* Prima pagină * Căutare * Contact *
 


Cuprins

Introducere
Cuvânt înainte

I Preliminariile
   Clasa mijlocie are de aparat ...
   Nici o personalitate politica ...
   Toate partidele isi fac un titlu de glorie ...
   Intr-o campanie electorala seful echipei ...
   Calitatea de intelectual ...
   Vocea sefilor de campanie ...
   Campania electorala intre ...
II Primul tur - Candidatii se prezinta
   Ioan Pop de Popa
   Corneliu Vadim Tudor
   Gyorgy Frunda
   Adrian Paunescu
   Nicolae Manolescu
   Tudor Mohora
   Petre Roman
   Emil Constantinescu
   Ion Iliescu
   ANALIZE
III Turul al doilea - Fata-n fata cu telescpectatorii
   Ioan Pop de Popa
   Niculae Manolescu
   Petre Roman
   Ion Iliescu
   Emil Constantinescu
   Corneliu Vadim Tudor
   Tudor Mohora
   ANALIZE
IV Turul al treilea - Fata-n fata cu contracandidatii
   Emil Constantinescu
   Ioan Pop de Popa
   Corneliu Vadim Tudor
   Tudor Mohora
   Gyorgy Frunda
   Nicolae Manolescu
   Petre Roman
   Ion Iliescu
Bilanţuri, comentarii, premii
Statistica si politica
Faza finală
   "Finala Mare"
   "Finala Mica"
Dialoguri Post-electorale
   Noaptea legislativelor
   Cui dam voturile din turul 2?
   PRM trage concluzii
   PD Satisfactie bine temperata
   CDR - Euforia victoriei
Super finala turneului
   Ion Iliescu - Emil Constantinescu
Ziua Z
   Amintiri din viitor
ADDENDA
   Partide in campanie
   Partide in campanie (30 aug 1996)
   Aliante in campanie (19 aug 1996)
   Aliante in campanie (26 aug 1996)
   Radu Campeanu
   Gheorghe Funar
   Guvernul Presei Independente
   Rezultatele Turul 1
   Rezultatele finale ale alegerilor prezidentiale
   Regulamente de organizare si desfasurare a "Turneului candidatilor"
   Corespondente
   Un sondaj intarziat
 
Cuvant dupa

 

Carte/Capitol/Subcapitol: Faza finală - "Finala"

 FINALA “MICA”
  
 Haina prezidentiala: prea stramta sau prea larga?
 
INVITATI:
Emil Constantinescu,
Petre Roman
30 OCTOMBRIE 1996

O.Andronic: Buna-seara, stimati telespectatori. Am dorit ca aceasta seara sa constituie momentul de varf a ceea ce se deruleaza, sub ochii dvs., de la 5 august incoace, si anume “Turneul Candidatilor” la Presedintie. O dezbatere intre candidatii creditati cu cele mai mari sanse de a accede in fotoliul de la Cotroceni. Am afirmat pe tot parcursul Turneului un lucru de maxima importanta: nu ne-am propus si nu ne propunem sa facem ierarhii. Singura ierarhie valabila este cea a urnelor. Asta nu inseamna ca poate fi ignorata o realitate vehiculata de sondajele de opinie si de opiniile analistilor. Cursa prezidentiala se duce in aceasta editie pe trei culoare. Este motivul pentru care, dupa dezbaterea de aseara, la care au fost invitati candidatii cu dubla tractiune, si anume cei al caror prim obiectiv a fost acela de a-si remorca propriile formatiuni politice spre etajele superioare ale procentelor electorale, asta-seara urma sa va intalniti cu domnii Constantinescu, Iliescu si Roman - trei dintre candidatii importanti ai acestui scrutin. Ideea acestei intalniri a figurat in regulamentul concursului si la vremea respectiva ea nu a fost amendata. Am revenit ieri cu o formalitate - invitatia oficiala - la care am primit doua confirmari din partea domnilor Petre Roman si Emil Constantinescu si un refuz politicos din partea domnului Iliescu. Permiteti-mi sa dau citire scrisorii domniei sale care ne-a parvenit astazi la pranz: “Domnule Octavian Andronic, am raspuns pana acum la toate solicitarile pe care mi le-ati adresat, in calitatea dvs. de realizator al uneia dintre cele mai interesante emisiuni electorale din aceasta campanie. Va reamintesc ca pentru a raspunde la aceste invitatii a trebuit sa renunt, in anumite situatii, la prezenta pe alte posturi de televiziune, iar in altele la intalniri directe cu alegatorii. Dupa cum va este cunoscut, am propus ca, in etapa a doua a emisiunii “Turneul Candidatilor” sa organizati doua dezbateri directe intre candidatii la presedintie, dezbateri la care voiam sa particip si eu. Datorita faptului ca alti candidati nu au acceptat sub nici un motiv sa se intalneasca in direct, unul cu altul, cu unul sau altul dintre concurenti, dvs. nu ati reusit sa organizati aceste doua intalniri directe. Pe de alta parte consider ca pana la verdictul electoratului, toti candidatii trebuie sa aiba sanse egale de a-si prezenta programul. Singurul indreptatit sa stabileasca clasamente si ierarhii in aceasta privinta este electoratul roman. Va reamintesc faptul ca legea electorala prevede organizarea a doua tururi de scrutin pentru alegerile prezindetiale in anumite conditii determinate pe care le cunoasteti. Daca voi accede in turul al doilea, voi avea posibilitatea de a ma confrunta cu celalalt aspirant la functia de presedinte al Romaniei. Altfel nu vad nici o ratiune pentru care ati organizat o confruntare numai cu trei candidati. De ce nu cu doi, cinci sau cu opt? De altfel, trebuie sa va spun ca pe data de 30 octombrie - adica astazi - sunt invitat la o emisiune la PRO TV, emisiune la care ceilalti candidati la presedintie au participat deja. Trebuie sa mentionez ca prezenta mea in aceasta zi a fost stabilita prin tragere la sorti in urma cu o luna. Chiar daca ati schimbat ora obisnuita de difuzare a emisiunii dvs. - ora 18.30 - ora la care sunt programat in emisiunea de la PRO TV, trebuie sa va spun ca nu pot fi prezent in aceeasi seara, la doua dezbateri diferite, la doua posturi de televiziune. Altfel, mi se pare destul de jenant sa-mi adresati aceasta invitatie pe data de 29 octombrie, dupa orele 19.00, cu 24 de ore inainte de emisiune, intr-un moment in care nici macar nu ma aflam in capitala. Va rog, domnule Octavian Andronic sa cititi scrisoarea mea pe postul dvs. de televiziune in emisiunea in care, ceilalti doi competitori au posibilitatea de a se adresa electoratului.” Evident, ca moderator nu pot si nu am dreptul sa comentez aceasta scrisoare. Este, desigur dreptul domnului Iliescu sa accepte sau sa refuze o invitatie si cred ca motivul invocat poate fi luat in considerare, asa cum am luat in considerare si refuzul domnului Nicolae Manolescu. Este, poate, soarta fazei finale sa aiba in fiecare seara cate un scaun gol. Dupa cum am mentionat insa, ideea acestei intalniri finale a figurat in regulamentul turneului, chestiune care a fost cunoscuta inca in urma cu mai bine de o luna. Dealtfel, dl Roman nu si-a programat pentru ziua de astazi alte activitati. Regretand deci, absenta domnului Iliescu, dati-mi voie sa salut prezenta domnilor Emil Constantinescu si Petre Roman, in compania carora vom petrece urmatoarele cateva zeci de minute, incercand sa aducem in discutie o problema practic ignorata in timpul campaniei electorale, cand au prevalat chestiunile de ordin social si economic, pe buna dreptate. Este vorba de conditia constitutionala a institutiei prezidentiale si de adecvarea ei la o realitate politica. Cu voia distinsilor nostri oaspeti, am sa incep cu o nedumerire. Dupa parerea dvs. haina pe care a croit-o Constitutia pentru presedintele tarii este una prea stansa ori prea larga? Domnule Constantinescu?
E. Constantinescu: Nu pot sa trec la abordarea temei propuse de dvs. fara a sanctiona cu toata fermitatea de care este nevoie aceasta absenta a presedintelui in functie si a candidatului Iliescu de la aceasta dezbatere. Aceasta atitudine sovaielnica si lipsita de barbatie in a accepta o confruntare deschisa si deliberata in fata electoratului, dupa parerea mea, descalifica un candidat la presedintie. Pentru ca, lucrurile stau in felul urmator. Noi nu tinem acum o conferinta stiintifica in care ne etalam cunostintele, ci acum problema care se pune si care este strict legata de intrebarea dvs. este cea a responsabilitatii. Dupa terminarea unui mandat, sau doua, sau trei mandate, cel care a fost intr-o functie are sau nu o responsabilitate? Acest lucru se poate realiza facandu-l in fata unui dialog deschis. Pentru ca, dl presedinte nu in fata mea trebuia sa raspunda, ca persoana, dar eu aici reprezint numele Conventiei Democratice si in numele electoratului meu personal - aproape 5.000.000 de oameni constant - acesti oameni cu care m-am intalnit timp de luni de zile mi-au pus numeroase intrebari despre felul cum a fost condusa tara. Aceste intrebari m-au rugat sa le pun presedintelui. Presedintele fuge de ele. Maniera in care s-a realizat si ultima grila de maine, din nou eludeaza. Sunt 16 candidati care vin si isi recita niste mici fragmente. Si atunci, iata, campania se incheie, nu exista nici o posibilitate de a adresa un raspuns si de a primi un raspuns si a spune celui care da raspunsul ca nu este adevarat ceea ce afirmi dumneata. Toata scrisoarea trimisa de dl Iliescu m-a indignat pentru ca este puerila. Un presedinte care se ascunde in spatele usilor inchise, care isi trimite in fata numai oameni care opereaza de cele mai multe ori cu clipuri murdare, cu minciuni si el nu apare deloc la nici o confruntare, nu vad cum poate sa conduca tara in continuare. Iar a spune ca nu poti sa participi la doua dezbateri, una dupa alta, este absurd. Eu miine voi veni dupa un mars, si dupa un miting. Sunt negocieri in strainatate importante, care dureaza 10 ore, 12 ore, 24 ore. Daca nu poti sa rezisti la aceste confruntari, cum poti sa-ti reprezinti tara?
O. Andronic: Eu zic ca cel mai important este ca putem profita de aceasta sansa…
P. Roman: Eu as reveni chiar la intrebarea dvs. care sunt prerogativele presedintelui? in ce fel poate presedintele sa influenteze mersul societatii romanesti, daca are atributii suficiente prin Constitutie, daca se poate implica in acele chestiuni pe care oamenii asteapta sa le vada rezolvate? Din acest punct de vedere, in Constitutie sunt cateva lucruri importante, care ii confera presedintelui o putere de influentare a lucrurilor. Ma refer la ceea ce este momentul cel dintai dupa alegeri, care revine presedintelui. Misiunea presedintelui este de a face sa izvorasca un program de guvernare si un guvern. Pentru ca este cel care are menirea de a alatura fortele politice, personalitatile politice care urmeaza sa formeze majoritatea parlamentara, care face sa se nasca un Guvern, iar presedintele are dreptul sa se intereseze care este linia, pentru ce anume se angajeaza aceasta majoritate. La indemana presedintelui se afla, prin Constitutie, dreptul de a adresa mesaje Parlamentului, de fapt tarii. Pe de alta parte, presedintele, atunci cand simte ca un anumit Guvern s-a indepartat de la ce a promis, cand un Guvern nu mai este el insusi in acord cu ce a spus ca va face, cum s-a intamplat atat de des in acesti patru ani, el poate interveni prin mesaje. Presedintele este acela care poate sa vegheze si trebuie sa vegheze ca Justitia sa-si faca datoria si, mai mult decat atat, el poate sa vegheze ca Justitia sa fie lasata sa-si faca datoria. in ce priveste ordinea publica, presedintele este in acelasi timp si presedinte al Consiliului Suprem de Aparare, este un organism destul de puternic. Or, acolo cand lucrurile ajung rau cum constatam acum: trafic de influenta, operatiuni mafiotice, contrabanda, santaj, ceea ce pune in pericol siguranta societatii, coeziunea nationala care este, intr-adevar, un atribut asupra caruia presedintele trebuie sa intervina, atunci el are dreptul sa se implice si in acest Consiliu de Aparare a tarii sa ceara masuri, dupa cum presedintele are dreptul sa participe la sedinte de Guvern si in aceasta calitate prezideaza sedintele Guvernului. El nu conduce Guvernul, insa este cel care vegheaza ca ceea ce s-a promis si s-a decis sa se realizeze. Din acest punct de vedere, cred ca presedintele are o haina … Chiar in seara aceasta as vrea sa spun cateva cuvinte catre telespectatorii care ne urmaresc. Chiar in seara aceasta, P.D.S.R-ul a difuzat inca un clip murdar, cu niste minciuni ticalosite dincolo de orice masura la adresa mea. in seara aceasta, nici mai mult nici mai putin, se afirma ca as avea o casa in imprejurimile New York-ului, n-am fost niciodata acolo, dar asta este mai putin important. Este aceeasi minciuna pe care o transfera din guvernare impotriva adversarilor. Eu vreau sa fac doua declaratii in legatura cu aceasta chestiune. Prima: atata legatura pe care o am eu cu asa-zisa casa din America, atatea voturi sa aiba P.D.S.R.-ul si dl Iliescu - adica zero. 2. Aceia care si-au asumat raspunderea pentru acest clip trebuie sa-si asume raspunderea si in fata Justitiei. Pentru ca asta este calomnie care se judeca penal si material. Tot in clipul asta, pentru ca am impresia ca le fuge rau de tot pamantul de sub picioare si panicati dau chiar o informatie care mie imi da prilejul sa spun telespectatorilor ca au in fata un P.D.S.R. cu oameni care nu mai stiu ce fac. Se afirma ca, primind ca prim-ministru o masina din partea Guvernului francez - ceea ce este adevarat, am primit un Renault la fel ca si dl Iliescu, ca presedinte - l-as fi luat cu mine. Aceasta masina este de patru ani de zile la dispozitia Guvernului Vacaroiu si a fost utilizata in permanenta de acest Guvern, niciodata de mine. in schimb, dl Iliescu n-a spus ce face dumnealui cu masina pe care a primit-o. Pentru ca eu, din prima zi in care am primit-o, am declarat: este masina Guvernului.
E. Constantinescu: Tema propusa cred ca este binevenita pentru ca ea framanta multi oameni. Pentru ca presedintele este singurul ales prin vot direct, are in spate nu un aparat de partid, ci milioane de voturi. Acesti oameni isi pun increderea intr-o institutie. Or, aici incepe jocul acesta electoralo-politic de a semana confuzii. Si este bine sa transam aceste lucruri. Acesta a fost motivul pentru care, in momentul in care s-a lansat campania prezidentiala acum pentru Romania care a fost programul presedintelui, nu programul Conventiei Democratice. Ce va face presedintele? Atunci am luat si Constitutia, am studiat si contextul si, mai ales asteptarile oamenilor. Le-am impartit in trei segmente. in primul rand, care sunt atributiile presedintelui exprese, prevazute in Constitutie. Apoi, m-am gandit care sunt relatiile presedintelui cu celelalte institutii importante ale statului, pentru ca Constitutia ii spune sa vegheze la buna functionare a institutiilor statului. Deci, cum poate presedintele si in ce relatii sa influenteze buna functionare a Guvernului, a Parlamentului, chiar a institutiei judecatoresti, cum poate, mai departe, sa asigure administratia centrala, locala. 3. Mi-am spus parerile de data aceasta, acolo unde nu pot sa influentez direct, dar presedintele trebuie sa spuna in campania electorala ce crede el despre mersul economiei, despre problemele sociale. Dar, dupa aceea spune sa considere ca ceea ce a spus este un angajament pe care si-l asuma. Traim doua mandate in care, in campania electorala, candidatul se prezinta ca un om care spune voi face aceste lucruri si dupa ce ajuns presedinte sau cand trebuie sa dea socoteala spune: n-am mijloace. Nu este adevarat! in Constitutie se gasesc articole care privesc relatia lui cu Parlamentul, in Art. 108 se gasesc atributii care privesc activitatea Guvernului si se gasesc atributii foarte importante in Art.133. Aceasta este problema. Si ca sa plecam de la teorie la practica, in dezbaterea de la ziarul “Adevarul” i-am reprosat presedintelui ca nu a luat nici un fel de masuri in Parlament cand s-a votat motiunea “Energia”. Sa repet: din nou criza de motorina, nu se recolta, din nou o situatie dezastruoasa. Ei bine, aceasta motiune a fost aprobata de Parlament. Si nu s-a facut absolut nimic pentru ca Guvernul a invocat lipsa unei legi a raspunderii ministeriale. Apare prima grava neindeplinire a atributiilor de catre presedinte. El trebuie sa asigure apararea Constitutiei. Or, acolo spune foarte clar ca va fi elaborata o lege a raspunderii ministeriale. Cand s-a aprobat Constitutia? in 1991. in cinci ani de zile, presedintele nu a facut absolut nimic pentru ca o astfel de lege a raspunderii ministeriale sa fie aprobata. Mi-a raspuns ca nu are atributii legislative. Or, avea posibilitatea sa vina in fata Parlamentului cu un mesaj sa spuna: tara are nevoie de aceasta lege. Putea sa prezideze o sedinta de Guvern, in care sa ceara sa introduca o lege in Parlament. Mai mult decat atat, nici nu avea nevoie de aceasta lege. Pentru ca in Art. 108 se spune clar ca presedintele poate sa ceara urmarirea penala a ministrilor care nu-si indeplinesc atributiile ce le revin. Cum a fost cazul. Putea, de asemenea, sa-l suspende. Or, presedintele nu se poate prevala ca nu raspunde de incompetenta Guvernului, ca nu raspunde de coruptie.
P. Roman: Incerc, poate, o explicatie mai directa. Haideti sa ne imaginam o chestiune care arde, la un moment dat, legata de o problema de Justitie, de aplicarea unei legi. Se aplica o lege si oamenii sunt ingrijorati de o situatie care s-a ivit. Presedintele face un mesaj in Parlament, participa la o sedinta de guvern si invita aceste institutii sa se implice si sa duca lucrurile la o rezolvare. Credeti ca el, avand votul universal si direct in spate, mai poate sa fie vocea lui neglijata? Adica pot spune aceste institutii NU? Noi ne vedem de treaba noastra, cand el s-a implicat in numele cetatenilor?! Mie mi se pare ca este foarte clar ca presedintele are un rol foarte important, cateodata decisiv, in aplicarea Constitutiei. Si anume, sa nu considere, cum a fost in acesti patru ani, un fel de litera moarta. Constitutia trebuie sa devina un fapt viu, de viata, pe care oamenii sa-l simta. Si asta e garantia pe care o da presedintele in momentul in care spune sunt candidat pentru a fi presedinte. in felul acesta cred eu ca are menirea de a-i convinge pe cetateni ca poate fi presedintele care ne garanteaza drepturile prevazute de Constitutie.
O. Andronic: Dl Iliescu, fiind singurul model cunoscut de presedinte, nu judecam uneori excesiv institutia ca atare, prin prisma omului pe care il avem in fata?
E. Constantinescu: Normal asa este pentru ca, revin, marea problema este cea a responsabilitatii. Comunismul a trait atata timp si forta lui din asta a derivat. Ca ei nu vor raspunde niciodata de ceea ce au facut. Asta este iluzia comunistilor: ca ei pot pune istoria la punct, neavand Dumnezeu, nu raspund in fata oamenilor, in fata lui Dumnezeu, nu raspund in fata istoriei. Nu ma refer la atrocitatile facute, dar la toate masurile abuzive care au plecat de la aceasta idee.
P. Roman: Ce-ar fi sa ne raportam la ce spuneti dvs. in mod concret. Eu asa v-as propune. Cel care a fost presedinte sapte ani, mai ales dupa ce a obtinut cel de al doilea mandat in 1992 si a putut beneficia si de o majoritate, practic, personala a procedat asa cum cred ca ne-am dat seama cu totii, in functie de interesul politic, de confortul dumnealui politic fata de aceasta majoritate si guvern personal. Dumnealui facea ce vroia cu ele, dovada faptul ca a putut schimba 10-15 din cei 23 de ministri ai Guvernului, fara sa se consulte cu nimeni. Vorbesc de institutiile statului, de Parlament. Atunci cand a vrut sa blocheze ceva, a facut-o incalcand Constitutia. Atunci cand a cerut Administratiei sa nu aplice niste hotarari judecatoresti - sa stiti ca ele sunt, de fapt, legi. Celebru de-acum acel moment cand dl Iliescu a cerut Administratiei sa nu aplice niste hotarari judecatoresti. N-are nici un drept. in schimb, atunci cand a fost vorba de a interveni in niste chestiuni care insemnau aplicarea Constitutiei in ceea ce priveste, de exemplu legile - hai sa zicem propunerea legii ministeriale, care este facuta de doi ani sub semnatura domnului Babiuc si a mea. Tocmai noi am propus-o ca sa nu mai fim acuzati de atatea lucruri cum ne-a acuzat P.D.S.R.-ul si, in special regimul domnului Iliescu. Atunci Constitutia era litera moarta, nu pot sa fac nimic. Nu cred ca un presedinte isi face datoria atunci cand aplica Constitutia numai dupa cum ii convine. inseamna ca el nu mai este in fotoliul de presedinte pentru oameni, ci considera ca oamenii il servesc pe el, ceea este este daunator.
O. Andronic: V-as propune pentru cateva clipe sa facem abstractie de acest paralelism mult prea strans intre notiunea de presedinte si dl Iliescu. Unul dintre dvs. va avea avea toate sansele sa conduca dupa 17 noiembrie. Sa privim aceasta institutie din punctul ei de vedere uman. Se acuza greselile presedintelui care este om. Si dvs. sunteti oameni si puteti gresi. Pana unde se poate gresi? Ce greseli nu-si transfera efectele asupra intregului sistem national? Deci, ce greseli poate face un presedinte si pe care nu le poate face?
E. Constantinescu: In general, putine greseli poate face. in momentul in care ai devenit presedinte, este deja o pozitie de unicat in tara. Pana si dreptul de a gresi omeneste devine foarte limitat. Sunt lucruri pe care nu ti le cere nimeni. Dar lucruri pe care trebuie sa le faci atunci cand situatia este de criza. in acest program nu mi-a cerut nimeni, de pilda, sa spun cum voi locui. Voi spune de la inceput ca doresc sa am o locuinta, dar nu in cartierul Primaverii, ci pe o strada pe care sa o predau, la sfarsit, succesorului.
O. Andronic: Nu credeti ca veti gresi in felul acesta? Este dreptul dvs. ca presedinte sa locuiti la Cotroceni.
E. Constantinescu: Tocmai ca asta este un lucru care se poate discuta: daca este sau nu o greseala? Nu influenteaza functia, nu incalca prerogativele. Eu il fac dintr-un motiv foarte clar. Eu cred ca atunci cand oamenii traiesc greu, este bine ca presedintele sa dea un exemplu. Un om care vine la serviciu cu masina. Va insemna foarte mult pentru oameni. Acesta este un lucru facultativ. Presedintele nu poate fi acuzat ca nu face asa ceva; el poate sta linistit la Cotroceni, dar mai departe lucrurile pe care trebuie sa le discutam, importante si care se raporteaza la om pana la urme-urmei. Presedintele este raspunzator si de oamenii lui. Acum vorbim despre coruptie. Una e sa vorbesti despre corupti, or oamenii pe care i-ai ales, incepand cu primul-ministru, procurorul general, directorul S.R.I. Daca acesti oameni nu-si indeplinesc datoriile, raspunzi si tu pentru tot ceea ce s-a creat in jurul tau, nu ajunge sa spui eu sunt cinstit. Sa nu uitam acel exemplu leninist sau chinez al omului care sta pe un pat de lemn si conduce o parte a lumii, puterea este ceva mult mai important. Deci, trebuie sa ne raportam, in special, cred eu nu la aceste lucruri umane, ci la ceea ce presedintele poate sa faca si prin oamenii lui. El nu poate sa fie separat. P.D.S.R.-ul are greselile lui - eu sunt presedinte. Nu, pentru ca impreuna ti-ai numit acesti oameni si raspunzi pentru ei.
O. Andronic: Domnule Roman, un presedinte poate sa mai aiba prieteni?
P. Roman: Sa ne intoarcem la chestiunea asta. Daca un presedinte greseste sau nu. Oamenii il aleg pe un anume om tocmai ca sa nu greseasca. Eu as fi pus intrebarea: un presedinte poate sa faca bine?! Pentru ca asta cred eu ca asteapta oamenii de la el: sa stie sa-si aleaga sfatuitori, sa discute, sa dialogheze, sa aduca langa el cat mai buni specialisti, si atunci posibilitatea ca el sa greseasca este foarte mica. Si nu are voie sa greseasca in ceea ce este impotriva Constitutiei. Un presedinte care tese relatiile internationale ale Romaniei cu gandul la pozitia lui si nu cu gandul la interesul national, in acel moment a gresit si a gresit chiar fata de sperantele oamenilor.
O. Andronic: Domnule Constantinescu, aveti multi prieteni?
E. Constantinescu: Da, foarte multi prieteni vechi.
O. Andronic: Care va fi situatia lor dupa ce veti deveni presedinte?
E. Constantinescu: Va fi cea pe care au avut-o si pana acum, nu inseamna ca daca am capatat o anumita pozitie s-a schimbat ceva. Si tocmai de aceea am spus ca vreau sa locuiesc pe o strada oarecare, tocmai ca sa pot iesi cu prietenii mei sa ma plimb si eu cred ca lumea a parut surprinsa ca si acum am respins S.P.P.-ul, inclusiv in campanie, orice fel de garda. Dar ea arata ca trebuie sa-ti asumi si riscuri. Daca esti presedinte nu inseamna ca trebuie sa-ti asumi numai partea buna, ci trebuie sa-ti asumi si riscuri. Riscul de a fi printre oameni este extrem de important pentru ca altfel te deformeaza. Altfel nu mai stii cum sa traiesti, inconjurat acolo la Cotroceni numai de garnizoane, cu girofaruri. Nu poti sa iesi numai odata la patru ani sa urci intr-un autobuz galben, sa-ti pui niste blugi, acum sunt popular si dau mana cu niste oameni, dar numai dupa patru ani, dupa aceea nu mai stii de ei. Daca ai prieteni, ei ar putea sa-ti spuna cat costa o paine sau ca n-am bani sa iau caiete copilului sau alte exemple. De aceea, acest aspect uman se interfereaza cu preocuparile pentru grijile tarii. Constitutia spune ca trebuie sa asiguri un trai decent.
P. Roman: Constitutia nu vorbeste despre calitatile omenesti. Mi-aduc aminte ca, atunci cand am publicat in Franta cartea mea de memorii- autobiografica “Libertatea, ca datorie”, publicata si in Romania, am avut mai multe interviuri si, la unul dintre ele, un ziarist francez la Radio Monte Carlo mi-a pus o intrebare cam asa: “Domnule Roman, ce doriti pentru tara dvs.?” Am avut un raspuns imediat: “As dori o viata normala, normalitatea, firescul”. Pentru a reusi sa realizezi acest firesc, trebuie tu insuti sa functionezi corect, cu prietenii, cu familia, sa participi la viata sociala, daca imi place un spectacol sa ma duc la el, daca imi place sportul, sa-l fac, ceea ce este o viata omeneasca, normala. Si, in acelasi timp, normalitatea presedintelui este ceea ce spuneati dvs. Daca am fost in aceasta campanie in 350 de localitati din tara, de fiecare data mi s-a pus intrebarea: “Dar mai veniti si dupa ce sunteti presedinte?” Bineinteles ca am spus da. Sunt angajamente pe care mi le-am luat fata de acesti oameni, pe care i-am privit in ochi, ne-am imbratisat, le-am adresat incurajari, ei mi-au adresat incurajari. Aceasta promisiune face parte din normalitatea presedintelui.
O. Andronic: Nu v-am intrebat degeaba despre prieteni. Credeti ca veti fi capabil, ca in momentul critic, sa sesizati tendinta de transformare a prietenilor in camarila? Pentru ca, aici sta pericolul pe care il reprezinta acumularea puterii.
E. Constantinescu: Depinde de unde ii ai prietenii. Daca sunt de-o viata, ei nu pot sa devina, in nici un caz o camarila. Ei bine, exista o situatie speciala pentru mine. Eu fac parte dintr-o generatie intermediara de politicieni presedinti. in toate tarile din Europa centrala si de Est. Pe de o parte, au existat acesti vechi activisti din nomenclatura comunista, au candidat, deci oameni de partid, orfani de partid, crescuti in aceste structuri. Iar pe de alta parte, exista noii profesionisti ai politicii care vor veni dupa noi. Deci, oameni care au invatat stiinte politice, care au avansat in structurile de partid. Familia mea politica - nu ca familie de doctrina - ci ca familie de oameni cu aceleasi preocupari este familia lui Havel, Berisha, deci oameni de cultura, profesori universitari care, la un moment dat a trebuit sa umplem un gol. Dl Iliescu ar fi fost bine daca venea la putere prin anii ‘70. Era foarte benefic pentru Romania, am fi plecat de la alta baza, cam ca Ungaria si Cehia, dar care inteleg cu dificultate noile chemari. Iar, pe de alta parte, este noua clasa politica. Noi am ocupat acest capitol, noi venim dintr-o lume in care ideea de camarila, de a te crampona de putere nu exista. Pentru ca noi dam ceva. Noi avem unde sa ne ducem. Avem meseriile noastre, prestigiul nostru. Nu suntem agatati de o functie. O facem atata timp cat noi credem in ea ca intr-o misiune spre binele oamenilor.
P. Roman: In ceea ce ma priveste, cred ca da. Spuneam chiar in intalnirile acestea populare pe care le aveam, fiindca cred ca foarte multe multi oameni cu bun-simtul pe care-l stim spuneau: “dl Roman, dar veti pleca urechea la linguseli?” Le promiteam oamenilor ca de-acum toti oamenii care vor fi in preajma mea, din ziua in care pentru prima data ma lingusesc sa stie va vor fi imediat destituiti. imi place aceasta ironie pe care i-a adresat-o N.D. Cocea, cunoscutului ziarist dintre cele doua razboaie, care ii spunea lui Carol al-II-lea: “Maria Ta, ca iti tocmesti laudatori mai treaca-mearga, dar daca ii mai si crezi e prea de tot”. Am avut laudatori din acestia si in acesti patru ani din plin.
O. Andronic: Credeti ca in aceaste prevederi constitutionale, ar fi fost sau ar putea fi locul si al unui drept constitutional al persoanei care, de foarte multe ori, la aceste niveluri superioare cam lipseste: dreptul la intimitate. Sau este o chestiune la care, automat, trebuie sa renunti ?
P. Roman: Am un exercitiu al politicii care incepe strict in decembrie 1989. Am fost profesor universitar, cercetator, pasionat de aceasta munca si cu totul departe de politica, in sensul ca nu-mi placea ceea ce stim cu totii ca era. in orice caz, lipsa de libertate in a alege ceea ce vrei sa spui, condamna orice politica care sa ne placa oamenilor care avem un crez de libertate. Dar, din clipa in care am intrat in politica si pana astazi am avut trairi destul de aspre, atat in guvernare, cat si in Opozitie. Este un avantaj prin aceea ca am invatat foarte mult, am stiut mai bine ce inseamna sa fi in situatia de a da ordine si de a vedea ca colegii tai din politica nu te urmeaza. Este impotriva democratiei dar, din pacate, asa s-a intamplat imediat dupa ce am declansat Reforma, ce inseamna sa fii in Opozitie si sa fii neputincios pentru ca majoritatea, puterea, are discretia, cum s-a intamplat in anii din urma. Aceasta lectie pe care am luat-o in piept este acum un avantaj pentru ca, intre altele, m-a facut sa inteleg ca un om politic, fiindca cere oamenilor incredere, eu incerc sa spun oamenilor sa aiba incredere ca vom face ceva impreuna si, de fapt, le cer sa aiba incredere in felul cum vad lucrurile. Pentru ca le cer increderea, este normal ca ei sa stie despre mine cam tot ce se poate.
E. Constantinescu: Nici eu nu am fost crutat deloc. Cele mai mari calomnii au fost la adresa mea. Cum am intrat in politica, am fost luat in vizor de aparatul P.D.S.R.-ului. Au trimis oameni sa se intereseze despre familie, despre bunici, de ascendenti, facand dosare. Nu exista murdarie care sa nu se fi aruncat impotriva mea. Aparatul acesta al P.D.S.R.-ului, or fi avand ei americani, dar ei stiu foarte bine ca trebuie sa spui minciuni gogonate. As vrea insa sa separ… Dvs. ati ridicat o discutie foarte interesanta. intre aspectele de viata intima si intre aspectele care tin de exercitarea functiei. Asta este marea problema. Ceea ce tine de viata intima tine si de mentalitatea colectiva. De exemplu, in Franta, in politica, viata intima nu se discuta. Asta este o lege a societatii franceze - nescrisa. Trebuie sa vegheze si legea pentru ca nu poti sa lasi sa se spuna la infinit niste minciuni. La un moment dat, legea trebuie sa intervina pentru ca presedintele, la randul lui, este om si trebuie ca persoana lui sa fie protejata. Dar nu asta este problema. Revin la responsabilitatea asupra functiei. Aruncandu-se tot felul de calomnii asupra mea, orice discutie asupra celor care au fost la putere s-a interpretat ca atac la persoana. Nu se face distinctie intre faptul ca eu niciodata nu am atacat persoana sau familia sau trecutul cuiva. Acum este un scandal mare si la C.D.R., pentru ca am oprit cu inversunare difuzarea unui clip care se referea la trecutul domnului Iliescu - ca om. Dar trebuie sa raspunzi pentru linia politica pe care ai dus-o. in momentul in care ai fost presedinte sau prim-ministru asta nu e calomnie. La toate intrebarile legate de exercitarea functiei trebuie sa raspunzi si eu am aici acest lucru. in aceasta idee in care am spus ca noi nu putem sa facem cu P.D.S.R.-ul un guvern din punct de vedere moral si vrem sa facem cu U.S.D.-ul. Acest lucru l-am facut public si nu ma voi abate de la el. Asta insemna sa lamurim niste aspecte care depind de responsabilitate in exercitarea functiei.
O. Andronic: Stimati invitati, inainte de a ne lua ramas bun de la telespectatori, v-as propune sa urmarim cele doua clipuri electorale. Este, de altfel ultima intalnire din cadrul “Turneului candidatilor” din aceasta editie. V-as ruga sa exprimati o ultima idee catre cei care ne asculta de atata vreme cu interes.
P. Roman: Multumesc tuturor telespectatorilor care si-au luat ragazul de a ne urmari in aceasta seara si in celelalte seri si, pentru ca pe 3 noiembrie sper sa voteze, le spun de aceasta data: invingem, nu va fie frica!
E. Constantinescu: Dragi compatrioti, va multumesc tuturor celor care ati fost alaturi de mine, celor care nu ati fost, cei care aveti alte pareri, va rog sa ganditi bine, eu ma voi lupta pana la ultima picatura de energie ca tara noastra sa mearga mai bine, sa avem o viata mai buna, sa fim mai uniti, mai solitari si mai demni. Va multumesc.
O. Andronic: Va multumesc. Stimati telespectatori, cu aceasta se incheie practic “Turneul Candidatilor”, un maraton publicistic desfasurat pe parcursul a trei luni si a peste 40 de transmisii in direct, cu participarea a noua dintre cei mai importanti candidati la presedintie. A fost o demonstratie de competenta si de fair-play pentru care, in numele dvs., le multumesc astazi cu caldura, atat celor in compania carora ne aflam, cat si a celor care au trecut deja pe aici. in fata dvs., a lor, se intrezareste acum, dupa acest „proiect pe simulator”, testul realitatii politice: votul din 3 noiembrie. Le doresc tuturor candidatilor succes pe masura efortului depus, iar dvs., stimati tele-alegatori “optiune inspirata!” pentru ca, de aceasta optiune depinde cum vom trai pana in anul 2000. La revedere si va multumesc!

<< Faza finală - "Finala Mare" ||| Dialoguri Post-electorale >>
| | Citiri: 5078 |

 
Copyright © 2005 - 2020 - Editura AlegRO