* Prima pagină * Căutare * Contact *
 


Cuprins

Introducere
Cuvânt înainte

I Preliminariile
   Clasa mijlocie are de aparat ...
   Nici o personalitate politica ...
   Toate partidele isi fac un titlu de glorie ...
   Intr-o campanie electorala seful echipei ...
   Calitatea de intelectual ...
   Vocea sefilor de campanie ...
   Campania electorala intre ...
II Primul tur - Candidatii se prezinta
   Ioan Pop de Popa
   Corneliu Vadim Tudor
   Gyorgy Frunda
   Adrian Paunescu
   Nicolae Manolescu
   Tudor Mohora
   Petre Roman
   Emil Constantinescu
   Ion Iliescu
   ANALIZE
III Turul al doilea - Fata-n fata cu telescpectatorii
   Ioan Pop de Popa
   Niculae Manolescu
   Petre Roman
   Ion Iliescu
   Emil Constantinescu
   Corneliu Vadim Tudor
   Tudor Mohora
   ANALIZE
IV Turul al treilea - Fata-n fata cu contracandidatii
   Emil Constantinescu
   Ioan Pop de Popa
   Corneliu Vadim Tudor
   Tudor Mohora
   Gyorgy Frunda
   Nicolae Manolescu
   Petre Roman
   Ion Iliescu
Bilanţuri, comentarii, premii
Statistica si politica
Faza finală
   "Finala Mare"
   "Finala Mica"
Dialoguri Post-electorale
   Noaptea legislativelor
   Cui dam voturile din turul 2?
   PRM trage concluzii
   PD Satisfactie bine temperata
   CDR - Euforia victoriei
Super finala turneului
   Ion Iliescu - Emil Constantinescu
Ziua Z
   Amintiri din viitor
ADDENDA
   Partide in campanie
   Partide in campanie (30 aug 1996)
   Aliante in campanie (19 aug 1996)
   Aliante in campanie (26 aug 1996)
   Radu Campeanu
   Gheorghe Funar
   Guvernul Presei Independente
   Rezultatele Turul 1
   Rezultatele finale ale alegerilor prezidentiale
   Regulamente de organizare si desfasurare a "Turneului candidatilor"
   Corespondente
   Un sondaj intarziat
 
Cuvant dupa

 

Carte/Capitol/Subcapitol: Statistica si politica

STATISTICA SI POLITICA
 
INVITATI: Dorel Abraham
Sergiu Andon
Sandu Dumitru
Gheorghe Onut
1 noiembrie 1996

O. Andronic: Buna-ziua, stimati telespectatori. Ne reintalnim intr-o noua emisiune din cadrul “Turneului Candidatilor” sub un generic de actualitate, pe care l-am intitulat “Statistica si politica”. in ultimele zile au facut valva doua intamplari legate de sondajele de opinie. Va sunt, probabil, cunoscute. Am sa vi le reamintesc. Primul a fost sondajul comandat de catre “Turneul Candidatilor” la Centrul de Sociologie Urbana si Regionala, prezentat marti seara, in cadrul emisiunii si reluat a doua zi de cotidianele “Libertatea” si “Evenimentul Zilei”. Al doilea - care a facut mult mai multa valva - a fost descinderea acelui comando jurnalistico-revolutionar la sediul unui institut de sondare a opiniei publice, urmata de “demascarea” modului de chestionare folosit in realizarea unui sondaj comandat de un partid politic. Desi sunt doua chestiuni diferite, le-am strans sub aceasta palarie, invitandu-i in studio pe cativa specialisti renumiti in domeniu. Este vorba de dl prof. Sandu Dumitru, de la Catedra de Sociologie a Universitatii Bucuresti; dl Dorel Abraham, director la Centrul de Sociologie Urbana si Regionala; dl Sergiu Andon, directorul Agentiei de ªtiri si Analize ROMEDIA; dl Gheorghe Onut, sociolog, lector la Catedra de Sociologie a Universitatii din Brasov. Stimati invitati, v-as propune sa epuizam, mai intai, primul subiect. Sa vedem ce a cauzat confuzia- daca a fost vorba de confuzie - dupa care sa ne concentram putin asupra celei de a doua probleme, nu asupra relatiilor sale care tin de jurisprudenta, ci asupra problemelor strict profesionale. Dle Dorel Abraham, v-as ruga sa faceti o scurta rememorare a sondajului pe care l-ati realizat.
D. Abraham: Mai intai, as vrea sa subliniez si eu ca, intr-adevar cele doua sondaje nu au nici o legatura, si cu atat mai putin cele doua institutii de sondaje.
O. Andronic: Iertati-ma, exista o legatura, si anume, ca, in urma acestui scandal sa se nasca o unda de neincredere fata de aceasta modalitate de investigatie.
D. Abraham: N-as spune neincredere, as spune ca s-a creat o confuzie. La aceasta confuzie s-a aliniat si modul cum a fost interpretat sondajul nostru. Eu vad doua motive in aceasta confuzie. ªi anume, in Romania exista putina practica in domeniul acesta al studierii impactului pe care il au anumite emisiuni, campanii, anumite actiuni publicitare. in strainatate exista tot felul de studii de notorietate, de evaluare a eficientei publicitatii si lumea este obisnuita cu topurile care rezulta in urma acestor sondaje. La noi s-a publicat putin in legatura cu acest aspect si, de aceea, un top al impresiilor pe care le au oamenii despre campania electorala a putut fi interpretat in sensul sanselor candidatilor pentru alegerile prezidentiale. Acesta este un factor. Exista si un factor intentional. Adica, dupa aprecierile facute, precum ca cele doua lucruri sunt clar distincte, intre topul personalitatilor dupa imaginea pe care au creat-o in timpul campaniei electorale si topul optiunilor la vot - care sunt lucruri total distincte - totusi s-a mai publicat, ulterior, topul personalitatilor, dandu-se drept topul optiunilor la vot.
O. Andronic: Domnule Andon, dvs. sunteti directorul unei importante agentii de stiri si cunoasteti practica acestor chestiuni. De ce se intampla asemenea fenomene?
S. Andon: intr-adevar, vroiam sa spun ca ma consider un reputat consumator de sondaje. Dar, in calitate de consumator, vreau sa ma declar reputat si am sa spun de ce. Pentru ca am visat sa traiesc intr-o societate democratica, asemeni multor oameni visand la niste delicii. Marturisesc deschis ca deliciul nu era atat in planul politicului si al libertatilor, nu eram atat pentru venirea la vot, ci invidiam eu Occidentul pentru doua tabieturi sau doua avantaje: acea formulare ca cineva citeste presa la cafeaua de dimineata. Nu cred ca exagerez, ca a doua placere a mea, in calitate de om de a se visa liber, dorinta de a beneficia si Romania de sondaje. Era ca un vis - mi se parea mie - acest minim beneficiu al lecturii. ªi constat o proliferare a specialistilor si a nespecialistilor, desi au aparut inca de la inceput institutii remarcabile, unele reprezentate aici, unele absente, deci avem structuri de sondare a opiniei, inca din ‘90 si ulterior si altele s-au aratat performante, cu toate astea, pe piata, apare multa marfa poluata. ªi deliciul acesta de a beneficia, in calitate de cetatean care se doreste informat de prognoze, de acest miracol al cunoasterii pulsului, iata-ne ca suntem putini privati de el. Mai sunt o serie de anomalii - neincredrea - si nu numai a populatiei. Sunt confrati specializati in boicotarea morala a sondajelor - de regula, cei dezavantajati. Apoi, privirea ca un soi de superstitie. insa, nu adesea am suspectat - chiar si in ultima perioada - smecheria beneficiarului care indeamna la denaturarea rezultatului. Am facut efort sa ma gandesc - venind spre emisiune - oare in care alt tip de produs mai intalnim aceasta situatie bizara ca beneficiarul care plateste un astfel de sondaj vrea sa ia o marfa gata alterata? Am gasit o singura ocupatie - poate cea mai veche din lume - acolo se mai accepta putin alta marfa.
Ghe. Onut: As dori pe masura posibilitatilor sa spun ceva. Cred ca trebuie sa distingem net si clar intre cele doua evenimente publice, legate de sondajele care, initial, au fost marcate de dvs. pentru ca, cu toata asemanarea in sensul ca au produs oarescari emotii, ele sunt doua evenimente total diferite. imi notasem sa discutam despre o problema care mi se pare ca este relatia cu beneficiarul. in general, aceasta relatie solicita si din partea beneficiarului un anumit nivel de profesionalitate, cel putin pentru a se sti ce se poate face cu un sondaj si la ce il mai putem utiliza. in acest sens, as vrea sa va spun un lucru care, din pacate, se perpetueaza la noi inca de pe vremea “tovarasului”. Cand toata lumea are nevoie se sondaje, foarte putina lume are nevoie si de sociologi. Sau cel putin in mentalitatea beneficiarilor de la noi.
S. Dumitru: Care este diferenta intre sondaj de opinie si ceea ce a fost prezentat in presa, ca fiind sondaj IRSOP? Aceasta-i intrebarea pe care o putem lua ca punct de pornire.
D. Abraham: Cred ca, pentru aceasta trebuie sa explicam ce inseamna un sondaj de opinie. Exista foarte multe sondaje facute de presa. Unele fantome, pirat. Un sondaj stiintific presupune un tip de relatie sociala care indeplineste doua conditii: sa fie rapida si sa fie reprezentativa. Aceasta problema a reprezentativitatii este esentiala. Cine nu face sondaje pe un esantion probabilistic si nu asigura reprezentativitatea inseamna ca nu face sondaje conform exigentelor stiintifice. Aceasta e marea deosebire intre un sondaj facut dupa criterii stiintifice si unul facut dupa ureche. Sondajele facute de institutii-fantoma sunt cele mai periculoase pentru ca produc o distorsiune sistematica si diminueaza increderea in sondaje. Ele sunt mai periculoase decat lipsa lor, tocmai din acest motiv.
S. Dumitru: Mi-as permite sa adaug la scurta caracterizare pe care a facut-o colegul meu in legatura cu ce este un sondaj stiintific. in afara de reprezentativitate, in afara de realizarea rapida in timp scurt, natura intrebarilor care sunt incluse in chestionarul cu care se lucreaza in sondaje stiintifice. Acestea sunt, pe scurt spus, fara a intra in detalii tehnice, intrebari care au un singur rost. Sa duca la culegere de informatii, la cunoastere. Deci, accentuez: functia de cunoastere pentru sondajul stiintific, functia de influentare pentru sondajul care se vrea parte dintr-o campanie electorala.
O. Andronic: Haideti sa luam situatia respectiva. Exista un dosar foarte voluminos, de presa, al sondajului facut acolo unde au descins ziaristii si revolutionarii.
S. Dumitru: Eu am venit in taxi cu un sofer care nu stia nimic despre aceasta poveste. L-am intrebat special sa vad daca stie ceva.
S. Andon: Mai intai au fost semnalate, din ce in ce mai frecvent, vesti ca se primesc telefoane persuasive, sub pretextul unor sondaje. Personal am crezut si impresia, probabil si a altora, ca sunt incercari izolate, dupa care, in mod surprinzator, un grup de ziaristi si revolutionari au depistat si au descins la un fost sediu sindical - respectiv al Federatiei Fratia din imobilul care si-a schimbat destinatia - la ceas de seara unde functiona, in doua schimburi, un asa zis institut de sondare a opiniei publice. Era vorba de doua schimburi de tineri, care lucrau la o suta de aparate telefonice. intre noi fie vorba, o performanta pentru telefonia romaneasca - ROMTELECOM - datoare cu instalarea atator posturi care asteapta si la persoane fizice si unde se stie ca fara 500.000 - 1.000.000 nu se instaleaza, dar acolo se putea, unde aceste schimburi cu cartea de telefon in fata puneau intrebari. Sa spuna sociologii daca e normal ca, dupa cartea de telefon sa reprezinte un esantion. Mai ales la populatia romaneasca, unde imi inchipui ca esantionul depinde de gradul de dotare cu telefoane a unei populatii si nu stiu cum stam aici. Apoi, chestionarul era clar persuasiv. in sensul ca prima intrebare viza clar beneficiarul - P.D.S.R.-ul - unde, daca se primea raspuns afirmativ, se oprea convorbirea, deci nu interesa mai departe. Urmand formatiunile concurente P.D.S.R.-ului unde, in functie de raspuns se mai adaugau, mai tarziu variante de boicotare a unor informatii. Corecte sau incorecte, exacte sau inexacte. Dupa parerea mea ca ziarist, inexacte, insinuari chiar.
O. Andronic: Ce sentiment aveti, dle profesor, tinand in mana asemenea chestionar?
S. Dumitru: Sentimentul unui chestionar foarte profesionist facut din punct de vedere politic. Sociologic - o catastrofa. Politic este un chestionar profesionist facut. De ce? Justific. in primul rand, segmentul de populatie pe care il vizeaza este unul foarte precis. Evident cei care au facut esantionul si au conceput sondajul stiu ca in Romania gospodariile care au telefon sunt undeva, sub 40 la suta si ca majoritari sunt in orase. Deci, nu pot sa cred ca cineva si-ar imagina ca e reprezentativ esantionul - nici vorba. Deci este vorba de alegerea clara a populatiei urbane, relativ instarita pentru propaganda electorala. in legatura cu esantionul, am terminat. Nu se poate vorbi de reprezentativitate nici cum. N-are rost sa vorbim. Chestionarul - lucrurile sunt atat de evidente, deja dl Andon a facut precizarile de rigoare. Daca ceea ce este difuzat in presa este chestionarul cu care se opera, cu cele 9 intrebari - accentuez, daca acesta era chestionarul -atunci el este un document extrem de interesant si care spune foarte mult despre cei care l-au gandit. in structura lui exista primele trei intrebari care sunt obisnuite. De aici incolo urmeaza clar intrebari care induc raspunsul. Au aparut in presa, inclusiv sub semnatura unor sociologi, comentarii de genul - daca afirmatiile facute in intrebari nu sunt adevarate atunci este… Sa lamuresc foarte clar statutul acestor intrebari care induc raspunsul. Ele au in esenta o afirmatie controversata. ªi, dupa aceea, celor care au optat altfel decat pentru Ion Iliescu li se cere parerea daca in fata acestor evidente le creste sau le scade increderea. N-are rost sa mai discutam in legatura cu functia acestei intrebari. Revenind, este evident ca scopul nu este culegerea de informatii stiintifice, ci este acela de a influenta opinii. Din acest punct de vedere lucrurile sunt clare. Din acest punct de vedere nu este un chestionar sociologic, ci este un chestionar de campanie electorala.
O. Andronic: Cat de in afara legii se gaseste o astfel de modalitate pentru a face campanie electorala?
D. Abraham: Aici nu e vorba daca lucrurile sunt legale sau nu. Aceasta nici nu e treaba noastra. Se foloseste deformator o metoda de cercetare, cum este sondajul acesta in paranteza as vrea sa spun ca acest procedeu este utilizat in tarile dezvoltate, deci, nu trebuie sa respingem metoda numai pentru ca aici nu a fost folosita in mod corect, se foloseste o institutie tot in mod neprofesionist, practic se foloseste forma institutiei pentru ca ea nu este acoperita de continut. ªi, bineinteles, se foloseste tot intr-un mod deformator, profesiunea de sociolog si cea de operator de teren, de interviu, ceea ce conduce la diminuarea increderii. Cu atat mai mult cu cat se asociaza si nume de sociologi cunoscuti. Cred ca este bine sa spunem lucrurile foarte transant si ma bucur ca presa a fost receptiva, de data aceasta. Noi, Asociatia de Sociologi din Romania, din 1992 incoace, tot incercam sa prevenim utilizarea sociologiei si a sondajelor in interese politice. Utilizarea deformand lucrurile. Pana acum, nu prea ni s-au publicat comunicatele, nici inainte de alegerile din 1992, desi am avertizat asupra unor institute-fantoma, nici cand s-a substituit Referendumul din Basarabia cu un sondaj. De-abia astazi am inteles ca ni s-a publicat un comunicat intr-un ziar, de protest fata de aceasta practica.
O. Andronic: Domnule Onut, dvs., ca sociolog, sunteti implicat intr-o campanie electorala. De ce nu ati recurs la o astfel de modalitate?
Ghe. Onut: Onest vorbind, ceea ce eu gandesc despre acest eveniment, ma face sa ma gandesc daca am facut bine sau rau. Am sa va rog sa acceptati sa nu folosesc nume. Sa zicem ca eu sunt angrenat intr-un program de promovare a unei tigari A - de lux. Trebuie sa cresc vanzarile la tigarea A in raport cu tigara B. Aflu din surse sigure ca produsul B are un continut mult mai ridicat decat normal de praf de pusca. Eu ma gandesc ca acesta ar fi un moment foarte bun sa vad daca as putea sa scad vanzarea tigarilor B, aratandu-i aceste defecte. Astfel, fac un sondaj prin corespondenta in care intreb: Sunt de la firma X, sunteti fumator? Fumand tigara B, daca ati auzi ca ea are un continut de praf de pusca de 50 de ori mai mare decat tigara A, ati mai fuma aceasta tigare? Deci, nu as utiliza un asemenea instrument pentru ca nu cred ca as putea atinge, intr-un timp relativ scurt, atata grad de subtilitate, incat sa pot gestiona acest tip de informatie. Cred ca in contextul actual din Romania, si ma refer la calitatea si experienta operatorului de interviu. Cred ca acest tip de chestionar nu functioneaza, produce distorsiuni destul de mari. Revazand propria mea imagine despre acest eveniment public, sunt destul de nedumerit in legatura cu eficacitatea si intentiile. Ma intreb in mod serios: acest chestionar, de care vorbim, are misiuni persuasive?
O. Andronic: Cata cunoastere poate oferi acest sondaj?
S. Dumitru: Pentru populatia care are telefon, primele trei intrebari pot spune ceva. in rest, nu sunt intrebari de sondaj sociologic, deci nu pot sa spuna nimic.
D. Abraham: Poate ar fi bine sa ne gandim la o astfel de intrebare: dupa o zi de lucru, e bine ca omul sa bea un pahar de alcool? Am obtine, probabil, un raspuns. Daca am intreba: s-a dovedit ca alcoolul este un drog si ca produce cancer, este bine, ca, dupa o zi de lucru sa se bea un pahar? Probabil ca am avea un alt raspuns. Deci, depinde de influentare, ceea ce sociologii nu au voie sa faca, ei trebuie sa puna o intrebare neutra. Se mai folosesc astfel de practici pentru a obtine un anumit raspuns.
Ghe. Onut: Ma intreb, in acest moment, dar daca beneficiarul pretinde?
D. Abraham: Noi am trait astfel de experiente, cand beneficiarul a venit si noi i-am spus: nu. Corect este sa-mi spuneti ce va intereseaza si lasati-ma pe mine, ca profesionist, sa-mi fac meseria. Pe de alta parte, nu trebuie sa ne ingrijoram foarte tare ca efectul acestor incercari in plan comportamental nu se intrevede a fi mare. Toate studiile de populatie, pentru a vedea in ce masura aplicarea unor chestionare, influenteaza comportamentul politic au aratat ca acest efect este minim. Din pacate, lumea traieste cu magia cifrelor, crezand ca, daca se publica niste cifre, se creeaza o influentare clandestina. Este fals.
Ghe. Onut: Am incercat in primavara sa vad cum functioneaza - nu am un esantion reprezentativ - exista persoane care voteaza cu cel care este mai tare si exista persoane care voteaza cu cei mai slabi. Publicarea unui sondaj produce efecte care se compenseaza unele pe celelalte. Efectiv m-a strafulgerat aceasta zona - raportul dintre sociolog si beneficiar. Pentru ca exista o intrebare: pentru prima oara in istoria umanitatii, acest tip de sondaj prin telefon s-a efectuat in Romania? Raspunsul este: nu. Aici este o problema care ma face sa ridic o alta mai consistenta. Profesiunea de sociolog este foarte putin cunoscuta la noi in tara.
S. Andon: Din afara sociologiei vorbind, eu sunt intr-un total dezacord si cu dl profesor Sandu si cu dl Abraham. Cu dl prof. Sandu nu impartasesc deloc parerea ca in exemplul luat, catastrofic sub aspect sociologic, ar fi profesional, sau, chiar mai laudativ, sub aspect politic. Eu consider ca si sub aspect politic, rezultatele sunt tot catastrofice - politic vorbesc, si nu electoral. De asemenea, o sa am un punct de vedere diferit si fata de dl Abraham. Pentru ca, intreaga societate a noastra iese dintr-o lunga boala a minciunii. Asta o stie toata lumea. Au trecut sapte ani si inca exista acuze, suspiciunea ca se lucreaza cu date false. Nu mai vorbesc ca se falsifica date. Ei bine, politicul preia si amplifica acest narav al minciunii. ªi prin consecintele sale si prin mentinerea degradarii politice. Apoi, nu e totul sa fi profesionist, politica trebuie sa fie si morala. Populatia noastra risca sa devina apatica, pentru ca a simtit puternica doza de nemoralitate din politica. Or, daca vin practici noi, sofisticate, de adancire a imoralitatii, atunci rezultatul este catastrofal. Apoi, vizavi de ce spunea dl Abraham. Eu vreau sa discut aspectul legal al acestor sondaje. Nu trebuie sa discutam numai litera legii. Sa va dau un exemplu de aceasta influentare a populatiei. Cat caz face Consiliul National al Audiovizualului de fiecare secunda, sa nu se strecoare o secunda in plus ceva in favoarea vreunei anumite formatiuni? Sunt lucruri care, cred ca nu trebuie trecute cu vederea si eu cred ca domnii profesionisti, in afara de protestele lor, absolut justificate si ignorate de mass-media, ar putea sa promoveze cu mai multa insistenta si cu mai multa operativitate ideea unor legiferari, intre care, sondajele sa se faca fara lezarea interesului unuia sau altuia.
O. Andronic: Cred ca aici se pune o problema - si chiar v-as propune sa facem un ultim tur vizavi de aceasta - de genul urmator: ar trebui sa existe un regulament de functionare al institutiilor de profil? Nu cumva ne aflam si aici intr-un soi de vid care permite manifestari de genul acesta? Care considerati ca vor fi urmarile acestui scandal pentru profesionisti si pentru noi, beneficiarii profesiei dvs.?
S. Dumitru: Va trebui ajuns la un sistem de acreditare a unitatilor de sondare a opiniei publice, asa cum se acrediteaza un medic etc. Vor trebui acreditate. De cine, ce, cum - asta vom vedea. Pentru ca un sociolog care nu-si face meseria, distruge o societate. imi permit o paranteza. Cineva care minimizeaza importanta sondajului de opinie, se insala amarnic. Evident, ca Asociatia Sociologilor va fi lider in aceasta problema. in al doilea rand, m-as referi la efecte imediate. in teritoriu, anchetatorii au, in anumite zone probleme, un numar mai mare de non-raspunsuri legate de acest eveniment. Pana se face acreditarea, sondajele continua. Este perioada plina din acest punct de vedere. Am o rugaminte: nu refuzati sondajele de opinie. Nu-i refuzati pe cei care vin la dvs. Vedeti de unde vin si intrebati foarte clar care este obiectivul sondajului. Daca acest obiectiv este pentru un partid sau altul, decideti daca acceptati sau nu. Mai departe. Este un fenomen care, pe mine, ma bucura realmente. Este un fenomen de consolidare a corpului sociologic romanesc care reactioneaza unitar ca fenomen de acest gen. Cine nu demonstreaza pe piata sociologica ca este capabil sa faca stiinta, trebuie sa fie eliminat de aceasta comunitate. ªi sper ca ceea ce facem acum este parte din acest proces.
D. Abraham: Ceea ce afirmam eu este ca in momentul de fata nu avem cadrul legal ca sa sanctionam o astfel de actiune. Sigur ca exista un cod de deontologie profesionala, dar nu are o recunoastere sociala. Noi nu avem aceasta acreditare a specialistului care sa poata face asa ceva. Deci, avem nevoie de o lege care sa ne protejeze interesele si, pe undeva, cred ca acest accident poate avea chiar niste consecinte pozitive. Despre urmari. Este adevarat ca noi, la C.U.R.S., am primit niste telefoane de la oameni pentru a se lamuri cine anume este institutul respectiv, daca ii cunoastem.
Ghe. Onut: Mi se pare ca, la ora actuala, darea unei legi este un pic prematura. Sustin cu cea mai mare energie ideea acreditarii care mi se pare ca poate fi facuta relativ repede. La fel de importanta este educarea larga a publicului. Avem neaparat nevoie sa intelegem - pana creste nivelul nostru de educare in acest sens - ca, in principiu, nu exista nici un fel primejdie. ªi nu e cazul ca din acest accident … Dar, din aceasta situatie nu trebuie ca publicul larg sa traga concluzii general negative, in nici un caz despre aceasta profesiune.
S. Dumitru: in aceasta idee as vrea sa accentuez nevoia de expertiza la marile cotidiane. Continua sa publice sondaje despre care nu stim nimic. Cine face publicare fara expertiza s-a sinucis. Se pare ca la noi nu e cazul. Al doilea comentariu in legatura cu efectele sonsajului I.R.S.O.P. Se poate discuta mult.
S. Andon: Din punct de vedere al legiferarii activitatii sociologice, nu-mi fac iluzii ca ar putea sa survina rapid. Pana atunci, as semnala ca orice prestatie, in virtutea regulilor de organizare a activitatilor comerciale este supusa unei aprobari de resort. Se pare ca numai firmele de sociologie nu stiu daca au nevoie de aviz. in ce privesc urmarile, eu sunt mai putin optimist. ªi anume, poate ca urmarile unui sondaj nu sunt nocive. As zice chiar ca electoratul captiv ramane fidel, oricum l-ai zdruncina si simte persuasiunea. Dar vad lucrurile prin logica cursei inarmarilor. ªi anume, a spune ca o asemenea practica nu e puternic dezavuata cum este in prezent. Care ar fi concluzia participantilor la politica ce nu au aplicat, pana acum, sistemul? Fac rost de bani sau de voluntari si aplica si ei. Dar, cand se va ajunge la o cursa a pseudo-sondajelor persuasive, atunci libertatea individului de a-si exprima o optiune in cabina de vot este la pamant.
D. Abraham: O ultima precizare ca sa nu lasam impresia ca suntem coplesiti de acest tip de sondaje false. Ele trebuie privite ca un dat al societatii democratice, cum sunt programele partidelor politice, cum e Parlamentul. Sondajele reprezinta o institutie pe care nu o putem pune sub semnul intrebarii daca sa existe sau nu si are o functie clara: de a informa populatia.
O. Andronic: Stimati invitati, va multumesc pentru participarea la aceasta emisiune. O participare valoroasa, data fiind competenta dvs. recunoscuta.

<< Bilanțuri, comentarii, premii ||| Faza finală >>
| | Citiri: 3399 |

 
Copyright © 2005 - 2016 - Editura AlegRO