* Prima pagină * Căutare * Contact *
 


Cuprins

Introducere
Cuvânt înainte

I Preliminariile
   Clasa mijlocie are de aparat ...
   Nici o personalitate politica ...
   Toate partidele isi fac un titlu de glorie ...
   Intr-o campanie electorala seful echipei ...
   Calitatea de intelectual ...
   Vocea sefilor de campanie ...
   Campania electorala intre ...
II Primul tur - Candidatii se prezinta
   Ioan Pop de Popa
   Corneliu Vadim Tudor
   Gyorgy Frunda
   Adrian Paunescu
   Nicolae Manolescu
   Tudor Mohora
   Petre Roman
   Emil Constantinescu
   Ion Iliescu
   ANALIZE
III Turul al doilea - Fata-n fata cu telescpectatorii
   Ioan Pop de Popa
   Niculae Manolescu
   Petre Roman
   Ion Iliescu
   Emil Constantinescu
   Corneliu Vadim Tudor
   Tudor Mohora
   ANALIZE
IV Turul al treilea - Fata-n fata cu contracandidatii
   Emil Constantinescu
   Ioan Pop de Popa
   Corneliu Vadim Tudor
   Tudor Mohora
   Gyorgy Frunda
   Nicolae Manolescu
   Petre Roman
   Ion Iliescu
Bilanţuri, comentarii, premii
Statistica si politica
Faza finală
   "Finala Mare"
   "Finala Mica"
Dialoguri Post-electorale
   Noaptea legislativelor
   Cui dam voturile din turul 2?
   PRM trage concluzii
   PD Satisfactie bine temperata
   CDR - Euforia victoriei
Super finala turneului
   Ion Iliescu - Emil Constantinescu
Ziua Z
   Amintiri din viitor
ADDENDA
   Partide in campanie
   Partide in campanie (30 aug 1996)
   Aliante in campanie (19 aug 1996)
   Aliante in campanie (26 aug 1996)
   Radu Campeanu
   Gheorghe Funar
   Guvernul Presei Independente
   Rezultatele Turul 1
   Rezultatele finale ale alegerilor prezidentiale
   Regulamente de organizare si desfasurare a "Turneului candidatilor"
   Corespondente
   Un sondaj intarziat
 
Cuvant dupa

 

Carte/Capitol/Subcapitol: Turul al treilea - Fata-n fata cu contracandidatii - Gyorgy Frunda

György Frunda

Pana ma obisnuiesc eu cu campania, se termina!

INVITATI: Adrian Patrusca (Ziua) Dan Preisz (Romania Libera)

22 OCTOMBRIE 1996

O. Andronic: Buna seara, stimati telespectatori, si bun venit la o noua intalnire a “Turneului candidatilor”. in rol de gazda, astazi, domnul György Frunda, candidatul UDMR, va receptiona intrebarile mai putin sau mai mult incuietoare ale contracandidatilor sai si va incerca sa le raspunda, desigur, intr-o maniera cat mai convingatoare. Alaturi de domnia sa se va afla, pe parcursul acestei emisiuni, in studio, domnul Dan Preisz, seful Sectiei politice la ziarul “Romania libera”, si domnul Adrian Patrusca, redactor sef la “Ziua”. Domniile lor, la sfarsitul dialogului prezidential, vor solicita noi deslusiri sau completari la chestiunile aflate in discutie.
G. Frunda: Buna seara.
O. Andronic: As vrea sa va intreb cum va simtiti aici, intre noi.
G. Frunda: Din ce in ce mai acasa.
O. Andronic: Pacat ca turneul se sfarseste ...
G. Frunda: Pana ma obisnuiesc eu cu campania, se termina.
O. Andronic: Domnule Frunda, inainte de a da curs intrebarilor contracandidatilor dvs - sunteti, desigur, nerabdator sa aflati cum vor sa va “incuie” - v-as cere permisiunea si as cere permisiunea asistentei de a reaminti cateva elemente biografice. Deci, nascut la 22 iulie 1951, la 45 de ani cel mai tanar candidat la presedintie, casatorit, sotia - medic urolog, are doua fete, de 5 si 4 ani. Sa va traiasca!
G. Frunda: Va multumesc.
O. Andronic: Absolvent in 1974 al Facultatii de Drept a Universitatii “Babes-Bolyai”. Studii postuniversitare la Salzburg, in 1991; cursuri de specializare in drept constitutional si in legislatia minoritatilor. Nu a fost membru PCR, membru UDMR insa a fost inca din 1990. Membru al Colegiului de Avocati din Targu Mures din 1975. in 1991, membru corespondent al Facultatii de Stiinte Politice si Juridice a Universitatii din Chicago, Programul pentru Europa Centrala si de Est. in 1996 a deschis birou propriu de avocatura la Targu Mures. A intrat in politica dupa evenimentele din martie 1990 de la Targu Mures si este vicepresedinte al Comisiei juridice a Senatului si membru al Delegatiei parlamentare la CE. Domnule Frunda, conform algoritmului pe care l-am avut in vedere, contracandidatii dvs va vor pune intrebari in ordinea alfabetica, ordinea alfabetica incepand o data cu initiala numelui dvs. Asa se face ca primul va fi domnul Ion Iliescu. Sa-i ascultam intrebarea.
I. Iliescu: Domnului Frunda i-as adresa urmatoarea intrebare: am observat ca la inceput UDMR s-a opus semnarii Tratatului cu Ungaria; ulterior, acesta a fost acceptat cu anumite rezerve. Considerati ca atitudinea UDMR fata de Tratatul cu Ungaria va evolua? Daca raspunsul e pozitiv, in ce directie va avea loc aceasta evolutie?
G. Frunda: Multumesc pentru intrebare, domnule presedinte Iliescu. Pozitia UDMR fata de Tratatul de baza romano-maghiar trebuie analizata din trei puncte de vedere. in primul rand, necesitatea tratatului. Am subliniat ca un tratat intre Romania si Ungaria este necesar atat din punct de vedere al trecutului celor doua doua tari - fiindca romanii au avut intotdeauna suspiciuni fata de anumite atitudini revizioniste, iredentiste ale Ungariei, iar Ungaria a avut retineri privind asimilarea fortata a comunitatii maghiare din Romania - acest tratat este necesar si din punct de vedere al integrarii europene, deci pentru viitor, pentru ca unul din criteriile de baza este normalizarea relatiilor dintre tarile vecine. Un al doilea punct de vedere: sunt elementele pozitive pe care acest tratat le cuprinde. Cel mai important lucru este ridicarea la nivel juridic a trei documente politice. Este vorba despre documentul final de la Copenhaga, despre Recomandarea 1201 si despre hotararea ONU privind drepturile minoritatilor nationale si religioase, deoarece aceasta ridicare la nivel juridic obliga guvernele ambelor tari sa aplice cele trei documente. Un al treilea punct de vedere: lipsurile tratatului. in primul rand, unele drepturi pe care comunitatea maghiara din Romania le considera necesare lipsesc din acest tratat, lipseste un mecanism de control eficient, in care sa ia parte si membri ai CE, deoarece, in noua structura europeana, CE are acest rol, de a monitoriza respectarea drepturilor omului si a drepturilor comunitatilor etnice. Lipseste, de asemenea, un organism international care sa reglementeze diferendele dintre cele doua parti in aplicarea sau in interpretarea Tratatului romano-ungar. Din aceste trei puncte de vedere si-a construit UDMR propria pozitie. Noi solicitam aplicarea acestui tratat, care, intre timp, a devenit lege, fiind ratificat de parlament, aplicarea cu buna-credinta si de indata a acestui tratat, iar lipsurile tratatului noi vom incerca sa le rezolvam prin proiecte de legi pe care le vom oferi, le vom propune in Parlamentul Romaniei. Oricum, acest tratat nu este o finalitate, acest tratat este un inceput al normalizarii relatiilor dintre Romania si Ungaria si depinde de vointa politica directia in care acest tratat va evolua.
O. Andronic: Va multumesc, domnule Frunda. Urmatoarea intrebare vine din partea domnului profesor Manolescu, candidatul ANL.
N. Manolescu: in ce masura intelegeti sa faceti campanie prezidentiala nu doar pentru maghiari, ale caror voturi e aproape sigur ca le veti obtine, ci si pentru acea parte a romanilor care nu considera apartenenta dvs etnica o dificultate in a va alege. Considerati normal sa va expuneti programul in limba maghiara, numai pentru maghiari, sau in limba romana -atat pentru maghiari, cat si pentru romani?
G. Frunda: Prin programul meu electoral, eu ofer alegatorilor doua rezolvari. Una generala, care se adreseaza tuturor cetatenilor acestei tari, si ea este o alternativa economica, politica, de drepturi umane, de drepturi ale colectivitatilor nationale si de protectie sociala, care poate scoate tara din actuala ei stare de criza. Pe de alta parte, ofer o solutie pentru rezolvarea cererilor comunitatii maghiare si, in general, a comunitatilor etnice din Romania, care, asigurand drepturile comunitatilor etnice din Romania fara restrangerea drepturilor majoritatii, este o solutie pentru viitor si s-ar elimina posibilitatea ca asa-numita problema maghiara sa fie folosita ca o diversiune politica in viitor. Ce ofer tuturor alegatorilor acestei tari, pentru ca situatia noastra, a tuturor, sa fie mai buna? in domeniul economic, de exemplu, pentru mine este inacceptabil ca 70% din populatia acestei tari sa traiasca mai prost decat inainte de 1989; este inacceptabil ca in Romania salariul mediu sa fie doar o treime din salariul mediu al cetatenilor din fostele tari socialiste membre CAER, si este inacceptabil ca PIB pe cap de locuitor sa fie doar 30% din PIB pe cap de conlocuitor din celelalte tari foste socialiste. De aceea, eu propun un program economic care face posibil ca in doi ani de zile sa ajungem la nivelul mediu al celorlalte tari foste socialiste. Cum? Prin urmatoarele mijloace. in primul rand, propun sustinerea si incurajarea intreprinderilor mici si mijlocii, incluzand aici asociatiile familiale si prestarile de servicii. Cei care vor lucra in acest domeniu trebuie sa formeze clasa mijlocie a societatii, clasa stabila a societatii, care in tarile foste socialiste reprezinta 30%-40% minimum din populatia tarilor respective, in tarile UE reprezinta peste 55%, iar la noi reprezinta mai putin de 10%. De ce? Pentru ca legislatia sistemului de impozite a facut imposibila dezvoltarea acestora. Deci, trebuie modificata legislatia, trebuie modificata conceptia de impozite si taxe, pentru ca aceasta clasa sociala sa se formeze, sa se stabilizeze. in al doilea rand, trebuie incurajate investitiile straine. in sapte ani, in Romania s-au investit 2 miliarde de dolari. in aceeasi perioada, in Cehia s-au investit 7 miliarde de dolari, in Polonia - 8 miliarde de dolari, in Ungaria - aproape 14 miliarde de dolari, iar in Iugoslavia, in doar sase luni de la ridicarea embargoului - 1,3 miliarde de dolari. Trebuie sa intelegem ca fara investitii straine nu ne putem dezvolta; avem nevoie de investitii straine materiale, tehnologice, piata de desfacere - noi putem oferi multe lucruri. Deci trebuie schimbata si aici legislatia, trebuie asigurat dreptul strainilor de a dobandi proprietati atat imobile, cat si terenuri in Romania; trebuie asigurat dreptul de a-si duce acasa profiturile obtinute si acordate avantaje financiare, de impozit, foarte mari in cazul reinvestirii profitului in Romania. in al treilea rand, trebuie accentuata privatizarea. in tarile UE, peste 80% din industria tarii este in maini private, in celelalte tari foste socialiste peste 60% a fost trecut in maini private; la noi - putin peste 10%. Privatizarea trebuie facuta nu ca un scop, ci ca un mijloc pentru ca oamenii sa traiasca mai bine. Nu este adevarat ca, o data privatizarea facuta, numarul somerilor ar creste. Dimpotriva, o privatizare rationala, cu o finalitate economica bine determinata, conjugata cu sprijinirea investitorilor mici si mijlocii poate duce la scaderea somajului, nu la marirea acestuia. in al patrulea rand, trebuie asigurata stabilitatea legislativa. in Romania nu exista o stabilitate legislativa si asta o stim cu totii. investitorul care isi incepe astazi afacerea nu este sigur ca, nu peste un an, peste o luna aceeasi lege va fi in viata. Legile sunt modificate in Romania de catre guvern prin hotarari guvernamentale, iar cele mai importante domenii ale vietii economice, ale vietii industriale, financiare, sunt reglementate in Romania de guvern prin ordonante si hotarari, incalcandu-se grav principiul separatiei puterilor in stat. Un al cincilea mijloc este lupta impotriva coruptiei si a pietei negre. Aceasta lupta trebuie sa fie paralela cu celelalte mijloace, dar trebuie sa spunem lucrurilor pe nume: atata timp cat nu vom face privatizare, cat nu vom avea investitii straine, cat nu vom sprijini intreprinzatorii mici si mijlocii, cat intreprinderile de stat vor exista, atata timp va exista si coruptie, va exista si mita, va exista si piata neagra. Iar in domeniul social, propun un sistem care sa asigure batranilor o viata decenta. Nu voi vorbi generalitati si nu fac promisiuni desarte, dar este inacceptabil, doamnelor si domnilor, ca in Romania pensia minima sa fie mai mica decat in SUA venitul minim pe ora de munca. Acest lucru este inadmisibil. Iar daca programul meu economic poate fi realizat, atunci o buna parte din bugetul statului poate fi indreptat pentru rezolvarea problemelor sociale. O alta masura sociala este in privinta scaderii numarului populatiei de la an la an. Anual, populatia Romaniei scade cu 30.000 de suflete. Inacceptabil. Pentru a creste acest numar este nevoie sa asiguram concediu pentru cresterea copiilor pana la trei ani - cu salariu de 100% in primul an, 90% in al doilea an si 80% in al treilea an, asigurand, in acelasi timp, posibilitatea ca tinerele mame sa-si redobandeasca locul de munca. Si al treilea rand, tot probleme sociale: problema tinerilor. Din pacate, cei mai buni tineri emigreaza din Romania, si romani, si unguri, si de alte etnii, pentru ca aici nu mai au perspective economice. Trebuie sa le cream aceste perspective printr-o politica fiscala care sa reduca impozitele celor care asigura locuri de munca pentru tineri, pentru a asigura credite prin lege tinerilor pentru cumparare de case, pentru posibilitatea de a incepe o afacere, termene pe o durata cel putin medie, nu cu durata mica. Eu cred ca aceste programe pot fi realizate, ele se adreseaza tuturor cetatenilor acestei tari si cred ca sunt in interesul tuturor.
O. Andronic: Va multumesc. Domnul Manolescu mai adaugase ceva referitor la limba.
G. Frunda: Dati-mi voie sa raspund. Va multumesc ca mi-ati amintit. Eu cred ca este normal sa te adresezi electoratului in limba pe care o cunosti cel mai bine. in toata campania mea electorala am vorbit bilingv, uneori si in trei limbi, pentru asistenta care era in sala. Atunci cand vorbesc la televiziune in limba maghiara, textul meu este subtitrat, pentru ca sa inteleaga toti cetatenii acestei tari, dar, cred eu, mesajul catre electorat trebuie sa fie direct. As da un exemplu - de ce gasesc acest lucru normal. Eu l-am auzit pe presedintele Finlandei vorbind la Strasbourg, in Consiliul Europei. in Finlanda, 8% din populatie este de nationalitate suedeza, cu toate acestea presedintele Finlandei a vorbit alternativ in finlandeza si in suedeza, pentru ca el este presedintele tuturor. Tot asa, ministrul de externe al Elvetiei, cand a fost in Consiliul Europei, a vorbit in patru limbi, in toate limbile comunitatilor importante din Elvetia. Eu sper ca viitorul presedinte al Romaniei, chiar daca nu va vorbi 18 limbi, cate comunitati etnice sunt inregistrate in Romania, sa vorbeasca limba a cat mai multi cetateni de diferite nationalitati, pentru ca aceasta creste increderea cetateanului in presedintele sau.
O. Andronic: Sau macar sa fie capabil sa dea un mesaj “papal”.
G. Frunda: Un mesaj normal, sa spui la Craciun - “Craciun fericit!”, “Kellemes Karácsonyt!”, “Gute Weihnachten!” s.a.m.d., pentru ca omul va simti atunci ca este si presedintele lui.
O. Andronic: Va multumesc! Cred ca si domnul Manolescu este satisfacut de raspunsul dvs. Urmatoarea intrebare vine din partea domnului Mohora.
T. Mohora: Sustineti ca problemele comunitatii maghiare nu au fost rezolvate in decursul anilor care au trecut de la revolutie. La ce probleme va referiti?
G. Frunda: Concretizez problemele. in primul rand, problema invatamantului. Legea invatamantului, despre care am vorbit foarte mult, adoptata acum doi ani de catre Parlamentul Romaniei, in trei domenii este discriminatorie fata de copiii care invata in limba materna, alta decat cea romana. in scolile profesionale, obiectele profesionale tehnice pot fi invatate doar in limba romana, admiterea la facultati se poate face doar in limba romana, cu exceptia facultatilor unde se preda si in limba maghiara; iar a treia discriminare este la nivelul universitatilor, pentru ca doar foarte putine facultati predau si in limba maghiara. Din aceste trei puncte de vedere, legea adoptata in 1994 este mai discriminativa, mai restrictiva decat legea care a fost in vigoare in timpul dictaturii comuniste, care permitea invatamant profesional in limba materna, permitea examen de admitere la universitate la toate facultatile din Romania in limba materna - daca ti-ai dat bacalaureatul in limba materna -, deci era normal, si era un segment mult mai larg al invatamantului superior in limba materna. Aceasta este prima problema care ar trebui rezolvata. A doua problema: problema bunurilor bisericesti si comunitare. in perioada dictaturii comuniste, de la bisericile traditionale maghiare - Catolica, Reformata, Luterana si Unitara - au fost confiscate, nationalizate, trecute in proprietatea statului 1.550 de institutii si de imobile. Ele erau, in primul rand, scoli, spitale-orfelinate, crese, care aveau ca finalitate ingrijirea oamenilor care aveau nevoie de acest lucru. Noi am cerut retrocedarea acestor bunuri, Guvernul roman a si promis acest lucru; si-a asumat aceasta obligatie si fata de Consiliul Europei, este unul din angajamentele Romaniei fata de Consiliul Europei, iar anul trecut a fost o discutie si pentru retrocedarea bunurilor confiscate de la comunitatea evreiasca. Eu cred ca aceste bunuri trebuie retrocedate nu doar pentru respectarea principiului de drept, potrivit caruia proprietatea este sfanta, la fel ca si viata, dar si pentru faptul ca aceste biserici au anuntat ca doresc folosirea acestor imobile pentru scopul pentru care au fost create: invatamant, sanatate, si nu numai, nu pe criterii etnice. Un al treilea domeniu in care cerem sa ni se acorde drepturi este dreptul folosirii limbii materne - Romania a semnat mai multe tratate internationale, pe unele le-a si ratificat, cum sunt, de exemplu, Carta europeana a limbilor regionale si minoritare, Conventia-cadru privind minoritatile nationale si Tratatul de baza dintre Romania si Ungaria, care permit, acolo unde minoritatile nationale traiesc intr-un numar substantial, folosirea limbii materne in toate domeniile vietii publice, in domeniul administratiei, justitiei, economic, politic. Acest lucru este normal, iar ceea ce intelegem prin numar substantial, in standardele europene acesta este de la 2% in Finlanda, pana la maximum 30% in Slovacia. O a patra cerinta este dreptul de a ne folosi imnul, propriul steag, dar aceasta lista nu este exhaustiva, ea este doar exemplificativa.
O. Andronic: Multumesc! Urmatoarea intrebare vine din partea prof. Ioan Pop de Popa - UNC.
I. Pop de Popa: Cum comparati respectarea drepturilor minoritatilor din Romania si Ungaria in acest secol si de ce credeti ca, in timp ce minoritatea maghiara din Romania a crescut numeric, constant si mult, cea romana din Ungaria a scazut de la 250.000 la 20.000 de persoane? Ce parere aveti de epurarea etnica a romanilor din Harghita, Covasna si Miercurea Ciuc? Oare nu este aceeasi piesa jucata cu alte masti? Ce masuri ati propus si ce masuri ati luat pentru corectarea acestui eveniment?
G. Frunda: Eu doresc sa fiu presedintele Romaniei, nu presedintele Ungariei. Deci, masurile pe care intelege sa le ia un candidat la presedintia Ungariei pentru respectarea drepturilor comunitatii romane de acolo trebuie puse dumnealui. in orice caz, potrivit declaratiilor domnului Gheorghe Petrusan, care este presedintele Uniunii Democrate a Romanilor din Ungaria, numarul romanilor din Ungaria a fost in 1918 de 25.000 si cam tot atata este si astazi. Nu stiu de unde se ia aceasta cifra de 250.000, scazuta la 20.000, dar aceasta este cifra oficiala, sustinuta de romanii din Ungaria. in ceea ce priveste asa-numita alungare a romanilor din Covasna, Harghita si Miercurea Ciuc - Miercurea Ciuc este tot in Harghita - eu cred ca a fost o diversiune politica. in cadrul dezbaterilor care au avut loc in Parlamentul Romaniei privind Raportul Harghita-Covasna, noi am demonstrat ca acest lucru nu este adevarat, am adus seturi de dovezi de la romani plecati din Harghita si Covasna, care au declarat ca pana atunci nu au putut pleca, fiind obligati sa ramana acolo - stiti care era sistemul inainte de `89 - si, bucurandu-se de efectele evenimentelor din `89, a fost normal ca ei sa se mute acasa. Deci, aceasta a fost o diversiune politica. De altfel, insusi raportul parlamentar nu a putut stabili excese etnice in judetele Harghita si Covasna. Este cu totul alta intrebare, deoarece unele partide politice au interesul de a intretine artificial o tensiune interetnica.
O. Andronic: Multumesc! Urmatoarea intrebare vine din partea domnului Petre Roman.
P. Roman: Dupa semnarea Tratatului de baza dintre Romania si Ungaria, UDMR si dvs personal intelegeti sa va asumati conceptia democratica, europeana, potrivit careia nu poate fi admisa autonomia teritoriala pe criterii etnice, adica izolarea si ruperea puntilor intre nationalitatile conlocuitoare in aceeasi tara.
G. Frunda: Doamnelor si domnilor, nici programul UDMR, nici un act oficial al Uniunii noastre nu a sustinut niciodata necesitatea autonomiei teritoriale pe criterii etnice. Autonomia teritoriala, potrivit stiintei politologice si juridice, este de doua mari categorii: autonomia teritoriala si autonomia culturala. Autonomia teritoriala este a comunitatilor teritoriale, a comunelor, a oraselor, a municipiilor, a judetelor sau a regiunilor, incluzand aici mai multe judete sau localitati care au interese comune. Ea nu este pe criterii etnice, ea este pe criterii teritoriale si este, in primul rand, bugetara. in toate tarile UE, cel putin 35% din sursele bugetare raman la nivel local, la nivel teritorial, dar, in acelasi timp, statul este obligat ca prin subventii sa asigure rezolvarea unor probleme care nu pot fi acoperite din cele 35% care raman la nivel teritorial. Noi am fost acuzati ca dorim autonomie teritoriala pe criterii etnice. Aceasta este o diversiune. Guvernului Romaniei nu de unguri i-a fost frica - cum a spus, ca noi vrem sa rupem Ardealul sau Transilvania si s-o alipim Ungariei - Guvernului Romaniei ii este frica de romani, pentru ca acordarea autonomiei teritoriale, dreptul comunitatilor locale de a-si hotari soarta, de a decide asupra propriilor probleme locale, de a hotari de cate scoli au nevoie, de cate spitale au nevoie, pe cine angajeaza ca medici, ca profesori, cine sunt directorii care trebuie sa dea socoteala in fata consiliilor locale, care pot sa-si rezolve probleme de la asfaltare la telefoane, de la canalizare la electricitate, aceasta face ca comunitatile teritoriale sa nu mai poata fi la subiectivismul unui guvern sau la subiectivismul politic, la santajul politic al unui guvern sau al celuilalt. Adevarul este, insa, ca autonomia teritoriala, acolo unde pe langa majoritatea romana traiesc si comunitati etnice, presupune acordarea acestora a drepturilor privind folosirea limbii materne, a inscriptiilor bilingve, lucruri pe care vi le-am spus si care sunt firesti. in paralel cu autonomia teritoriala este autonomia culturala. Ea este, intr-adevar, etnica si are ca finalitate pastrarea identitatii nationale, dezvoltarea si exprimarea identitatii nationale a fiecarei comunitati etnice. Ea este un drept constitutional in Romania, fiind prevazut in Art. 6 din Constitutie si ea inseamna o cultura proprie necenzurata, subventionata, sprijinita material de catre stat si inseamna posibilitatea crearii unor institutii educationale proprii sau in paralel cu cele ale statului si, bineinteles, un sistem de invatamant alternativ. Ceea ce as vrea, doamnelor si domnilor, sau, daca vreti o comparatie domnule Roman, este autonomia pe care o au, de exemplu, cei din Tirolul de Sud din Italia, cei din Insulele Holland in Finlanda, sau catalanii, sau bascii din Spania.
O. Andronic: Multumesc! Urmatoarea intrebare, penultima, apartine domnului Corneliu Vadim Tudor.
C. V. Tudor: Atat la Londra, cat si la Strasbourg si Bucuresti, ati facut numeroase declaratii care au insultat demnitatea poporului roman si au instigat la sfartecarea teritoriala a Romaniei. Nu le puteti contesta aceste declaratii: exista, figureaza in colectii de ziare si de buletine oficiale. De asemenea, numeroase deplasari in Occident aveau ca punct de tranzit, fie la plecare, fie la sosire, Budapesta, iar ca secretar al Biroului Permanent al Senatului eu am vazut toate hartiile si cererile dvs. intrebarea este: ar putea deveni presedinte al Ungariei un roman?
G. Frunda: Deci, este o afirmatie si o intrebare. As raspunde intai intrebarii. Doriti sa candidati in Ungaria? intrebarea este simpla. Orice cetatean ungur poate sa candideze la presedintia Ungariei, este un drept minimal, normal. in ceea ce priveste, insa, afirmatia dvs, care este grava, eu nu-mi retrag nici una din afirmatiile pe care le-as fi facut in Parlamentul Romaniei, in Parlamentul de la Strasbourg sau oriunde in lume. Consider ca punctul meu de vedere, care este un punct de vedere cinstit, nedemagogic, vizeaza interesele Romaniei. Eu cred ca doar o conduita neduplicitara, sincera, transparenta, de integrare europeana, este in favoarea Romaniei, nu una de izolationalism, de demagogie patriotarda. Eu cred ca Consiliul Europei, alegandu-ma raportor pentru Lituania, acordandu-mi increderea pentru mai multe rapoarte pe care le-am facut, a dovedit ca punctul meu de vedere nu este deloc extremist, nu este jignitor la adresa poporului roman. Trebuie sa va spun ca, in campania electorala pe care am avut-o, au participat foarte multi romani la intalnirile mele electorale. Am fost si in zone exclusiv romanesti, am fost in zone in care marea majoritate a celor care participau erau romani; nu numai ca nu mi-au atacat programul de autonomie sau programul economic, sau social, ci, dimpotriva, foarte multi au fost de acord cu el si au spus ca acesta este programul pe care si-l doresc in noua guvernare. Dar, eu cred ca cei care vor hotari ca eu am insultat poporul roman sau reprezint interesele cetatenilor acestei tari sunt alegatorii care vor vota la 3 noiebrie.
O. Andronic: Va multumesc! Ultima intrebare, din partea domnului Emil Constantinescu.
E. Constantinescu: Domnule György Frunda, as vrea sa va intreb care este motivul exact al candidaturii dvs la functia suprema in stat? Multumesc!
O. Andronic: O intrebare foarte scurta.
G. Frunda: Va multumesc pentru intrebare! Raspunsul trebuie sa fie putin mai lung. De ce candidez? Pentru ca vreau sa devin presedintele Romaniei, normal. in al doilea rand, pentru ca vreau sa ofer o alternativa economica, politica, sociala, de drepturile omului, care sa scoata Romania din actuala ei stare de criza; in al treilea rand, pentru ca vreau sa demolez acest zid psihologic antimaghiar care a fost construit timp de peste 50 de ani. Noi am fost, intotdeauna, prezentati ca dusmanii dintotdeauna si pentru totdeauna ai Romaniei. Acest lucru nu este adevarat. Prin programul pe care eu il fac cunoscut vreau sa dovedesc romanilor din aceasta tara ca rezolvarea acestei probleme este in interesul nostru comun, al romanilor si al ungurilor, si ca acceptarea drepturilor noastre nu inseamna restrangerea drepturilor majoritatii. in al patrulea rand, vreau sa canalizez voturile in cursa parlamentara spre UDMR si spre partidele democratice romane. Este, daca doriti, o lupta deschisa impotriva extremismului, a sovinismului si a intolerantei. Sunt convins ca doar impreuna cu partidele democratice din Romania, UDMR, putem sa rezolvam atat problemele care preocupa toata tara - sa scoatem tara din criza - si putem sa oferim o alternativa in ceea ce priveste drepturile comunitatii maghiare din Romania. Acestea sunt scopurile principale pentru care candidez la presedintia Romaniei.
O. Andronic: Domnule Frunda, va multumesc in numele contracandidatilor dvs, care, din pacate nu pot sa o faca, intrebarile lor au fost inregistrate; in schimb, va aflati in contact direct si nemediat cu reprezentantii presei: cu domnii Adrian Patrusca si Dan Preisz. Le dau cuvantul.
A. Patrusca: Mi s-au parut foarte interesante intrebarile puse domnului Frunda, macar dintr-un punct de vedere: toti contracandidatii dvs au incercat sa va impinga inspre terenul pe care il considera ei ca ar fi minat pentru dvs, acela al apartenentei la etnia maghiara. Avand in vedere ultimul raspuns privind motivatia, pe scurt, fara indoiala, a candidaturii, se pare ca s-au cam inselat. Fara indoiala, dvs. urmariti sa polarizati, in primul rand, voturile etnicilor maghiari, fara a neglija, bineinteles, voturile romanilor. Eu as lega de acest dat al candidaturii dvs doua evenimente care s-au intamplat saptamana trecuta, si anume - un contact, o intalnire de marti, mi se pare, a domnului Márko Béla cu domnul Diaconescu la Camera Deputatilor, daca nu ma insel, si mesajul domnului Márko Béla catre PDSR - un semnal destul de voalat - si anume, ca nu exclude o colaborare cu PDSR. Eu v-as cere o atitudine putin mai transanta. Dvs ati spus ca UDMR, alaturi de partidele democratice, este dispus sa colaboreze si, fara indoiala, dvs fiind acum pe post de catalizator, de persoana care aglutineaza voturile maghiarilor, sunteti indreptatit sa raspundeti si la intrebarea aceasta, desi, poate, putin separat de candidatura stricta la presedintie.
G. Frunda: Ma strangeti mult mai la colt decat au facut-o intrebarile contracandidatilor: pericolul de a pune intrebarea pe viu. in ceea ce priveste posibilele candidaturi, va pot spune sigur ca UDMR nu ar accepta, sub nici o forma, aliantele cu partidele extremiste. Le acceptam cu partide democratice si care prin programul lor vor face posibil ca institutiile statului de drept, care au inceput sa fie construite in perioada `90-`91, sa fie finalizate si sa se asigure stabilitatea institutiilor statului de drept si ale principiilor democratice. Este foarte greu, aproape imposibil sa spui ca vei face o coalitie guvernamentala cu partidul X sau cu partidul Y. Ceea ce este absolut nou este ca U.D.M.R. isi manifesta deschiderea, dorinta unei asemenea coalitii guvernamentale pentru rezolvarea problemelor fundamentale ale tarii, iar in ceea ce priveste intrebarea cu declaratia domnului presedinte Márko Béla, dansul, la Cluj, la o conferinta de presa, a spus ca nu vom incheia aliante cu partidele extremiste, ca nu excludem posibilitatea de a face parte dintr-o alianta din care sa faca parte si P.D.S.R., sub o dubla conditie: sa-si schimbe politica privind minoritatile nationale si problema economica, si este de dorit sa ia nastere o coalitie guvernamentala larga a partidelor democratice din Romania.
A. Patrusca: in care ar putea sa intre si P.D.S.R.
G. Frunda: in care nu exclude. Nu excludem posibilitatea. Nu am spus sa intre si P.D.S.R. Uitati, eu cred ca - dar aceasta este o analiza politica personala - dupa aceste alegeri, P.D.S.R. se va schimba, va pierde foarte multi din actualii parlamentari; cei pe care ii propune sunt altii decat cei care sunt acum in Parlament. Nu ne putem pronunta la ora aceasta. Coalitiile guvernamentale se incheie dupa alegerile parlamentare si in functie de rezultatul acestora. Important este principiul.
O. Andronic: Permiteti-mi sa va anticipez putin cuvantul, as vrea o precizare din partea dvs la intrebarea domnului Patrusca. Vorbeati de aliantele cu partidele democratice. Puneti degetul pe rana: care sunt partidele nedemocratice?
G. Frunda: Nedemocratice? Am respirat usurat, credeam ca ma intrebati care sunt partidele democratice. Partidele pe care noi nu le consideram democratice sunt: P.R.M., P.U.N.R, P.S.M si P.D.A.R, care in patru ani de activitate parlamentara au dovedit nu numai intoleranta fata de problemele comunitatii noastre, dar au mentinut vechile structuri existente, au facut tot posibilul sa nu se schimbe structurile existente inainte de `89; au pastrat centralismul, monopolismul, birocratismul si militarismul. Aceste patru elemente, conform Consiliului Europei, sunt elementele definitorii ale dictaturii. Or, in Romania, in ultimii patru ani, birocratismul nu numai ca nu a fost redus, dar a si inflorit, centralismul exista in continuare, descentralizarea este doar un slogan electoral, nu s-a infaptuit; cel mai mult s-a infaptuit in domeniul militar, si acest lucru este incurajator si imbucurator, s-a facut cel mai mult in acest domeniu; iar monopolismul intreprinderilor de stat a fost pastrat. Aceste patru partide au sustinut in politica lor parlamentara cele patru principii la care ma refeream. De aceea eu le consider nedemocratice.
D. Preisz: Pe scurt, as vrea sa va pun trei intrebari. Prima mea intrebare ar fi o prelungire, o nuantare, mai bine zis, a intrebarii colegului meu de la “Ziua”. As vrea sa punem, totusi, degetul mai pe rana si va ducem mai inspre colt, daca v-ati simtit bine cu contracandidatii dvs, si va cream noi senzatia aceasta de inconfort...
G. Frunda: Eu ma simt bine si cu dvs.
D. Preisz: Stiu. Dar va cream, totusi, o senzatie de inconfort, care cred ca...
G. Frunda: ... ma stimuleaza.
D. Preisz: Ce nu inteleg eu: dvs definiti ca patru partide nedemocratice niste partide care au participat la o guvernare, dar nu puneti degetul pe rana, respectiv nu considerati sau nu etichetati ca nedemocratic un partid care este responsabil de cativa ani buni de guvernarea de pana in momentul acesta. Deci, eu nu cred ca P.U.N.R., P.S.M., P.D.A.R. sau P.R.M. au dat nota guvernarii de care tot timpul ati fost nemultumit in privinta modului in care este perceputa si a modului in care se aplica o guvernare vizavi de minoritatile din tara - deci, tot timpul ati fost nemultumiti. Eu nu cred ca aceste partide-satelit au dictat nota generala, trecand peste partidul care era castigatorul alegerilor din `92. Deci, aici mi se pare putin nefireasca aceasta treaba. Calculele politice si eleganta dinainte de alegeri nu trebuie sa excluda niste aliante postelectorale mai mult sau mai putin ciudate. Dar mie mi se pare ciudat, ca ziarist, ca vorbiti de patru sateliti, dar nu vorbiti de “planeta”. Deci, aici vreau sa-mi spuneti, totusi, mai exact, este sau nu nedemocratic P.D.S.R., chit ca il aveti in vedere sau nu dupa alegeri, fiindca el a fost titularul guvernarii din `92 pana incoace si, intr-o forma sau alta, pana in `96? Pe de alta parte, presa a etichetat convorbirile care s-au purtat si discutiile politice din ultima perioada ca o tendinta in paralel de a discuta si de a tatona terenul postelectoral cu P.D.S.R., dar si o tendinta mai evidenta, totusi, de a inclina in turul doi balanta catre C.D.R. si U.S.D. in ce masura in turul doi faceti un joc in care un anumit talc politic, care aduce avantaje minoritatii maghiare, este indreptat sau nu catre opozitia din acest moment? Sunteti in colt?
G. Frunda: Sunt in colt, dar incerc sa ies. Va multumesc pentru intrebare! Aveam obiceiul ca, la aceste mitinguri electorale la care participam, la sfarsitul intalnirii sa dau niste leuti din acestia celor care mi-au pus cele mai bune intrebari. Acesta este “György, inima de leu”, probabil ati auzit, si are niste leuti mai mici si pentru ca intrebarile dvs, ale amandorura, sunt foarte bune, dati-mi voie ca la sfarsit sa va dau cate un leut, si domnului Andronic, pentru studiou. Dar, vorbind serios despre intrebare: un lucru este cert, de actuala situatie economico-sociala a tarii se face responsabil, in primul rand, P.D.S.R. Acest lucru este cert. Am etichetat celelalte patru partide ca nedemocratice pentru principiile lor, pentru ceea ce au facut in Parlament. Nu am facut acest lucru in privinta P.D.S.R. nu doar din ratiuni post electorale, ca am vrea sa incheiem o coalitie, ci pentru ca, pe de o parte, eu cred ca slabiciunea P.D.S.R. a constat in faptul ca s-a lasat santajat de aceste partide mici. Dvs. care ati fost de multe ori martori in Sala Omnia, stiti foarte bine ca P.D.S.R. a fost santajat cu numirea ministrilor, a secretarilor de stat - ca daca nu va numi ministri sau secretari de stat, anumite partide-satelit vor vota motiunea de cenzura. Or, este foarte greu sa nu fi santajabil cand ai o majoritate doar de 52%.
D. Preisz: Si dupa ce aceste partide-satelit au iesit din coalitie au mai fost motiuni de cenzura si, totusi, nu a cazut guvernul.
G. Frunda: Asta este o analiza politica. Mergem pe alt teren. Dupa parerea mea, cu putin timp in urma, deci in ultimul an dinaintea alegerilor, o motiune de cenzura ar fi salvat PDSR de la situatia actuala. Ar fi fost o greseala acceptarea unei motiuni de cenzura acum, dupa ce PUNR sau PRM au parasit barca PDSR. Nu, daca ei au avut crucea guvernarii, trebuiau sa o duca pana la capat, iar alegerile vor arata care este impactul guvernarii lor asupra populatiei. Dar trebuie spus ca PDSR intr-adevar a avut, atat la nivel parlamentar, cat si la nivel guvernamental, decizii nedemocratice in privinta drepturilor comunitatii etnice, in privinta integrarii europene si euro-atlantice a Romaniei. Eu cred ca trei sunt punctele nevralgice ale guvernarii actuale, si anume: stadiul in care ne aflam din punct de vedere al integrarii, situatia economica si sociala si situatia drepturilor minoritatilor nationale din Romania. Au fost foarte multe decizii nedemocratice, dar nu poti sa il definesti printr-un singur cuvant, sa spui ca este nedemocratic. Eu cred ca au fost multe deficiente, au fost multe hotarari nedemocratice, dar, pentru ca exista si un program, exista cateva lucruri, nu l-as defini in totalitate ca nedemocratic, ci cu manifestari nedemocratice. in ceea priveste discutiile cu P.D.S.R., sa stiti ca nu am avut nici un fel de discutii cu P.D.S.R.
D. Preisz: Nu dvs personal, vorbesc de liderii uniunii.
G. Frunda: Liderii uniunii nu au avut nici un fel de discutii cu P.D.S.R.
D. Preisz: Presa a mentionat discutii de tatonare de genul acesta.
G. Frunda: Nu este adevarat. Trebuie sa va spun ca nu este adevarat. Nu am avut discutii cu P.D.S.R, nu am avut discutii cu partidele din C.D.R. Au fost anumite consultari la nivel de consilieri de candidati la presedintie si un “gentlemen agreement”. Deci, au fost intelegeri pur tehnice, dar nu a fost nici o intelegere politica. De fapt, asemenea intelegeri la ora actuala eu le gasesc premature.
O. Andronic: De altfel, cred ca nu putem sa bagam mana in foc pentru tot ce scrie presa - asa, intre noi.
D. Preisz: O intrebare tehnica, care tine de modul in care dvs. ati declarat un program de reforma, un program alternativa la ceea ce se intampla acum pe linia reformei. Dvs ati fost acum catva timp la TIB `96 si ati trecut si pe la pavilionul unde se aflau reprezentantii SIDEX, deci Combinatul Siderurgic Galati. Presa, in momentul acela, a pescuit o declaratie a dvs, care spunea “György Frunda este dispus sa sprijine industria grea” - fac referire la ce spunea presa - ca astazi sa aud, si citind programul dvs - sa spuneti ca sunteti nemultumit de ritmul privatizarii si ca ar trebui accentuat.
G. Frunda: Exact.
D. Preisz: Cum se lipesc treburile acestea, ca sunt cam divergente?
G. Frunda: Explicatia v-a dat-o domnul Andronic. Am avut o discutie cu un domn director de la SIDEX, se pare ca era directorul comercial, care a spus care este situatia actuala a SIDEX, si am ajuns de comun acord la ideea ca este absolut necesara privatizarea si sunt absolut necesare investitiile straine. Eu voi fi zilele viitoare la Galati, probabil, si voi vizita si SIDEX, dar nu intra nici in atributiile presedintelui sa sprijine industria grea - este o declaratie pe care eu nu mi-as permite-o niciodata - iar eu cred ca singurul sprijin care poate fi dat este adoptarea unei legislatii foarte clare si care sa accentueze intr-adevar privatizarea, pentru ca in Romania, in ultimii sase ani, s-au adoptat cinci legi de privatizare. Prima a fost de privatizare, toate celelalte s-au numit de accelerare a privatizarii. De fapt, erau de franare a privatizarii, iar eu sunt constient de faptul ca, daca privatizarea nu se face, industria grea este imposibil de sprijinit.
D. Preisz: Deci, precizarea mea se referea la faptul ca in trei sau patru ziare am vazut grosso modo aceasta perceptie a ziaristului fata de ce ati spus acolo, deci este o interpretare pe care am receptat-o din presa.
G. Frunda: Sprijinul meu este spre privatizare, in mod cert. Sunt impotriva subventiilor statului. Aceasta ma intereseaza.
D. Preisz: Deci, vorbesc de SIDEX in ideea de gaura neagra, in care se pompeaza bani cu nemiluita pentru o rentabilitate care tinde catre zero, in sensul acesta.
G. Frunda: Aceasta nu este rentabilizare, domnule Preisz, aceasta este prelungirea agoniei.
D. Preisz: Tocmai asta am spus: o gaura neagra.
G. Frunda: Asta este prelungirea agoniei. Daca imi dati voie: stiti cum este asta? Ion merge la camp si il vede pe vecinul lui, pe Fanica, ca in fiecare zi taie cate un centimetru din coada catelului de sase saptamani, si ii spune: “De ce nu ai inima, de ce nu ii tai coada dintr-o data?`; celalat zice: “Lasa, sa se obisnuiasca”. Asta s-a facut si cu noi. Suntem obisnuiti de sase ani cu viata proasta materiala. Nu, domnule, trebuie facuta privatizarea cum s-a facut in Cehia, in Ungaria, in Polonia, chiar si in Bulgaria - trebuia in doi ani sa terminam de mult privatizarea a cel putin 60% din industria Romaniei, si era altundeva. Acesta este sprijinul pe care il ofer eu, aceasta este convingerea mea economica.
D. Preisz: Deci, sunteti pentru solutia taierii cozii de la capat si dintr-o data. Cealalta intrebare ar fi - tot din presa am preluat, fiindca nu am avut la dispozitie decat un dosar de presa ca sa cunosc mai exact perioada dumneavoastra electorala recenta ... Ati facut undeva, in Ardeal, o afirmatie care facea trimitere la o perioada viitoare de tip european pentru Romania, ca deschidere, in care sa se revina la “toleranta ardeleneasca”. Eu vorbesc ca ardelean, totusi. Este adevarat ca provin dintr-o zona unde exista si acum si a existat tot timpul o toleranta ardeleneasca. Vreau sa stiu ce intelegeti dumneavoastra prin “revenire la toleranta ardeleneasca”, fiindca sunt zone mari in Ardeal unde este nedrept sa se spuna ca nu a existat tot timpul o toleranta ardeleneasca.
G. Frunda: Aveti dreptate, mai ales la nivelul oamenilor simpli. Ce inteleg eu prin toleranta transilvana? Eu inteleg acea toleranta din Transilvania, unde prima data in Europa a fost decretata egalitatea religiilor, unde a fost editata prima Biblie in limba romana, unde, in timpul dualismului austro-ungar, la Blaj, a fost infiintata prima universitate de limba romana autonoma. Deci, exista o buna convietuire, iar aceasta apasare, aceste discriminari au fost intotdeauna exagerate de politicieni si nu au avut acoperire in realitate. Ca sa traduc in romaneste, in limba fiecaruia: eu as vrea ca ceea ce in copilaria mea era absolut normal - ca daca venea la mine un prieten roman sa discute cu parintii mei ungureste, daca eu mergeam la el sa vorbim romaneste, iar daca noi doi mergeam la un prieten german sa vorbim nemteste - sa redevina o realitate. Tatal meu imi spunea alaltaieri ca s-a intalnit cu un prieten de-al lui roman pe strada si ii spunea: “Fiul tau castiga tot mai multi simpatizanti romani si ca va fi o surpriza placuta in Ardeal”. Unde nu se intelegeau era ca tatal meu vorbea din curtuoazie cu prietenul lui romaneste, iar domnul respectiv ii raspundea in ungureste. Vedeti, aceasta numesc eu normalitate transilvana.
D. Preisz: Tocmai aceasta spun, ca exista in zone intinse normalitatea, dar sa nu facem confuzia intre subdezvoltarea pe care ne-a adus-o perioada comunista, care ne-a marcat pe toti - vorbesc de racile la nivelul mentalitatii -, si probleme etnice.
O. Andronic: Domnule Patrusca, ati vrea sa mai adaugati ceva?
A. Patrusca: Eu as pune o intrebare foarte scurta, care mi se pare interesanta. Domnul Frunda si domnul Adrian Paunescu sunt cei doi candidati euro-parlamentari. Cum a fost privita candidatura dumneavoastra de catre Consiliul Europei? Curiozitate, simpatie, antipatie?
G. Frunda: in Comisia juridica a Consiliului Europei - iertati-mi sinceritatea, dar s-a intamplat, poate fi verificat - urma sa se discute memorandumul domnului Jansen despre Romania, raspunsul guvernului roman si pozitia UDMR. La ordinea de zi, la probleme procedurale, lordul /.../ din Marea Britanie a cerut cuvantul si a spus: “Domnilor, eu am o propunere: sa amanam aceasta dezbatere pentru dupa 3 noiembrie, pentru ca domnul Frunda este candidat si, daca va fi ales, va fi o garantie ca lucrurile merg bine in Romania”. Dar a fost privita cu simpatie si cu sprijin de grupul Partidului Popular European, al carui membru sunt.
O. Andronic: Punem aici capat unei discutii agreabile, caracterizata prin eleganta si subtilitate. Meritul este, desigur, al invitatului nostru, al domnului György Frunda, candidatul UDMR la Presedintie, dar, in egala masura, al celor care l-au secundat - ziaristii Dan Preisz si Adrian Patrusca si astrologul Gabriel Mihailovici. Daca vreti sa spuneti cateva cuvinte de incheiere, sunteti bine venit.

G. Frunda: Ca si randul trecut, va multumesc frumos! La revedere!


<< Turul al treilea - Fata-n fata cu contracandidatii - Tudor Mohora ||| Turul al treilea - Fata-n fata cu contracandidatii - Nicolae Manolescu >>
| | Citiri: 6356 |

 
Copyright © 2005 - 2020 - Editura AlegRO