi sunt suficiente pentru a retrage sprijinul acestui Guvern. Deci, optiunea noastra este una pragmatica, ce isi propune ca obiectiv sa apere interesul oamenilor cu conditie sociala de stanga si cu optiuni de stanga.
O. Andronic: Va multumesc. Stimati colegi, domnul Mohora este acum la dispozitia dvs.
D. Tinu: As vrea sa spun, mai intai, ca aceste alegeri sunt foarte favorabile unor optiuni de stanga dupa o guvernare care a dus la o adancire a prapastiei dintre o patura foarte restransa de oameni imbogatiti peste noapte, pe cai ilegale, adesea, si eu nu-mi explic posibilitatea ca cineva se poate imbogati peste noapte datorita unei idei geniale, unui spirit intreprinzator extraordinar, dar acestea sunt cazuri foarte rare. in conditiile acestei polarizari a societatii unii dintre ei au ajuns in situatii dramatice, ma refer la pensionari, la tineri. Exista o mare posibilitate de afirmare a unor programe de destindere care sa tina seama de interesele, framantarile, de durerile marei mase de cetateni. Cu toate acestea, este un paradox ca, la alegerile locale, partidele de stanga au inregistrat rezultate foarte modeste. Raspunsurile dlui Mohora din aceasta seara mi-au placut, dar as vrea sa-l intreb care este perceptia domniei sale dupa deplasarile pe care le are in aceasta perioada din teren, daca situatia alegerilor locale s-ar putea repeta in ce priveste ponderea fortelor de stanga si ponderea Partidului Socialist in cadrul alegerilor generale?
T. Mohora: Nu se poate raspunde usor la aceasta intrebare pentru ca, iata, inainte cu doua saptamani de alegerile prezidentiale, electoratul roman este dezorientat. Sigur, am constatat ca avem o perceptie buna si in crestere a noastra. Pentru noi a fost si un prilej de a verifica realismul si fezabilitatea ofertei noastre politice si am putut sa constat, in dialogurile pe care le-am avut, ca oamenii apreciaza solutiile pe care noi le-am oferit. insa, batalia este puternica pentru ca ceea ce ati sesizat dvs. au sesizat si alte partide; cele liberale, de dreapta vin cu programe de stanga. Si atunci, oamenii care sunt napaditi de aceeasi doctrina sunt tentati sa compare promisiunile electorale si sa creada chiar ca se propun pensii mari, ajutoare si unele din ele nu le-am promis, pentru ca sunt un om prea serios ca sa fac asa ceva. Ce am vazut intr-un program liberal? Ca, vezi Doamne, s-ar putea acorda ajutoare de somaj pe termen nelimitat, ceea ce nu exista nicaieri in lume. Dar au fost partide politice care, sesizand aceasta deplasare catre stanga a electoratului, au venit mai ales prin platforme pe acest teren si, de aceea apare dificultatea fortelor de stanga de a-si culege electoratul firesc. De aceea, pot spune acum ca alegerile din 3 noiembrie vor aduce un plus de clarificari si pe perioada de doua saptamani sa mai aducem electoratul pe terenul realitatii probate. Eu as spune sa se sesizeze ca unele partide politice sunt intr-o profunda dilema. Sa raspunda dupa ce anume vor guverna: dupa programe sau dupa platforme electorale? Aceasta este dificultatea. Noi, in ceea ce ne priveste, in cele peste 20 de judete in care am fost, (timpul, este principalul nostru handicap) cred ca am reusit sa mai miscam ceva din aceste optiuni sau sa le polarizam. Ramane de vazut rezultatul scrutinului. Am raspuns cu toata sinceritatea, fara sa fac propaganda electorala.
O. Andronic: Domnul Tinu solicita din partea dvs. si o optiune in legatura cu rezultatele localelor.
T. Mohora: in rezultatul localelor am avut cam 2,6 la suta pentru consiliile judetene. N-are rost sa spun ca, iata, sondajele care se dau publicitatii arata ca nici macar acest electorat nu l-am pastrat, ma fac sa nu cred in valabilitatea lor, dar aici as vrea sa dau o explicatie. in momentul in care noi de-abia am aparut ca partid, nu ne permiteam sa abordam cu succes alegerile locale. Acum, in masura in care ne vom atinge obiectivele, poate in alegerile locale viitoare vor da un procentaj mai mare.
D. Basca: Marea problema, in general, a presei este cea legata de capitalul privat. Adica, e adevarat ca doriti capital privat in Romania? Si daca da, de ce sorginte si legat de asta: exista un capital de simpatie care ii inconjoara pe investitorii din strainatate, unii chiar romani reveniti in Romania si pe unii, de antipatie, care sunt peste-noapte imbogatiti. Nu dau nume, dar Bd. Magheru este plin de astfel de cazuri.
T. Mohora: in Romania a avut loc o acumulare de capital si noi nu contestam sensul, pentru ca ne dam seama ca delimitarea de regimul trecut inseamna, in fond, si optiunea pentru o economie de piata care sa se bazeze pe un sector privat, preponderent. Problema este cum se constituie acest capital privat. Dupa parerea noastra, pe cele doua cai, aceea nou creata si transferul din sectorul public catre sectorul privat; noi am fi optat pentru incurajarea puternica a sistemului nou creat. Erau resurse la momentul potrivit pentru a se injecta initiativa celor care puteau sa aiba initiativa, fara prea mari garantii de capital. Altfel, s-a incurajat un sistem privat care s-a facut prin transfer, cel mai adesea, fraudulos din sectorul public in cel privat si asa se si explica faptul ca exista aceasta diferenta de apreciere intre succesul lumii capitaliste si felul cum, unii la noi au facut averi in cinci ani care sa le ajunga urmatoarelor generatii. in ce ne priveste, chiar ca socialisti, parca mai mult am vrea sa-i vedem pe ai nostri in primele randuri si sa fie niste oameni care sa inteleaga importanta sociala pe care o au.
D. Tinu: Este obligatoriu capitalul strain, pentru ca acesta inseamna o investitie de capital, pe cata vreme, in multe cazuri e vorba de capital luat de la banci, este unul pe hartie. in realitate, nu sunt investitii, se fac investitii pe credite pe care nimeni, niciodata nu le va mai rambursa. Sunt intrutotul de acord cu ideea pe care o sustineti, a incurajarii micilor intreprinzatori, dar si a marilor intreprinzatori, insa, in orice caz, cu o politica ce va atrage investitiile straine, fara de care schimbarea pe care o dorim cu totii nu poate avea loc.
T. Mohora: Este clar ca este un lucru negativ al guvernarii ultimilor sapte ani, ca suntem pe ultimul loc intre tarile est-europene in privinta atragerii capitalului strain si aici, eu cred ca nu este vorba, neaparat, de faptul ca nu am fi dat suficiente facilitati, ci pentru ca nu am fost noi, in interior, suficient de seriosi, n-am actionat pentru asanarea climatului si pentru a realiza acele conditii care sa faca profitabila o investitie. Noi, in permanenta, discutam in lozinci despre nevoia de a atrage capitalul, dar nu ne-am intrebat: noi politicienii, in mod serios, ce ne lipseste, ce ii respinge din Romania?!
D. Tinu: Stiti ca unul din raspunsuri este: nesiguranta, sistemul legislativ si coruptia.
T. Mohora: Dar atata vreme cat conducerea Bancii Nationale este in subordinea Parlamentului, sigur este o chestiune de decizie politica ce s-a luat in anumite circumstante; insa, dupa ce ea a fost adoptata, practic, nu a aparut acel pachet de legi care sa-i dea cadrul legislativ, inclusiv Bancii Nationale si bancilor comerciale, asa incat de la guvernatori pana la ultimul functionar de banca sa respecte un cadru legal, clar, care sa reziste si sa fie stabil in raport cu orice investitor care vine de afara. Dupa parerea mea, acest lucru ar trebui facut de Guvernul Romaniei. Sa initieze respectivul pachet de legi pe care sa-l aduca pe masa Parlamentului.
D. Tinu: Domnule Mohora, as vrea sa revin la intrebarea pusa de dl Iliescu, referitoare la restructurare si la forta de lucru. Este stiut ca P.D.S.R.-ul, in programul sau electoral, a avut inscris intre obiective si pe cel al restructurarii industriei si acest lucru a tot fost amanat pentru ca, in ultima perioada, sa nici nu mai fie luat in consideratie din motive electorale. Este limpede ca o asemenea masura, ca restructurarea, atrage redistribuirea fortei de munca, presupune programe de recalificare platite de stat s.a.m.d. Deci, intr-o anumita perioda, acest lucru devine imposibil din considerente electorale. Dar, in situatia in care ati intra la guvernare, poate printr-o coalitie, veti promova ideea unei restructurari autentice a industriei romanesti, fara de care nu este posibila depasirea acestui handicap pe care tara noastra il are fata de celelalte tari europene?
T. Mohora: Eu va spuneam ca aceasta este o prevedere programatica, nu este un raspuns pe care, conjunctural, sa-l dau pentru ca ne aflam la aceasta masa; noi am optat sa sprijinim o restructurare eficienta, care sa vizeze rentabilizarea economiei; ideea este, insa, ca nu ne intereseaza doar aspectele pur economice. Adica, dirijarea de personal poate fi insotita de masuri adiacente, care sa creeze sanse si forta de munca corespunzatoare. De altfel, vreau sa va spun un lucru. Este un paradox: in timp ce lumea cere de lucru, noi nu avem foarte multe probleme rezolvate. Este foarte mult de lucru in Romania, va trebui sa ne asumam responsabilitatea pentru a spune foarte clar ca mentinerea locului de munca nu este justificata doar prin vechimea in intreprinderea respectiva, ci chiar prin productivitate. Iar in rest, se pot imagina si sunt atatea solutii pentru a se crea alte posibilitati pentru oameni. De exemplu, te intalnesti in Romania cu urmatoarea situatie: sunt peste 30 de unitati constructoare de utilaje si masini agricole. Daca te duci la ele, oamenii tipa ca au capacitatea sa faca, sa construiasca, au forte de munca, au cerere, cererea reala exista pe piata, dar nu au comenzi. Desi, la tractoare, din 1993, cand a fost anul lor de varf din perioada post-decembrista, anul acesta livreaza vreo 2.500 de tractoare. Cifra catastrofala. Deci, nu este vorba de concurenta, ci de incapacitatea de absorbtie. Ministrul Agriculturii spune ca a cheltuit mii de miliarde pentru agricultura si nu reuseste sa satisfaca nevoile agriculturii. Aici masura este de corelare a acestor trei tendinte care ar rezolva si locurile pentru muncitori si ar rezolva si problema alimentarii cu masini, seminte, ingrasaminte. Adica, noi sa nu mizam numai pe intreprinderea privata, care, la ora aceasta, rezolva multe lucruri pozitive din Romania si sa conducem prin parghii economice, prin lansarea unor comenzi de stat, iar la iesirea produsului se poate face daca statul are resursele respective…. Daca Tractorul are nevoie de capital circulant si am gasit fonduri care sa scoata 300 de milioane de dolari in afara. S-au dat la Dacia Felix si la Credit Bank 1.700 de miliarde si nu se gasesc 200 de miliarde pentru a relansa productia de tractoare de la Brasov?
O. Andronic: Stimati colegi, va multumesc. Este randul domnului Gabriel Mihailovici sa ne spuna care este pozitia astrelor care vizeaza demersul prezidential al domnului Mohora.
G. Mihailovici: Asadar, sunteti nascut, conform zodiacului chinezesc in anul Tigrului de metal. Tigrul are echivalent Varsatorul care influenteaza semnul pe plan intelectual si se refera la incercarea de a dobandi o constiinta impersonala, de a incerca sa privesti cu obiectivitate realitatea inconjuratoare. Tenacitate, vointa in atingerea scopurilor. Semnul zodiacal al Balantei - eu as alege doua maxime. Ca Balanta, viata pe o margine a craterului, pe o parte a stancii, pe de alta parte lava. Daca vreti, urmatoarea deviza in afaceri: te simti subordonat, atata timp cat nu te simti stapan. Caracteristici generale: in cazul dvs., dominanta evolutiva in perioada 3 septembrie - 17 noiembrie este data tot de semnul zodiacal al Varsatorului, care este guvernat de Uranus. Sa nu uitam ca ne aflam la sfarsitul erei pestilor si calendaristic nu si din punct de vedere al constiintei global vom trece in era Varsatorului, care este guvernat de Uranus. in primul rand, sunteti preocupat de evidentierea propriului sistem de estimare a situatiilor cu ansamblul judecatilor de constatare si de valoare, asa cum reiese din programa dvs. politica. infatisarea cauzalitatii problemelor societatii reliefand astfel firescul solutiilor ce trebuie puse in practica. Sublinierea importantei fiecarei categorii sociale, a potentialului creator al fiecarui cetatean la evolutii individuale si globale. Principalele piese de maturitate cu care va confruntati chiar si in aceste ultime zile din campania electorala sunt: adaptarea la conditiile concrete ale Romaniei, ale vietii politice internationale; originalitatea viziunii privind distribuirea realista a bugetului; imbinarea armonioasa a umanismului si pragmatismului unei structuri a oricarei institutii si, nu in ultimul rand, abilitatea de a vedea partea plina a paharului ingloband in programul dvs. tot ceea ce au adus nou doctrinele politice in intreaga lume, in acest final de secol si de mileniu. Ansamblul de masuri privind regasirea sentimentului utilitatii cetateanului fata de sine si de comunitate, avand drept etalon lucrurile materiale si spirituale pe care acesta il poate avea in privinta verdictului pe care il vor da alegatorii. Rezultatul final al scrutinului va evidentia aprecierea electoratului fata de nonconformism ancorat in viitori ani in care umanismul si rentabilitatea se regasesc placut deopotriva in evolutia unui individ si a unei societati. Ar putea fi un punct de reper necesar si reprezentativ pentru o cariera politica ascendenta aflata inca in prima ei jumatate.
O. Andronic: Optimist si mobilizator. Multumesc, Gabriel Mihailovici. Multumesc invitatilor din presa pentru spiritul colegial de care au dat dovada si multumesc domnului Tudor Mohora pentru prezenta.


<< Turul al treilea - Fata-n fata cu contracandidatii - Corneliu Vadim Tudor ||| Turul al treilea - Fata-n fata cu contracandidatii - Gyorgy Frunda >>
| | Citiri: 3613 |

 
Copyright © 2005 - 2016 - Editura AlegRO