* Prima pagină * Căutare * Contact *
 


Cuprins

Introducere
Cuvânt înainte

I Preliminariile
   Clasa mijlocie are de aparat ...
   Nici o personalitate politica ...
   Toate partidele isi fac un titlu de glorie ...
   Intr-o campanie electorala seful echipei ...
   Calitatea de intelectual ...
   Vocea sefilor de campanie ...
   Campania electorala intre ...
II Primul tur - Candidatii se prezinta
   Ioan Pop de Popa
   Corneliu Vadim Tudor
   Gyorgy Frunda
   Adrian Paunescu
   Nicolae Manolescu
   Tudor Mohora
   Petre Roman
   Emil Constantinescu
   Ion Iliescu
   ANALIZE
III Turul al doilea - Fata-n fata cu telescpectatorii
   Ioan Pop de Popa
   Niculae Manolescu
   Petre Roman
   Ion Iliescu
   Emil Constantinescu
   Corneliu Vadim Tudor
   Tudor Mohora
   ANALIZE
IV Turul al treilea - Fata-n fata cu contracandidatii
   Emil Constantinescu
   Ioan Pop de Popa
   Corneliu Vadim Tudor
   Tudor Mohora
   Gyorgy Frunda
   Nicolae Manolescu
   Petre Roman
   Ion Iliescu
Bilanţuri, comentarii, premii
Statistica si politica
Faza finală
   "Finala Mare"
   "Finala Mica"
Dialoguri Post-electorale
   Noaptea legislativelor
   Cui dam voturile din turul 2?
   PRM trage concluzii
   PD Satisfactie bine temperata
   CDR - Euforia victoriei
Super finala turneului
   Ion Iliescu - Emil Constantinescu
Ziua Z
   Amintiri din viitor
ADDENDA
   Partide in campanie
   Partide in campanie (30 aug 1996)
   Aliante in campanie (19 aug 1996)
   Aliante in campanie (26 aug 1996)
   Radu Campeanu
   Gheorghe Funar
   Guvernul Presei Independente
   Rezultatele Turul 1
   Rezultatele finale ale alegerilor prezidentiale
   Regulamente de organizare si desfasurare a "Turneului candidatilor"
   Corespondente
   Un sondaj intarziat
 
Cuvant dupa

 

Carte/Capitol/Subcapitol: Faza finală - "Finala Mare"

 FINALA “MARE”
    
 Frustrari constitutionale
 

INVITATI:

Gyorgy Frunda,
Tudor Mohora
Ioan Pop de Popa
Corneliu Vadim Tudor
 
29 OCTOMBRIE 1996

O. Andronic: Va spun bun-venit la o noua emisiune din acest ciclu-maraton. Veti fi astazi martorii unei dezbateri la care au fost invitati domnii: C.V. Tudor (Partidul Romania Mare); dl G. Frunda (Uniunea Democratica a Maghiarilor din Romania); dl profesor Ioan Pop de Popa (Uniunea Nationala de Centru); dl Tudor Mohora (Partidul Socialist) si dl Nicolae Manolescu (Alianta National-Liberala). Asa cum am spus-o, nu odata, Turneul nu a avut in vedere stabilirea de clasamente, de ierarhii. Singura ierarhie valabila, acceptabila, este aceea pe care o vor decide urnele, duminica, 3 noiembrie. De-a lungul celor trei luni de desfasurare, Turneul si-a propus sa va ofere, dvs., tele-alegatorilor, posibilitatea de a opta corect, in deplina cunostinta de cauza, pentru cea mai adecvata oferta politica. Toate emisiunile de pana acum, inclusiv cea de astazi, au avut in vedere acest obiectiv. Ne-am propus sa dezbatem astazi o chestiune controversata in cei sase ani care au trecut de la primele alegeri prezidentiale: cat de adecvata este institutia ca atare, asa cum a proiectat-o Constitutia, imaginii pe care si-a format-o electoratul despre aceasta magistratura? Dupa cinci decenii de totalitarism in care cateva generatii nu au cunoscut decat modelul omnipotent al conducatorului comunist, instanta suprema si factor de decizie total, un presedinte ale carui puteri sunt bine delimitate ajunge sa constituie un motiv de frustrare. Care considerati dvs., stimati invitati, ca trebuie sa fie maniera de lucru a viitorului presedinte? De unde si pana unde pot functiona actiunea si influenta sa? Va propun, ca modalitate de lucru, sa tragem la sorti din aceasta urna transparenta - asa cum se vrea sa fie intreaga emisiune - ordinea in care veti intra la cuvant. V-as propune ca timp de cate cinci minute - este un termen aleatoriu pe care dvs. puteti sa-l lungiti cu decenta sau sa-l scurtati, cu modestie - v-as invita sa va expuneti parerile. Ati sesizat, probabil, absenta domnului N. Manolescu - o absenta regretabila. Domnia sa ne-a trimis, cu un sfert de ora inainte de emisiune, o scrisoare in care spune asa: “Domnule Octavian Andronic, as dori sa va explic absenta mea de la emisiunea Antenei 1, rugandu-va sa o aduceti la cunostinta telespectatorilor. Va reamintesc, ca am luat parte la toate emisiunile din “Turneul Candidatilor” de pana acum, nutrind speranta ca, macar in ceasul al 12-lea va avea loc si o dezbatere adevarata intre candidatii la presedintie. Am facut solicitarea cu pricina chiar postului dvs. Constat acum ca suntem chemati sa dezbatem raspunderea presedintiei pe doua grupe distincte, pe care, dvs. le numiti “finala mica” si, respectiv “mare”. Mi s-ar fi parut normal ca, daca era vorba de o competitie, ca principalul criteriu, sa fi fost insasi dezbaterea - asa cum s-a procedat in cazul “Guvernului ziaristilor” pe care tot Antena 1 l-a alcatuit. in nici un caz, asa-zisele sondaje din ultima vreme nu pot oferi criterii valabile. in plus, o dezbatere ca aceea pe care o promoveaza Antena 1 ar fi avut sens doar in masura in care i-ar fi angajat, in mod egal, pe toti aceia dintre care se va alege viitorul presedinte. Fie ca este ales de ziaristi, fie ca este ales de electorat, nu e decat unul singur. Finala mare si finala mica. Dezbaterea devine astfel inutila si putintel comica. Nu sunt dispus sa rapesc timpul telespectatorilor Antenei 1 cu o intalnire lipsita de miza. Raman al dvs. fidel telespectator, Nicolae Manolescu.” Trebuie sa constat ca dl Nicolae Manolescu a interpretat, sper, in mod eronat ideea acestei emisiuni si mesajul ei. Regret si cred ca si dvs. regretati absenta domniei sale si posibilitatea de a avea aceasta prima si poate, singura dezbatere adevarata din campania electorala. Domnule senator?
C.V.Tudor: Am si eu ceva de spus inainte de tragerea la sorti si inainte de dezbaterea propriu-zisa. Este o chestiune procedurala. Noi, in Senat si in Camera Deputatilor, inainte de a intra pe fondul unor dezbateri, avem sesiuni procedurale. Nici eu nu am inteles care au fost criteriile de departajare ale acestor finale. Dvs. spuneti ca s-a inteles gresit. Este pentru prima oara cand eu sunt de acord cu dl Nicolae Manolescu, trebuie sa o spun, imi pare rau ca nu sta fata in fata cu noi aici sa rostim niste adevaruri pentru aceasta tara. Dar sunt de acord cu el, pentru ca ni se da din start un handicap. Toata presa de ieri si de azi a fost plina de aceasta departajare- finala mare a celor trei mari, de care vorbea si dl Silviu Brucan la PRO TV. El vorbea singur, nestingherit, probabil se gandea la cei trei de la Yalta, dar in felul acesta ne creeaza un handicap, pentru ca actioneaza pe cortexul omului. Deci, daca omul stie ca sunt trei scapati potentiali castigatori, iar ceilalti sunt “zecimalii”, cum ne jignea dl Brucan, ceilalti sunt cantitatile neglijabile, cum afirma el cu o nonsalanta demna de o cauza mai buna; cred ca Antena 1 ar trebui sa repuna lucrurile la punct. Va felicit pentru initiativa de a duce la bun sfarsit acest maraton, dar nu cred ca trebuie sa se induca in opinia publica aceasta discrepanta intre noi. Vorbesc si ca sociolog; dintre toti candidatii la presedintie, eu sunt singurul sociolog. Si stiu cum se poate manipula opinia publica. Ce a facut Televiziunea Nationala si o parte a presei care a anuntat deja ca unii sunt castigatori, nu este corect.
O. Andronic: Domnule senator, raspunsul este urmatorul: niciodata, pe parcursul “Turneului Candidatilor”, in emisiunile prezentate pe micul ecran nu s-a facut o astfel de precizare si o astfel de departajare. Martore ne sunt casetele pe care le putem relua si vedea impreuna. A fost o speculatie regretabila si am sa va marturisesc ca principala ratiune a acestei intalniri a fost, in primul rand, aceea a unei comunitati de idei, ca sa spun asa. Dvs., in calitatea de reprezentanti ai unor partide, aveti o dubla menire. Si ati avut o dubla menire in aceasta campanie electorala. in primul rand, de a marsalui spre fotoliul de la Cotroceni si, in al doilea rand, de a trage dupa dvs. partidele. Deci, ati fost un fel de “locomotive” cu dubla tractiune si cred ca prin prisma acestei idei, dezbaterea noastra poate fi mult mai unitara si mai exacta.
C.V. Tudor: Aveti perfecta dreptate. O propozitie va mai spun si cu asta am terminat capitolul Silviu Brucan - oracolul de la Damaroaia - care isi aroga niste calitati oficiale: este profesor, dar nu se stie in ce, zice ca are studii superioare dar nu poate face dovada. Cum a fost lasat dumnealui sa ne insulte pe un post national de televiziune si cum am primit noi, unii chiar in cursul zilei de ieri au primit un fel de instructaj ca pentru copiii de la grupa mica de la gradinita ca, daca nu ne incadram in ceea ce ar vrea, dl Dionisie Sincan apasa pe un buton si ne intrerupe sunetul, lumina, dar pe dl Brucan de ce nu l-a intrerupt cand ne-a facut disperati pe toti?
G. Frunda: Si eu cred ca ar fi fost necesara o dezbatere cu toti participantii acestia, nu prezentarea unor monologuri, ci prezentarea unor dialoguri. Eu cred ca ar fi fost mult mai bine-venita participarea candidatilor la o masa rotunda a candidatilor propusi de catre partidele care au participat la guvernare. Pentru ca ei au si o raspundere pentru ceea ce s-a intamplat in aceasta tara timp de patru ani si, pe de alta parte, cei care au fost in Opozitie, care nu au nici o raspundere. Deci, sunt mai multe criterii de a alege cativa candidati pentru a-i pune la o masa rotunda, dar eu cred ca lucrurile fiind in aceasta situatie, ar fi bine sa trecem la discutarea fondului problemei si sa avem posibilitatea si a dialogului, si a combaterii ideii celuilalt si a unei oferte alternative. Pentru ca, altfel nu cred ca putem convinge electoratul. Si sa nu uitati, va rog, nici o secunda ca noi, care suntem aici, putem decide soarta viitorului presedinte.
O. Andronic: Este foarte adevarat si va reamintesc ca aceasta diferentiere nu a functionat nici un moment in cadrul emisiunii noastre.
T. Mohora: Eu va propun, celorlalti, stimati colegi, sa luam in discutie daca nu cumva referirile la persoana in functia de presedinte ar putea sa creeze probleme, nefiind de fata. Si in ce maniera trebuie sa discutam cu un candidat la presedintie care este acum presedintele Romaniei si pozitia sa fata de prerogativele constitutionale, pentru ca ar putea maine sa interpreteze altceva. Cred ca putem trece peste aceste lucruri si sa ne putem spune punctele de vedere, dar nu fara a remarca faptul ca nu dl Manolescu nu a intrunit unanimitatea ci ceilalti trei care, probabil, nu au acceptat acest dialog.
G. Frunda: Daca imi permiteti sa profit de aceasta situatie, pe scurt. inca timpul nu este pierdut. Eu, in locul monologurilor paralele de la Televiziunea Nationala, care vor avea loc joi, propun o discutie deschisa. in doua luni de zile, fiecare dintre noi ne-am prezentat oferta, alternativa prezidentiala si cea guvernamentala la Antena 1. Eu cred ca trebuie sa aiba loc ceva mult mai viu, mai taios, ca cetateanul sa poata alege. Daca acest lucru nu se va face, cred ca numarul celor care nu vor participa la alegeri ar fi prea mare.
C.V. Tudor: Se pune pumnul in gura chiar candidatilor la presedintie si atrag atentia in modul cel mai responsabil cu putinta - aceasta este Constitutia Romaniei si, de aceea va atrag atentia ca Televiziunea Nationala incalca grav Art. 31 din Constitutie, care spune ca serviciile publice de radio si televiziune sunt autonome. Daca sunt autonome, cum a fost posibil sa se fixeze criterii atat de favorabile celui care se afla acum la conducerea statului si care va fi criticat pe buna dreptate pentru ca Romania a ajuns in impasul in care se afla?
O. Andronic: Domnule senator, asta a hotarat chiar Parlamentul din care si dvs. faceti parte.
C.V.Tudor: Birourile parlamentare au hotarat multe aberatii; de pilda, s-a hotarat sa nu se discute Raportul anti-coruptie sau Raportul Apartamentul.Trebuie sa fim si noi de acord cu asa ceva? Numai o singura fraza as dori sa-i spun domnului Frunda, pentru ca mi-a improspatat memoria si a spus ca ar fi bine sa participe si partidele care au fost la guvernare. Cred ca s-a referit si la P.D.-F.S.N. care a condus din gros aceasta tara catre dezastru si s-ar putea sa se fi referit si la U.D.M.R., pentru ca in 1990 a fost un secretar de stat la invatamant. Asta inseamna ca U.D.M.R-ul a participat la guvernare sau nu?
G. Frunda: Nu.
C.V. Tudor: Cum nu? Pai, daca mai caut nitel in memorie, s-ar putea sa mai gasim cativa.
O. Andronic: Uitati care ar fi cea mai buna formula pentru a incepe dezbaterea noastra…
G. Frunda: Trebuie sa va raspund ca e cu totul altceva sa participi la guvernare; guvernarea incepe cu alegerile din 1990. Ceea ce incercati sa sugerati dvs. cu articolul citat din Constitutie este nerespectarea principiului fundamental, constitutional si politic, de egalitate a sanselor. Iar ceea ce se discuta inainte unei alegeri este guvernarea celor patru ani, nu guvernarea mergand in urma cu mai multi ani pentru ca, la fiecare sfarsit de guvernare, aceasta se preda. Exista avantaje si dezavantaje de a fi la guvernare.
C.V.Tudor: Acum Guvernul Stolojan a avut foarte multi membri din Opozitie. Au fost domnul M.I.Quintus, domnul Danielescu, dl Catarama? Ei de ce nu sunt trasi la raspundere ?
O. Andronic: Stimati domni, pot sa consider ca dezbaterea noastra a inceput?
G. Frunda: Ei au raspuns in 1992 si s-a si vazut care a fost rezultatul alegerilor. Cei care au guvernat tara intre 1992 si 1996 au acum sansa de a vedea avantajele si dezavantajele guvernarii.
O. Andronic: Haideti sa vedem cine are prima minge. Tragem din urna: domnule G. Frunda, aveti cuvantul.
G. Frunda: Problema rolului presedintelui in tara si pornind de la prevederile constitutionale: am fost secretarul Comisiei care a redactat Constitutia Romaniei din 1991, am participat la acest laborator foarte intens, care a stabilit rolurile presedintelui, noi ne-am aflat intr-o situatie foarte grea. Vroiam sa dam niste atributii presedintelui care sa dea stabilitate si importanta functiei, dar, in acelasi timp, vroiam ca prerogativele presedintelui sa nu fie prea largi. Aveam in minte dictatura care tocmai se terminase si vroiam sa evitam din start posibilitatea ca oricine sa poata deveni un dictator in prevederile constitutionale. Cu toate acestea, eu vad rolul presedintelui mai activ decat a fost in ultimii patru ani. Pentru ca Art. 86 din Constitutie prevede ca presedintele poate lua parte la sedintele Guvernului in probleme de interes national, privind apararea tarii, asigurarea ordinii publice, si la cererea primului-ministru in alte situatii, iar Art. 80 prevede ca presedintele exercita functia de mediere intre puterile statului, precum intre stat si societate. Sunt doua atributii fundamentale ale presedintelui statului. Ce inseamna aceasta? Ca presedintele are si el responsabilitatea bunei functionari a institutiilor statului si a deciziilor importante in aceasta tara. Eu cred ca in ultimii patru ani nu s-a respectat separatia puterilor in stat. Pentru aceasta, o responsabilitate o are si presedintele in functie. De ce? Pentru ca separatia puterilor in stat necesita sau inseamna ca legile sa fie adoptate de Parlament, Guvernul sa execute legile tarii, iar puterea judecatoreasca sa infaptuiasca Justitia. La noi, mai ales in 1995-1996, s-a observat tendinta Guvernului de a legifera. in 1995, de exemplu, Parlamentul a adoptat 200 de legi si, in acelasi an Guvernul a adoptat 97 de Ordonante, plus Hotararile la care nu ma refer. Or, prin ordonante Guvernul a legiferat in domeniul financiar, economic, social, domeniile cele mai importante, fara consultarea Parlamentului. Cand ordonantele au sosit in Parlament pentru dezbatere si adoptarea lor sub forma de legi, am fost pusi in fata faptului implinit pentru ca, daca vroiam sa modificam ordonanta, Guvernul intotdeauna spunea ca deja s-a aplicat, fiind publicata in Monitorul Oficial si am crea o diferenta intre cei care sunt supusi reglementarii prin Ordonanta respectiva. De aceea, in viitor, daca voi fi presedintele Romaniei, voi milita pentru respectarea ferma a separatiilor puterilor in stat, care este unul din principiile fundamentale ale statului de drept si ale democratiei. in al doilea rand, dupa parerea mea, in problemele de importanta majora ale tarii, presedintele ar trebui sa consulte partidele parlamentare. Dar nu doar sa-i asculte sau sa aiba loc un dialog formal, fara sa ia in considerare punctele de vedere politice, ideologice ci, in problemele importante sa caute consensul parlamentar sau, cel putin, o foarte larga majoritate. Din nefericire, in Romania avem foarte multe probleme foarte importante, care trebuie sa decida soarta tarii. Probleme economice: 70 la suta din populatia tarii e mai saraca decat inainte de ‘89. Liberalizarea economiei nu s-a facut. Toate aceste legi ale privatizarii au fost de incetinire a privatizarii. in domeniul economic trebuie hotarata o strategie concreta si mai multe legi complexe. Pentru aceste strategii ar trebui sa aiba loc un dialog parlamentar si sa se caute o majoritate, o larga majoritate parlamentara. A doua problema integrarea europeana, pentru ca acest lucru este esential pentru insasi existenta tarii noastre. Neintegrarea in structurile europene si euro-atlantice este, dupa parerea mea, un pericol pentru suveranitatea si independenta tarii. Pentru ca politica noastra externa a fost duplicitara, nu s-au respectat tratatele semnate de catre noi, nu s-au aplicat acele obligatii pe care noi ni le-am asumat pe plan international si rezultatul se vede. Nu avem sanse reale de a fi integrati in primul val si acest lucru poate fi recuperat cu o politica externa foarte eficace, dupa alegerile din 3 noiembrie. Iar, in al treilea rand, presedintele ar putea sa ia masuri ferme pentru aplicarea acestor decizii in Guvern si depolitizare a Justitiei, pentru ca presedintele nu are dreptul sa-si spuna punctul de vedere in domeniul juridic. Justitia este o putere independenta.
T. Mohora: Dl Frunda a abordat o problema foarte importanta. Mi-am adus aminte de un demers pe care l-am facut in randul deputatilor mai multor partide parlamentare, inclusiv ai Opozitiei, in legatura cu ordonantele. Articolul din Constitutie care abiliteaza Guvernul sa emita ordonante - Art. 114 - precizeaza si conditiile in care poate fi abilitat Guvernul. Parlamentul, din pacate, inclusiv la sesizarea noastra, n-a uzat de alin. 2 al acestui articol care spune asa: “daca legea de abilitare o cere, ordonantele se supun aprobarii Parlamentului conform procedurii legislative pana la implinirea termenului de abilitare. Nerespectarea termenului atrage incetarea efectelor ordonantei”. Deci, noi ar fi trebuit ca, potrivit acestei prevederi institutionale, sa trecem in fiecare lege de abilitare aceasta prevedere, in sensul ca, sa spunem daca am dat pana la 31 ianuarie Guvernului dreptul de a da o Ordonanta, tot pana la 31ianuarie; deci, inainte de a intra in vigoare sau, ma rog putea sa fie intrata in vigoare, dar Parlamentul putea sa le anuleze prin votul sau daca se respecta aceasta prevedere.
G. Frunda: In cateva randuri am stabilit, in termeni de abilitare a Ordonantelor anul trecut… Aici trebuie sa spunem lucrurilor pe nume: birourile Parlamentului nu au supus spre dezbatere o ordonanta revenita de la Guvern. Majoritatea parlamentara a acoperit aceste decizii ale Guvernului si nu le-a supus spre dezbatere. Avem si acum ordonante din 1995 care nu au fost dezbatute.
O. Andronic: Va multumesc. Urmatoarea expunere apartine dlui Ioan Pop de Popa.
I.Pop de Popa: Eu as avea o parere deosebita despre dezbaterile pe care le facem in prezent, avand in vedere ca fiecare dintre noi cunoaste in detaliu Constitutia, articolele respective, etc. Mi-as permite sa fac un comentariu poate para-constitutional, privind calitatile pe care trebuie sa le aiba presedintele unei tari si probleme care au fost extrase din intalnirile cu electoratul. Si anume, acele legi nescrise, pe care le cere populatia, relatiile interumane, credibilitatea si multe alte probleme pe care le ridica electoratul. Trebuie sa spun ca alegerea unui presedinte este, practic, alegerea primului barbat al tarii, care sa aiba o suma de calitati care se pot concentra intr-o persoana. in acest sens, mi-as permite sa impart in doua categorii calitatile pe care ar trebui sa le aiba un presedinte. Unele neesentiale, cum ar fi carisma, asupra careia se pedaleaza teribil de mult, care e prima impresie asupra aspectului presedintelui, care poate fi adesea inselatoare, asemanatoare unui mar care e foarte frumos pe dinafara si este gaunos si la propriu si la figurat. Si, a doua grupa, care ar fi esentiala si m-as referi aici la istoria personala a presedintelui, apropo de faptul ca ar trebui sa fie o persoana publica, sa fie foarte bine cunoscuta si nu aparuta ad-hoc ca o generatie spontana si sa nu fie compromis sub nici un aspect. Calitatile personale ale presedintelui pornind de la corectitudine, cinste, onestitate, echilibru, calm, ar trebui sa fie insumate in caracterul lui. Ca integritate, trebuie sa fie un om cu o integritate iesita din comun, hotarat, drept, impartial. Trebuie sa aiba o integritate morala, sa fie cinstit, recunoscut prin practica si prin profesia pe care o are, subliniind faptul ca este bine ca un presedinte sa provina dintr-o profesie bine cunoscuta, care sa permita tragerea unei concluzii asupra modului cum a lucrat acest om in profesia lui. Sa fie, practic, necorupt, nici personal, nici prin tangenta, nici cu acoperirea unor persoane corupte, care se gasesc, eventual, in preajma lui. Sa fie un intelectual real, sa aiba uzanta vorbirii libere, sa poata vorbi cel putin una-doua limbi de circulatie internationala, care sa nu foloseasca panglicile sau acel limbaj de lemn pe care suntem obisnuiti sa-l mai auzim la unii oameni fara profesie. Trebuie sa fim foarte pragmatici in aceasta situatie, sa cunoasca cultura tarii, limba tarii, literatura in toate situatiile. Sa aiba coloana vertebrala care sa nu il faca sa fie maleabil, sa-si schimbe pozitia de la o ora la alta. Sa protejeze intelectualitatea, cultura, invatamantul, stiinta si cercetarea stiintifica care trebuie sa recunoastem ca au cam fost marginalizate.
O. Andronic: Ati spus lucruri interesante. Dl C.V.Tudor are cuvantul.
C.V.Tudor: Noi, cand am facut si am votat aceasta Constitutie, ne gandeam la perspectiva normalizarii mai rapide a situatiei. Iata ca lucrurile au mers din rau in mai rau si eu cred ca cele 21 de articole, 80 si 100, care stipuleaza drepturile si indatoririle presedintelui, cred ca, pe undeva trebuie amendate. Unele - bineinteles. Daca ne mentinem numai la suprafata unei prevederi, s-ar putea sa avem un presedinte cu un rol protocolar sau decorativ. Daca Romania ar fi acum Austria sau Elvetia, ar fi un lucru minunat, dar suntem o tara aproape prabusita. Dl Frunda vorbea foarte bine de separarea puterilor in stat. Este vorba de spiritul legilor, de puterea judecatoreasca si executiva; din pacate, la noi parca se poarta o separare a puterilor de stat. Ca ziarist, nu pot sa uit ca mai exista si a patra putere in stat. Si, ar trebui ca presedintele sa respecte prevederile constitutionale privind libertatea de opinie si privind libertatea de informare a populatiei. Nu trebuie sa uitam de traditiile romanesti ale ideii de sef de stat. Exista, in mentalitatea romanului ca seful de stat, fie el domnitor, principe, rege, ideea ca un sef de stat trebuie sa se implice in toate. Trebuie sa ne indreptam cu toate panzele sus catre mileniul urmator. Sunt o serie de chestiuni pe care lumea nu le va intelege daca ele intra in atributiile cuiva. Ele trebuie sa aiba totusi programul de audienta, sa primeasca oameni, sa se implice mai mult. Din pacate, dl Iliescu s-a plasat mai mult de partea gresita a baricadei, atunci cand i s-a demonstrat cu probe zdrobitoare ca s-au incalcat legile acestui stat. Vorbind de S.P.P., este vorba de functionarea unor institutii, trebuia publicata legea organica de functionare in Monitorul Oficial. Nu s-a publicat nimic, pentru ca nu exista nici o lege. Este o institutie necesara, care cred ca trebuie sa functioneze, dar ea acum functioneaza cu un fel de regulament interior, aprobat in 1990 de dl Iliescu. Deci, este o grava ilegalitate. Aceasta a fost savarsita chiar de domnul Chiuzbaian care era ministru de justitie si n-avea voie sa fie vice-presedinte sau membru al unui partid. Pe urma, e vorba de cazurile grave de coruptie din fruntea S.R.I. -ului. Dl Iliescu le-a luat apararea; este vorba de investitorii strategici, dl Iliescu a fost de partea fraudei si nu de partea muncitorilor. Pentru un presedinte al Romaniei, chiar daca o zi conduce, ramane in istoria acestei tari. Candidatii la presedintie, cred eu, trebuie sa dea un examen de istorie. Sa stie istoria acestei tari, sa stie ce tara vor conduce. Apoi sa-si declare averea neaparat. Sa prezinte livretul militar. Este inadmisibil ca vreo 3-4 din candidatii la presedintie nu si-au satisfacut datoria fundamentala a unui barbat fata de patria sa. Eu cred ca trebuie sa-si recunoasca deschis etnia. De ce trebuie altii sa-si ascunda etnia si trebuie sa aflam noi din istorie ce fel de pacate au comis ei sau inaintasii lor? Apoi, ca o ultima conditie, sa apara trimestrial in fata tarii cu un raport despre starea natiunii, pentru ca ritmul de degradare a vietii din Romania este alarmant. De aceea, noi am si propus crearea unei a doua functii: de vicepresedinte al Republicii. O functie care sa mai preia din sarcinile interne ale presedintelui, poate si din cele externe, avand in vedere ca nici nu s-a ocupat de ele. De pilda, semnarea Tratatului romano- maghiar, conform prevederilor constitutionale, presedintele trebuia sa semneze Tratatul. Nu prin delegatie. Or, n-a semnat domnia sa. Vreau sa reamintesc pentru telespectatori - s-ar putea ca multi sa nu cunoasca acest text - toate prerogativele si toate indatoririle sunt cuprinse in acest text scurt de la Art.82 - juramantul presedintelui.
G. Frunda: Ma intereseaza, domnule senator, in ce sens intelegeti modificarea Constitutiei, pentru ca ati spus ca ati dori amendarea Constitutiei?
C.V. Tudor: In primul rand, vrem sa se creeze doua functii de vice-presedinte al Romaniei. Una - pentru necesitatile interne si internationale si alta care sa revina de drept viitorului presedinte al Republicii Moldova. Pentru accelerarea a ceea ce ne doare pe noi - romanii: ne doare rana din nord-est-ul tarii. Vrem sa acceleram procesul de unificare cu Republica Moldova. Mai sunt si alte articole. Cred ca trebuie sa creasca prerogativele din Constitutie. Dvs. l-ati criticat acum pe dl presedinte Iliescu pentru unele chestiuni pe care eu il laud - ca s-ar fi implicat in niste chestiuni imobiliare. Acolo a facut foarte bine.
G. Frunda: Dimpotriva, domnule senator. Ma refer la faptul ca nu pot eu, ca presedinte, sa ma implic in niste atributii pe care nu le am. Justitia trebuie sa fie suprema, hotararea Justitiei poate fi infaptuita numai daca este hotarata de judecator, nu de politicieni.
T. Mohora: Eu cred ca cele doua probleme care revin frecvent in preocuparile oamenilor in legatura cu modul in care in perimetrul Constitutiei actuale sunt stabilite prerogativele prezidentiale sunt cam doua. Cel putin, eu asa m-am confruntat cu ele in discutiile pe care le-am avut cu zeci de mii de oameni in aceasta perioada. Exista intrebarea daca presedintele are suficiente prerogative inscrise in Constitutia actuala. Si, in al doilea rand, oamenii sunt nedumeriti datorita oscilatiilor presedinte chiar inaintea depunerii candidaturii la aceasta functie, in legatura cu raportul dintre presedintele in functie cu partidul care l-a propulsat la momentul respectiv in alegeri si, eventual, cu Guvernul. As vrea sa spun punctul nostru de vedere in legatura cu prevederile institutionale si chiar cu insinuarea care s-a facut pe parcurs, ca ar fi necesare prevederi suplimentare pentru functia suprema in stat. Cred ca Constitutia rezolva bine aceste probleme. Iata, intr-un rezumat al prevederilor constitutionale, eu am gasit urmatorul lucru: ca presedintele, pentru a asigura respectarea Constitutiei, buna functionare a autoritatilor publice, exercita functia de mediere intre puterile statului, precum si intre stat si societate - propune directorul S.R.I. Pentru apararea drepturilor fundamentale ale cetatenilor, sesizeaza Curtea Constitutionala asupra revizuirii Constitutiei; numeste o treime din judecatorii acesteia; propune Curtea Suprema de Justitie. Influentarea activitatii Parlamentului - pentru ca s-a spus ca presedintele n-are nici un fel de influenta vizavi de activitatea Parlamentului, iata, ii adreseaza mesaje. il poate dizolva. Cere intrunirea in sesiuni extraordinare a celor doua Camere; cere reexaminarea legilor; influentarea activitatii Guvernului, consulta, potrivit prevederilor actualei Constitutii, ia parte la sedintele de Guvern pe care le prezideaza, prin consultarea partidului majoritar sau partidelor parlamentare, desemneaza pe primul-ministru; cere urmarirea penala a membrilor Guvernului pentru faptele savarsite in exercitiul functiunii. Si, in sfarsit pentru obtinerea sprijinului popular, consulta populatia prin Referendum. Mi se pare ca una este faptul ca sunt sau nu sunt prevazute atributiile presedintelui in Constitutie si cred ca sunt suficiente aprobate in actuale Constitutie in 1991, si alta este daca presedintele in exercitiu a uzat de ele. Pentru ca, intr-adevar, daca are atributul acesta de a consulta si chiar de a exercita o forma de control asupra activitatii guvernamentale, atunci, probabil, ca ar fi trebuit nu sa iasa, pentru a acoperi in activitatea guvernamentala sau chiar pentru a face o propaganda activitatii pozitive a Guvernului, ci, probabil, ca mai degraba ar fi trebuit sa iasa in fata opiniei publice pentru a solicita Guvernului sa-si corecteze anumite pozitii in activitatea Executivului. A doua problema legata de legatura presedintelui cu partidul - ma refer la situatia in care presedintele a fost ales ca un candidat de partid. Sigur ca la Art. 84 se precizeaza ca presedintele Romaniei, pe timpul mandatului, nu poate fi membru al unui partid si nu poate indeplini nici o alta functie publica sau privata. El trebuie sa-si dea demisia in momentul in care a depus juramantul. insa, este clar ca o optiune rezolva problema echidistantei pe care el, odata ales, devenind al tuturor romanilor, trebuie sa o manifeste fata de celelalte partide politice. Se poate spune ca in spatele lui nu mai exista acel partid care l-a propulsat acolo? Se poate spune ca nu mai exista nici un fel de legatura si ca principala forta care ii serveste in plan legislativ sau in plan executiv, indeplinirea atributiilor pe care le are, nu este totusi formatiunea castigatoare alegerilor? Mie mi se pare ca, in general, ceea ce a lipsit in aceasta perioada a fost exprimarea unei vointe politice de la nivelul unor forte politice care au asigurat majoritatea parlamentara pentru a atinge anumite obiective. insa, cred ca nu putem vorbi de detasare clara - nu-l vad, de exemplu, pe dl Vadim ca, in momentul in care ar fi presedinte - sa renunte la parerile colegilor din Partidul Romania Mare.
C.V. Tudor: Vreau sa il intreb pe dl Frunda - domnia sa a facut acest gest temerar de a candida la Presedintia Romaniei - aici, in juramant se vorbeste de necesitatea apararii integritatii teritoriale a Romaniei. Sa presupunem ca domnia sa va prinde un moment astral si va fi ales presedinte al tarii. Cum va avea de gand domnia sa sa apere integritatea teritoriala a Romaniei, avand in vedere ca, in repetate randuri, inclusiv la postul de radio B.B.C. si am aici aceste documente, dar si in interviul dat ziarului “Jurnalul National”, vorbeste de autonomia teritoriala a minoritatilor? Cum se impaca acest text constitutional cu ceea ce incearca sa spuna domnia sa?
G. Frunda: Se impaca foarte bine. in toate interviurile am aratat ca cele doua forme de autonomii care exista in dreptul international, autonomia teritoriala si cea culturala, reprezinta o alternativa pentru prosperarea Romaniei si pentru o viata mai buna a tuturor. Cred ca singurul lucru e ca dvs. nu vreti sa pricepeti. La dvs. este dezinformarea, diversiunea politica. Autonomia este de doua feluri: teritoriala si culturala. Cea teritoriala se cuvine si trebuie acordata comunitatilor teritoriale, oraselor, municipiilor, judetelor, sau chiar mai multor judete care au interese ecologice, economice. Aceasta nu este pe criterii etnice. Acolo unde pe aceste teritorii convietuiesc majoritatea romana cu comunitati etnice, trebuie rezolvate anumite probleme privind dreptul folosirii limbii materne, in domeniul vietii publice, dreptul bilingvismului, care sunt prevazute in conventii si tratate internationale pe care Romania le-a semnat. Aceste conventii au fost semnate de Romania si unele si ratificate. Aceasta forma de autonomie nu aduce nici un fel de atingere a integritatii nationale a tarii. Dimpotriva, aceste forme de autonomie aduc decizia aproape de cetatean si fac posibil ca decizia sa fie aplicata pentru ea, implicand si autonomia bugetar-financiara. Autonomia culturala sau personala are ca finalitate pastrarea identitatii nationale a comunitatilor etnice care traiesc intr-o tara. Dreptul de a-si putea exprima cultura nationala, fara nici un fel de cenzura din partea statului si inseamna dreptul de a avea propriile institutii sau in paralel cu institutiile de invatamant ale statului. Aceste forme de autonomie sunt aplicate in foarte multe tari, membre ale Uniunii Europene. Eu sunt convins ca aceste doua lucruri sunt esentiale pentru ca asigura o bunastare tuturor cetatenilor acestei tari pe de o parte, iar pe de alta parte pastrarea identitatii nationale a comunitatilor.
C.V. Tudor: Eu am pus doua intrebari, dl Frunda a raspuns in nu stiu cate fraze si nu a reusit sa satisfaca in totalitate curiozitatea mea. Dumnealui vorbea de cresterea prosperitatii. Ce prosperitate poate fi atunci cand peste 20.000 de romani sunt dati afara in perioada 90-94 din judetele Harghita si Covasna? Astea sunt judete romanesti. Dvs. ati aparut cu steagul Ungariei la un post national cu steagul Romaniei in stanga si cu steagul Ungariei in dreapta. Deci, am inteles ca asta este tara cu care aveti afinitati. Nu vi se pare ca se incalca Constitutia? Ca drapelul de arborat in aceasta tara este tricolorul romanesc? Daca dvs. mai vehiculati mult ideea autonomiei teritoriale, veti pierde mult, pentru ca pierdeti chiar electoratul maghiar, care va veni la mine si il primesc cu toata dragostea.
O. Andronic: Haideti sa nu cantonam discutia numai la aceste teme.
G. Frunda: Sustinerea dvs. nu este corecta, domnule senator. Din judetele Harghita si Covasna nu au fost alungati oamenii, daca exista o raspundere personala este o alta treaba si au fost procese penale. Pe dvs. nu va cred nici in Senat, nici acum. Dvs. incercati sa sustineti o suspiciune intre oamenii acestei tari.
C.V.Tudor: Ca dovada ca au fost alungati unii ca dl Furo, pentru ca au fost unguri cinstiti si au venit la “Romania Mare”.
O. Andronic: Dl profesor Ioan Pop de Popa are cuvantul.
I. Pop de Popa: As avea sa fac o comunicare. Pentru ca Antena 1 este receptionata in Tg.Mures, Cluj, Alba si Baia Mare, imi ofera prilejul de a-mi cere scuze pe aceasta cale electoratului de a nu fi putut fi prezent sau de a onora mitingurile planificate din motive multiple. Ca ardelean, sufleteste sunt alaturi de voi, va simt aproape, va cer scuze si la 3 noiembrie veniti cu noi, cu U.N.C. Va multumesc.
T. Mohora: As vrea sa spun, totusi, ca aceasta discutie ar putea continua. Nu este cazul in aceasta emisiune, dar probabil ca dezbaterea ar fi extrem de utila si acum, dupa sapte ani de stat de drept, in conditiile in care noi actionam, probabil ca anumite prevederi ale Constitutiei ar trebui sa le rediscutam si sa vedem daca anumite lucruri n-ar putea sa fie solutionate mai bine. Eu sunt preocupat de un singur lucru: modul de alegere a celor doua Camere si de atributiile pe care acestea le au. Parerea mea este ca va trebui sa discutam in perspectiva si sa eliberam acest paralelism care inseamna tocarea timpului pe aceleasi culoare politice, organizate de cele doua Camere, care nu este de presupus ca vor vota intr-un fel, taranistii din Camera, si altfel cei din Senat; cred ca ar trebui sa trecem la votul uninominal pentru votul uneia dintre Camere, ori sa gasim o formula pe care am mai avut-o intre cele doua razboaie privind selectionarea partiala a Senatului din randurile marilor personalitati si, in orice caz, trebuie sa definim responsabilitati distincte pentru cele doua Camere.
G. Frunda: Propunerea asta am facut-o eu in Adunarea Constituanta, dle Mohora.
T. Mohora: N-am participat la acea adunare…
O. Andronic: V-as propune sa facem un tur final de cate un minut…
T. Mohora: Cred ca este prematur sa tragem concluzii. Prima care se poate trage este ca dezbaterea de-abia a inceput, dar pentru ca, totusi, fiecare dintre noi am reflectat la modul in care sa spunem presedintele Romaniei ar putea actiona - in limita prevederilor Constitutiei - dl Vadim a aratat ca, si printr-o prelungire a acestor prevederi, ar putea sa-si faca mai bine datoria; eu cred ca presedintele tarii ar putea sa uzeze si de adresarea unor mesaje catre populatie, sa lanseze si sa sustina unele proiecte nationale, stiintifice, umanitare, ecologice, sa lanseze unele proiecte regionale si sa determine o transparenta reala intre institutiile statului, sa sprijine controlul public asupra institutiilor statului, incepand chiar cu cea prezidentiala.
O. Andronic: Domnule Mohora, haina prezidentiala va fi pentru dvs. una confortabila sau una prea larga?
T. Mohora: Eu zic ca ar fi una confortabila.
I. Pop de Popa: Asa cum se cunoaste, institutia prezidentiala este ca oricare institutie care se structureaza, se conformeaza unor acte juridice si sociale. Institutia, practic, este populata cu oameni. in consecinta, una dintre atributiile presedintelui, in opinia mea, ar fi sa mobileze aceasta institutie cu valori autentice, cu tehnocrati, care sa poata oferi solutiile cele mai bune in situatiile critice.
G. Frunda: Presedintele Romaniei trebuie sa aiba o implicare mult mai activa in cautarea solutiilor celor mai bune in domeniul economic, a integrarii europene si euro-atlantice, in respectarea drepturilor omului si ale comunitatilor etnice din Romania si cred ca trebuie sa isi aleaga o echipa de consilieri, exclusiv pe criterii de calitate.
C.V. Tudor: Este vorba de o replica pe care o dau peste timp dlui Emil Constantinescu. La o intrebare anterioara, domnia sa mi-a raspuns ca nici un membru al Conventiei Democratice nu figureaza in rapoartele “Apartamentul” si “Anticoruptie”. Eu vreau sa il asigur ca figureaza foarte multi membri: I. Ratiu, Catarama, Danielescu s.a.m.d. Deci cred ca dl Constantinescu ar trebui sa revina la sentimente mai bune fata de aceasta tara.
 

<< Faza finală ||| Faza finală - "Finala" >>
| | Citiri: 5000 |

 
Copyright © 2005 - 2020 - Editura AlegRO