* Prima pagină * Căutare * Contact *
 


Cuprins

Introducere
Cuvânt înainte

I Preliminariile
   Clasa mijlocie are de aparat ...
   Nici o personalitate politica ...
   Toate partidele isi fac un titlu de glorie ...
   Intr-o campanie electorala seful echipei ...
   Calitatea de intelectual ...
   Vocea sefilor de campanie ...
   Campania electorala intre ...
II Primul tur - Candidatii se prezinta
   Ioan Pop de Popa
   Corneliu Vadim Tudor
   Gyorgy Frunda
   Adrian Paunescu
   Nicolae Manolescu
   Tudor Mohora
   Petre Roman
   Emil Constantinescu
   Ion Iliescu
   ANALIZE
III Turul al doilea - Fata-n fata cu telescpectatorii
   Ioan Pop de Popa
   Niculae Manolescu
   Petre Roman
   Ion Iliescu
   Emil Constantinescu
   Corneliu Vadim Tudor
   Tudor Mohora
   ANALIZE
IV Turul al treilea - Fata-n fata cu contracandidatii
   Emil Constantinescu
   Ioan Pop de Popa
   Corneliu Vadim Tudor
   Tudor Mohora
   Gyorgy Frunda
   Nicolae Manolescu
   Petre Roman
   Ion Iliescu
Bilanţuri, comentarii, premii
Statistica si politica
Faza finală
   "Finala Mare"
   "Finala Mica"
Dialoguri Post-electorale
   Noaptea legislativelor
   Cui dam voturile din turul 2?
   PRM trage concluzii
   PD Satisfactie bine temperata
   CDR - Euforia victoriei
Super finala turneului
   Ion Iliescu - Emil Constantinescu
Ziua Z
   Amintiri din viitor
ADDENDA
   Partide in campanie
   Partide in campanie (30 aug 1996)
   Aliante in campanie (19 aug 1996)
   Aliante in campanie (26 aug 1996)
   Radu Campeanu
   Gheorghe Funar
   Guvernul Presei Independente
   Rezultatele Turul 1
   Rezultatele finale ale alegerilor prezidentiale
   Regulamente de organizare si desfasurare a "Turneului candidatilor"
   Corespondente
   Un sondaj intarziat
 
Cuvant dupa

 

Carte/Capitol/Subcapitol: Dialoguri Post-electorale - CDR - Euforia victoriei

CDR-Euforia victoriei!

INVITATI:

M. Ionescu Quintus,
Viorel Catarama,
Mihai Nica,
Radu Vasile
 
7 NOIEMBRIE 1996

O. Andronic: Sunt prezenti in studio dl Mihai Nica (deputat P.N.t.C.D.), domnul Viorel Catarama, (vice-presedinte al P.N.L.), domnul Mircea Ionescu Quintus, (presedintele P.N.L.) si domnul Radu Vasile, secretar general P.N.t.C.D. Stimati invitati, bun-venit in studioul Antenei 1 si felicitari pentru rezultatul obtinut la 3 noiembrie. Felicitari pe care le reinnoiesc cu acest prilej, le-am facut prima data in noaptea de 3 spre 4 noiembrie, in compania domnului Radu Vasile, care ne-a onorat cu prezenta domniei sale in acel moment de mare bucurie pentru Conventia Democratica si pentru sustinatorii ei. As dori ca, in emisiunea de astazi sa incercam sa facem impreuna o evaluare a modului in care a fost desfasurata campania electorala, care a prefigurat acest succes si o analiza a rezultatului obtinut si a strategiei de viitor pe care intentionati sa o desfasurati. As propune sa incepem cu campania electorala. Cat a fost ea de adecvata si cat de mult a ajutat la obtinerea scorului din 3 noiembrie?
M.I. Quintus: Buna-seara tuturor celor care ne asculta si multumim dvs., cat si celor care au votat Conventia Democratica, facand posibila aceasta victorie. Cu privire la campania electorala as face o comparatie cu cea din 1992 cu care eu ma mandream pentru ca atunci eram ministru al Justitiei si mi-am adus un aport important ca sa se desfasoare, pe plan electoral libera si corecta. Trebuie sa recunosc ca si de data aceasta, campania electorala mi-a dat posibilitatea unor exprimari libere a punctelor noastre de vedere in ceea ce priveste campania pe care am facut-o noi in numele C.D.R.-ului, P.N.L. si o face mai bine de un an. Nicaieri nu am intampinat vreun fel de dificultate. intr-un singur loc, dar aceasta intareste regula. Primarul care nu era apropiat Conventiei inchisese Caminul Cultural, dandu-ne posibilitatea sa facem o intalnire in aer liber foarte, foarte buna. Am avut, de pilda, foarte placuta surpriza ca intr-o localitate din Buzau, trebuia sa ajungem pe la orele 19.00, am intarziat asa cum se intarzie, am ajuns dupa orele 21.00 unde sala Caminului Cultural era plina, oamenii au avut rabdare si au mai stat inca o ora si jumatate cu noi. Cred deci, ca se pot face aprecieri favorabile modului cum s-a desfasurat aceasta campanie.
O. Andronic: Este valabil acest punct de vedere si pe partea P.N.t-ului?
R. Vasile: Da, nu vad nici o diferenta. Este clar ca modul cum a fost dusa campania C.D.R. a tinut seama de starea de spirit a populatiei care a dorit o schimbare reala. Si, in ultima instanta, organizand acest val reiese succesul C.D.R. Cred ca aspectele concrete sunt numeroase. in 1992, ca sa nu mai zic de 1990 cand nu puteam sa intram in comune, acum oamenii asteptau chiar ore indelungate sa ne vada. Un lucru pozitiv cred ca a fost in cadrul campaniei electorale faptul ca a fost o oferta foarte concreta si s-a trecut de la niste lucruri cu caracter general la niste solutii care corespundeau necesitatilor cetatenilor, nu am practicat o campanie negativa, in sensul de a arata greselile Guvernului fara sa oferim nimic. Eu cred ca aceasta a fost caracteristica si sigur P.N.t. care este o forta importanta in C.D.R. a avut un rol esential pentru a crea aceasta imagine care ne-a adus la acest rezultat.
M. Nica: Se poate trage concluzia ca partidele din Opozitie s-au maturizat. Cu ocazia asta s-a vazut clar ca P.N.t.C.D.-ul are structuri organizatorice la nivel de comune si de sate. Aceasta ne-a permis ca, in campania electorala sa putem combate acea propaganda de tip negativ a partidului de guvernamant. Avand oamenii pana la nivel de catun, ei au reusit sa contrabalanseze aceasta propaganda negativa.
O. Andronic: in ce masura a fost de folos diversificarea pe care a cunoscut-o mass-media la aceasta editie?
R. Vasile: Vreau sa mai adaug un lucru. Sigur campania electorala este un moment maxim in activitatea politica a unui partid, dar daca nu ai organizatii in comune, mare lucru nu ramane. Avantajul nostru a fost ca noi am fost mult in comune. Daca noi am intrat printre oameni, ceilalti, de la partidul de guvernamant se intra intr-un cerc inchis, cu invitatii. in al doilea rand, problema pe care ati ridicat-o dvs. este una din cauzele succesului obtinut. Faptul ca au existat surse de informatie alternative si vreau sa subliniez, inca odata meritul Antenei 1 care s-a plasat pe o pozitie deosebita alaturi si de celelalte televiziuni private. Uitati-va ce s-a intamplat - au disparut de pe scena parlamentara regretatele formatiuni de stanga, P.S.M.-ul. E un fel de evolutie. Lumea se concentreaza spre centru. Ce a ramas acum peste trei la suta nu poti sa stii unde-i plasezi. Daca stam sa gandim in termeni analitici, e pacat ca nu se formeaza o formatiune de stanga… Dar, asta e jocul politic. Mai este ceva. Prin votul concentrat acum se vede, practic ca stanga este parasita. Dar mai e un alt aspect: toate formatiunile noi care au aparut, sa zicem, in ultimul an a penetrat foarte greu. A trebuit sa treaca cinci ani sa se inteleaga, domne, Conventia, P.D.S.R., U.S.D., taranisti, liberali, dar restul foarte greu a penetrat.
O. Andronic: De ce credeti ca a trebuit sa treaca mai bine de patru ani pentru ca, in mintea oamenilor sa se intareasca ideea de Conventie ca reprezentant al Opozitiei unite?
R. Vasile: Pe mine nu ma mira ca aceste partide care au aparut in ultimul timp - normal trebuie sa se faca cunoscute, sa fie identificate de populatie ca deosebite dar, ma rog este si jocul politic.
M.I.Quintus: Vreau sa reamintesc si colegii mei spuneau acest lucru, ca am trecut prin diverse localitati fara sa ne oprim si la foarte multi porti oamenii imi faceau cu mana, unii chiar aplaudau. Astea nu mai erau rezultatele unei organizatii, ale noastre, ale voastre, ci era o stare de spirit pe care majoritatea populatiei Romaniei a trait-o.
O. Andronic: Cum ati evalua campania electorala sub raport economic, pentru ca este o componenta a oricarei campanii electorale.
V. Catarama: Sigur, in Romania au existat doua campanii. Vreau sa spun ca este o greseala, dupa parerea mea ca in Romania intr-un an de zile se organizeaza atat alegeri locale, cat si prezidentiale. in general, in toate tarile din Europa astfel de alegeri sunt in ani diferiti tocmai pentru ca in acest an efortul pe care partidul a trebuit sa-l faca a fost de lunga durata, campania din acest an pentru P.N.L. a durat mai mult de sase luni de zile continuu, aproapre fara intrerupere ceea ce a necesitat un volum de munca foarte mare. A evoluat si din punct de vedere al profesionalismului. Una a fost campania in 1990, alta in 1992 si mijloacele financiare folosite s-au imbunatatit substantial. Evident ca si mass-media este alta decat cea din anii trecuti si contributia ei decisiva la campania electorala. Cel putin din punctul meu de vedere, noi am facut si greseli. Si cea mai mare greseala este ca nu am fost foarte atenti la campania prezidentiala. in general, am axat foarte mult campania pentru alegerile de la Senat si Camera Deputatilor, neglijand uneori campania prezidentiala ceea ce a avut ca efect rezultatul votului pentru ca nu se poate explica altfel diferenta dintre voturile obtinute de Conventie la Parlament si de candidatul ei. Noi, P.N.L. am tras aceasta concluzie si recunoastem aceasta deficienta si ne-am propus ca obiectiv in urmatoarele 10 zile repararea acestei deficiente, si anume printr-o campanie sustinuta pentru dl profesor Emil Constantinescu, astfel incat sa beneficieze de avantajele pe care o campanie electorala chiar pe ultimii metri, printr-un volum de munca al intregii Conventii Democratice pentru castigarea alegerilor in turul II.
O. Andronic: Stimati invitati, bucuria este foarte mare, insa multi dintre sustinatorii dvs. se intreaba care va fi evolutia identitatii formatiunilor care sunt cuprinse in Conventia Democratica dupa acest moment - cel al castigarii alegerilor.
R. Vasile: Eu cred ca nu se poate pune problema ca ar exista un proces de cautare de identitate. Este o identificare clara, chiar daca ne aflam intr-o Alianta in Conventia Democratica, pe de alta parte optiunea electoratului este foarte ferma, care ne arata un singur lucru. Nu se pune problema ca sa apara vreo disensiune in cadrul Conventiei. Ar insemna sa tradam vointa electoratului si ar insemna ca formatiunea politica care propune o astfel de evolutie sa fie pur si simplu eliminata de pe scena politica. Aceasta este starea de spirit azi in Romania.
M. I. Quintus: In afara de lipsuri, noi am avut si niste merite in aceasta campanie electorala. Cand spun noi, spun de toti partenerii. Nu am facut nici unul campanie pentru X sau pentru Y. Toti am vorbit despre C.D.R. Se stia ca sunt liberali, ecologisti, dar nimeni nu a spus decat C.D.R. Ori, am venit exact in intampinarea acestei stari de spirit la care ma refeream, oamenii nu voiau acum sa voteze pe unul sau pe altul din Conventie, ci aceasta formatiune care intrunea toate sperantele. Este unul din meritele pe care le-am avut si una din cauzele care au dus la acest succes.
X: Este pentru prima data, dupa 63 de ani cand in Romania se produce o schimbare majora, este prima oara cand electoratul romanesc - diaspora - voteaza la fel cu electoratul din tara. S-a reusit ca in Romania sa se produca aceasta coeziune. Romanul s-a convins in ultimii sapte ani, s-a incercat fragmentarea societatii romanesti, asmutirea minerilor impotriva studentilor, asmutirea ungurilor impotriva romanilor, foarte curand a celor saraci impotriva celor mai putini saraci. Romanul s-a convins ca trebuie facuta o schimbare in bine in Romania si ca aceasta schimbare inseamna Conventia Democrata.
O. Andronic: Stimati invitati, o intrebare care ma framanta. in 1992 s-a conturat Conventia Democratica care a castigat alegerile locale, chiar a avut un succes spectaculos. Care sunt diferentele specifice intre Conventia Democrata din 1992 si cea din 1996? Ce se aseamana si ce nu se mai aseamana?
R. Vasile: Sigur deosebirea e chiar si de componenta. Au iesit doua formatiuni politice - Partidul Aliantei Civice si Partidul Liberal ‘93 - in locul lor a venit Partidul National Liberal care s-a dovedit o forta extrem de solida si cu o capacitate organizatorica buna. Am uitat sa spun ca a iesit si Partidul Social Roman. U.D.M.R.-ul n-a fost in Conventie, el a fost un partener al Conventiei. Deci, diferenta de componenta, de atitudine. P.N.L. a fost un partener foarte serios care a inteles doua lucruri esentiale: ca la ora actuala P.N.t. este cea mai importanta forta si deci a eliminat, dintr-odata, o tema de discutie care inainte devenisera aproape vesnice si a fost un gest de eficienta politica, pe de alta parte abordarea in care s-a facut si unele modificari in optiunile, in propunerile de program politic au capatat aceasta nuanta liberala care este necesara astazi pentru ca noi, intr-adevar trebuie sa abordam realitatea care urmeaza prin masuri extrem de rapide si extrem de ample in domeniul punerii in miscare a economiei de piata. Nu mai putem pierde timpul, indiferent ce orientare ai, trebuie sa mergem pe acest drum. Deci aceasta a fost Conventia. Pe de o parte s-a potolit disensiunea care facea deliciul ziarelor, iar pe de alta parte a capatat eficienta si soliditate in ideea faimoasei Aliante Liberal-taraniste.
M.I.Quintus: Am ajuns sa spun ca in Conventia Democrata s-au petrecut trei faze. Faza alegerilor locale in 1992, faza alegerilor generale in 1992 si faza alegerilor generale si locale in 1996. Fac foarte mult asemanarea intre situatia alegerilor locale din 1992 cand P.N.L. impreuna si cu celelalte formatiune care erau in interiorul Conventiei si rezultatele au fost foarte bune si iesirea aceea nefericita pentru toata lumea, care a fost sanctionata, dar s-a simtit imediat si diferenta, pentru ca la alegerile generale din 1992, Conventia a coborat si normal era sa urce dupa ce castigase alegerile generale. Iar acum, spre satifactia noastra, a celor care reprezentam P.N.L. am izbutit sa compensam iesirile din Conventie si sa creem acea atmosfera care tuturor ne-a dat posibilitatea sa ne desfasuram campania electorala in cele mai bune conditii.
O. Andronic: Avatarurile P.N.L. au fost resimtite dureros de aderentii sai pentru ca aceste continue rupturi, au segmentat si fractionat electoratul care a fost, de la bun inceput un electorat important. Credeti ca, in continuare P.N.L., in cadrul Conventiei va reusi sa readune in jurul lui aceste fragmente?
M.I. Quintus: Chiar astazi s-a petrecut un eveniment foarte important la Conferinta partidului nostru si a Partidului National-Liberal - Conventia Democrata - cand am lansat un apel catre toate formatiunile liberale sa inteleaga ca nu vrem sa fim singurii beneficiari ai acestei victorii si putem sa o impartim cu toti colegii nostri care gandesc si sunt liberali. Este un apel si asteptam raspunsul la el.
R. Vasile: Deci, tema ar fi, ca sa parafrazam o faimoasa fraza dintr-un serial tv, “Liberali, oriunde v-ati afla, uniti-va!”
V. Catarama: Vreau sa mai reliefez doua aspecte la intrebarea dvs. privind diferenta Conventiei din 1992 si 1996 si cum se explica ea. in afara de aspectele reliefate pana acum si anume de revenirea P.N.L.-ului si constituirea polului liberal din Romania in cadrul C.D.R.-ului, au mai fost doua elemente esentiale, dupa parerea mea care au contribuit la succesul Conventiei din acest an. in primul rand este vorba de evolutia P.N.t.C.D.-ului pe scena politica romaneasca. O evolutie permanent ascendenta, o linie clara, precisa si care a castigat, daca vreti, permanent, este partidul care timp de sapte ani a urcat continuu si care a obtinut niste rezultate datorita unei activitati politice, constante, bazate, daca vreti si pe traditia acestui partid. O traditie importanta a liderilor acestui partid, dar mai este si alt element si anume ca, presedintele Conventiei Democratice, dupa parerea mea, a evoluat foarte mult in ultimii patru ani si a avut capacitatea extraordinara de a mentine unitatea Conventiei in momente grele, chiar si atunci cand unitatea Conventiei era pusa in discutie datorita acelor dispute care faceau deliciul presei, dar care nu au ajutat in nici un fel Conventia Democratica. Dar a fost condusa cu o mana ferma de dl profesor Emil Constantinescu. Nu trebuie uitata nici un moment contributia presedintelui C.D.R.-ului pe care a avut-o in acesti patru ani in sprijinul unitatii si cresterii prestigiului, pe langa celelalte pe care le-am spus.
R. Vasile: Trebuie sa subliniez un lucru. De data aceasta sunt intru-totul de acord cu analiza facuta de dl Catarama. Ceea ce inseamna ca si niste liberali pot face constatari foarte exacte.
V. Catarama: Eu personal nu am avut nici un moment de fericire, de euforie, pentru ca sunt constient de problemele pe care le vom avea; sa nu uitam, la ora actuala Conventia se bucura de un maxim de simpatie din partea electoratului, sperantele sunt puse in C.D.R. si noi nu avem voie sa dezamagim aceste sperante. Si timpul in Romania nu se opreste nici la 3 noiembrie, nici la 17 noiembrie, problema evolueaza spre iarna, problemele se acumuleaza si noi suntem chemati de catre electorat sa rezolvam aceste probleme si nu e simplu. Ne trebuie, in continuare, unitate si, de aceea, P.N.L. exlude orice posibilitate de punere in discutie a unitatii C.D.R.-ului, a destramarii acestei aliante, dupa cum s-a discutat. Conventia a fost votata,ea se bazeaza in continuare pe aceasta alianta totala pentru a pune in aplicare programele si contractele pe care noi le-am lansat in acest an si care au avut o priza deosebita la electorat.
O. Andronic: Desi mi-as permite sa precizez ca o prima nota a aparut chiar din ceea ce ati spus dvs. acum cateva zile legata de participarea U.D.M.R.-ului …
V. Catarama: Eu nu comentez aceasta declaratie intrucat a fost facuta in nume propriu, P.N.L. se va pronunta asupra acestei chestiuni, in momentul in care ea va fi luata in dezbaterea Biroului Permanent Central si in dezbaterea organismelor de conducere ale C.D.R.-ului. Pana atunci nu are sens sa revenim asupra unei declaratii personale.
O. Andronic: Sa trecem la o chestiune mult mai concreta. Scorul alegerilor. Ce spune el, din punct de vedere cifric si ce concluzii se desprind din aceste cifre?
M. Nica: Dupa ultimele cifre publicate in ziarele de astazi, C.D.R. conduce cu 30 de procente, urmat de P.D.S.R. cu 23 de procente, apoi U.S.D.-ul cu 13 procente. Restul urmatoarelor partide sunt sub sapte. La Camera Deputatilor diferenta este tot mare: C.D.R. - 29, aproape 30, P.D.S.R.-ul 21 de procente, U.S.D. se mentine la 12.
V. Catarama: Concluzia alegerilor, care nu este definitiva si care nu poate este un lucru cert. Douazeci de procente au ramas de redistribuit. Prin aceasta redistribuire, conform legii, C.D. impreuna cu U.S.D.-ul detin majoritatea in Parlament, pot forma Guvernul, pot avea o stabilitate si o majoritate parlamentara eficienta care sa lucreze pozitiv pentru tara, exista necesitatea obiectiva de a sprijini pana la 17 noiembrie candidatul comun la alegerile prezidentiale, dupa care armonizarea programelor, formarea echipei pentru ca, trebuie sa recunoastem, se va forma o coalitie care insumeaza, in total, opt partide. Care nu se cunosc intre ele, nu au stat la masa negocierilor, nu au conlucrat cum trebuie sa faca de acum incolo. Se pot armoniza, oamenii pot conlucra pe baza unei idei, insa necesitatea ….
O. Andronic: Mi-as permite si eu sa fac o acolada istorica. Este pentru a doua oara de prin anii ‘30 cand partidul care organizeaza alegerile le pierde.
M.I.Quintus: Numai ca atunci era un alt sistem, avea zestrea electorala, cine iesea pe primul loc primea 40 la suta si dintr-odata, fara indoiala, ramaneau doar doua partide in joc.
M. Noica: Dupa estimarile care le-am facut noaptea trecuta, deci dupa rezultalele finale, la Senat: C.D.R. va obtine 53 de senatori, U.S.D.-ul 41; avem majoritate covarsitoare de 65 la suta. La Camera Deputatilor, C.D.R. va obtine 122 de deputati, la care se mai adauga 54 ale U.S.D.-ului si raman Romania Mare cu 19 locuri si P.U.N.R.-ul cu 18 locuri si P.D.S.R.-ul 90 de locuri. Concluzia este ca C.D.R. plus U.S.D. in viitorul Parlament vor avea aproape 54 la suta. Deci, in conditiile in care pozitiile se armonizeaza si nu exista motive sa nu se realizeze si conlucrarea sa fie eficienta, pragmatica, poate sa asigure o functionare si un sprijin parlamentar pentru Executiv productiv si important.
M.I. Quintus: Sper sa mai convingem si dintre cei care se mai afla in Opozitie. Pentru ca si noi, nu de putine ori ne-am alaturat unor propuneri acceptabile ale Puterii.
O. Andronic: Referitor la optiunea domnului Catarama, sunteti sigur ca nu veti avea nevoie de U.D.M.R.?
R. Vasile: Dupa parerea mea, din acest punct de vedere cred ca e prematur sa discutam, dar avem in vedere asemenea posibilitate care ar fi benefica. in momentul respectiv si pe plan extern si intern. Dar nu intr-o maniera incat sa se considere ca prezenta lor este absolut necesara sau obligatorie. Putem avea, pentru ca vedeti, ne aflam intr-o faza in care, genul acesta de declaratii care are si iz personal poate sa dauneze chiar campaniei prezidentiale. Ne-am exprimat permanent deschiderea unei asemenea eventualitati in care pot fi implicati si la nivel guvernamental, parlamentarii U.D.M.R. sunt oameni foarte bine pregatiti, sunt si in anumite posturi, nu e vorba sa fie numai portofolii ministeriale.
O. Andronic: S-a agitat foarte mult ideea ca odata facuta aceasta schimbare, noua putere va proceda la inlocuirea unui segment, a unui esalon de functionari publici. Ce aveti de gand? Eu cred ca lumea este interesata sa stie.
R. Vasile: O sa analizam si noi treaba asta. Fara indoiala, este una din multiplele diversiuni care circula in faza aceasta, sigur ca trebuie sa facem schimbari la nivel de varf si, restul functionari publici. Asupra caruia noi nu insistam decat intr-un proces amplu de reforma, nu are caracter direct adresat. Una dintre prioritati va fi adoptarea statutului functionarului public si a legii responsabilitatii ministeriale care trebuie rapid adoptate pentru a crea un cadru necesar, astfel incat functionarul public sa stie si el ca poate sta linistit daca se schimba Guvernele. Deci, din acest punct de vedere nu vedem nimic special in schimbarea … face parte din arsenalul acela ca daca vine C.D.R. ne ia pamanturile, ne ia pensiile, uite mai avem doua saptamani si o sa se vada ce se alege din toate aceste diversiuni. Noi suntem partide responsabile care intelegem perfect realitatea din Romania, suntem aici tocmai pentru a realiza aceasta schimbare.
M.I. Quintus: Ma gandeam ca pentru a justifica marea grija a fostei Puteri ca vom lua pamantul taranilor si-l vom da mosierilor va trebui sa procedam la o larga operatiune de deshumare a mosierilor ca sa avem cui sa dam pamanturile.
R. Vasile: Dati-mi voie sa va completez asa statistic. Dupa recensamantul din 1937, 18 la suta din suprafata agricola a tarii apartinea proprietatilor peste 50 de hectare, deci 82 la suta erau proprietatii mici si mijlocii taranesti. Daca ar invia toti din 1937 ar ocupa 18 la suta din terenul agricol.
M. Nica?: Problema e foarte simpla: intrebati taranul cati mosieri a avut in sat? in anumite zone nici n-au avut. Legat de acest zvon legat de functionarii din institutii, treaba e foarte simpla intreband acest partid, P.D.S.R., care a stat patru ani la guvernare, de ce nu a in stare sa elaboreze aceasta lege a functionarului public? De ce nu le-au pus in discutie aceste legi care au fost elaborate de Opozitie si stau in sertarele comisiilor conduse de dumnealor?
R. Vasile: Dar ce sa mai vorbim de pedeserizarea care o stiti si dvs. … au pus pe listele de consilieri numai directori de intreprinderi. Eu i-as da afara pe toti sefii de campanie electorala ai P.D.S.R.-ului. Au gresit fundamental.
M.I. Quintus: Apropo de schimbarea aceasta. As putea lua exemplu ministerul unde eram. Si unde, intr-un an de zile am schimbat trei functionari. Care nu erau nici secretari, nici directori, ci pe undeva ascunsi, trimitandu-i acolo unde trebuie sa stea. intr-un an de zile un ministru a schimbat trei persoane. Ministerul Justitiei poate fi martor. A se teme cineva de asta inseamna sa ne lasam inca odata inselati.
R. Vasile: Domnule presedinte, inca odata ceea ce trebuie mentionat: profesionalismul. Criteriul principal acesta va fi. Pe primul plan profesionalismul. Daca ne imbatam cu apa rece ca sunt buni, oricine, oriunde nu facem nimic…
M. Nica: Si ca sa stea oamenii complet linistiti ca atunci cand vom lua puterea nu se intampla asa ceva, dam exemplu ce se intampla la nivelul Primariei Generale, la primariile de sector: cati functionari au fost dati afara?
O. Andronic: Stimati invitati, v-as propune o scurta tema. Care va fi structura Opozitiei si care va fi relatia Puterii cu ea?
R. Vasile: Daca e vorba de structura actuala, in afara de P.D.S.R., celelalte doua partide nu sunt definite. Si trebuie sa ne asteptam la o Opozitie foarte serioasa. Noi nu o sa fim ca ei, sa-i respingem. Daca vin cu o idee le multumim si o preluam.
O. Andronic: Nu va este teama ca aceasta Opozitie va fi prea slaba si ea nu va va mobiliza suficient?
R. Vasile: Nu-i nevoie sa ne atraga altii atentia cand facem greseli.
M.Nica: Si cred ca presa va ramane o oglinda deosebit de buna pentru noi, in aceasta perioada.
O. Andronic: Nu contati prea mult pe presa….
R. Vasile: Pai, presa prin definitie e in Opozitie, ca altfel te transformi in “Vocea Romaniei”.
M. Nica: Eu cred ca va avea un cuvant de spus in aceasta idee.
R. Vasile: Ca la Academia “Catavencu”. Singura diferenta este ca trebuie sa schimbe epitetele.
V. Catarama: Dupa parerea mea, Opozitia va fi eficienta si se va putea impune, din nou, pe scena politica numai daca noi gresim, numai daca noi nu punem in aplicare coerent si concret promisiunile si programele noastre.
M. I. Quintus: Nu va faceti iluzii, vor face Opozitie si de dragul Opozitiei.
V. Catarama: Vor avea sorti de izbanda de a se relansa pe scena politica numai daca C.D.R.-ul si U.S.D.-ul nu vor reusi sa puna in aplicare contractele si promisiunile facute electoratului. Daca se va intampla asa, sigur ca noi ne-am asigurat deja niste responsabilitati fata de electorat. Dar in conditiile in care, noi am convenit precis asupra acelor aspecte privind guvernarea tarii, eu cred ca toate eforturile pe care le vom face si nu trebuie sa uitam ca P.D.S.R.-ul, la ora actuala este eliberat de singura obligatie pe care nu stie sa o faca - un program de relansare a Romaniei. in rest, in ce priveste organizarea, propaganda, diversiunea sunt un partid de invidiat. Dar, noi vom demonstra, prin programele si prin competenta noastra ca putem sa facem ceea ce pana acum nu s-a putut face. Adica sa realizam o schimbare efectiva, reala si definitiva in Romania.
R. Vasile: Nici nu avem altfel cum sa facem. Guvernul viitor ori intra in istorie, ori iese. Nu exista cale de mijloc. Ori punem in miscare ceea ce trebuie, ori nu.
O. Andronic: Nu stim inca cine va fi prim-ministru. As vrea sa ne spuneti, cat de dificila credeti ca va fi sarcina alcatuirii noului guvern din opt partide, pentru a multumi opt partide? Care e solutia?
R. Vasile: Fara indoiala, ca fortele principale aflate in joc sunt P.N.t.C.D.-ul, P.N.L.-ul, U.S.D.-ul si, probabil grupul liberal, ca sa zic asa.
M. Nica: Noi am convenit P.N.L. pentru ca in Conventie nu va exista …
R. Vasile: Astia sunt. Sigur ca vor exista reprezentanti si din celelalte partide, dar aici va fi centrul de decizie. Sigur ca democratia - daca ar fi sa o judecam intr-un fel sau altul - are un anumit gen de orientare in anumite domenii. Si cand lumea ne alege pe noi ca democrati-crestini sau pe ei ca liberali s.a.m.d.
O. Andronic: Ce predomina: algoritmul sau persoanele?
R. Vasile: Acum, eu va spun o chestiune care trebuie gandita foarte serios. in fond, o echipa ministeriala e o echipa. Este foarte greu sa ai o echipa ministeriala in care sa nu existe un spirit de echipa. Prin urmare, eu cred ca criteriul principal sunt acele persoane care pot crea spiritul de echipa. Indiferent ca au propriile lor pareri despre ei sau sunt foarte buni in alte domenii. Ducem pana la capat un lucru, chiar daca ne retragem dupa o perioada… macar stii ca se va aduce aminte de tine, ca ai pus in miscare ceva in Romania.
O. Andronic: Care considerati ca sunt principalele prioritati, primii pasi?
R. Vasile: Ca program economic - pentru ca subliniez inca odata Contractul cu Romania nu este un program economic de guvernare, este o parte a acestui program care da niste subiecte concrete, care urmeaza sa se deruleze pe o perioada bine stabilita. Dar programul de guvenrare are in vedere un program de macrostabilizare, bancar, fiscal. Asa cum am spus prioritatea este o modificare in accentele politicii fiscale care, pana acum nu au existat. Vedem cum se duce scara progresiva a impozitarii, adica progrese geometrice… in Romania, de exemplu nu exista un Cod vamal. Nu se poate - taxe vamale, accize - trebuie regandite. Apoi, masuri in ceea ce privesc investitorii.
V. Catarama: Nu vor exista probleme intre P.N.t. si P.N.L. Dar, ne vom confrunta cu doua aspecte: devalorizarea leului si criza de energie. Aceasta criza provine din lipsa fondurilor de a asigura energia necesara ca economia romaneasca si populatia sa traverseze in bune conditii iarna. Acestea sunt principalele probleme cu care se va confrunta Guvernul imediat dupa instalare. Si nu sunt probleme usoare.
R. Vasile: Dupa discutiile pe care le avem, se pare ca vom avea si intelegerea Fondului Monetar International. E inadmisibil sa tratezi Romania cu un deficit de doi la suta si Ungaria care are datorii de 34 miliarde sa i se acorde un deficit de patru la suta. Va trebui - si eu cred ca acest Guvern va avea forta si credibilitatea necesara sa convinga sa ne lase un spatiu de manevra, si eu sunt convins ca si problemele energiei - avem semnale ca ne vor sprijini. Iar chestiunea cu alocatia pentru copii eu cred ca trebuie sa o regandim. Un copil nu poate fi crescut cu 15.000 lei.
M.I. Quintus: Cineva spunea ca daca doi juristi incep sa vorbeasca, ceilalti nu mai au ce spune. Eu vroiam sa spun ca Guvernul acesta va intra in preajma sarbatorilor, cand populatia doreste macar in aceasta perioada un semn de imbunatatire. Adica primele sarbatori pe care sa le simta cu adevarat. Asta e o prioritate. Ce se va intampla peste luni si luni … Adica omul sa simta schimbarea. Si fiecare sa aiba macar un brad, nu cum s-a intamplat anul trecut …
O. Andronic: Am vorbit despre prioritatile viitorului Executiv. Care vor fi prioritatile viitorului Legislativ?
R. Vasile: In primul rand trebuie sa trecem prin Parlament legea “Avocatul Poporului”. A trecut, dar e aproape gata. “Avocatul Poporului” este o institutie de care avem imensa nevoie.
O. Andronic: Ce va reprezenta “Avocatul Poporului”?
M.I. Quintus: Garantia pentru fiecare cetatean, in momentul in care drepturile si libertatile lui sunt incalcate de diversele structuri ale puterii de la cele mai inalte pana la cele locale. El se adreseaza acestui “avocat” care va avea puteri deosebite sa intervina eficient, fie pentru repararea unor prejudicii, pentru curmarea unor abuzuri, fie pentru redarea unor drepturi care sunt incalcate. Si, nu-mi explic de ce, timp de sase ani s-a tergiversat. Eu am facut de trei ori la Institutul acela, al Drepturilor Omului am facut interventii, am scris ca este nevoie si iata ca, poate asa a fost soarta… Pentru ca el a fost introdus in Constitutie de catre dl Amedeo Lazarescu care a luptat si a izbutit sa faca acest lucru. Acum, fiind senator, va avea satisfactia sa voteze aceasta lege.
V. Catarama: O alta lege care va trebui urgent amendata este legea fondului funciar pentru ca din cauza catorva articole in clipa de fata rascolim un intreg musuroi. Nu mai vorbesc ca Tribunalele sunt la capacitate datorita problemelor din mediul satesc; sunt cateva articole care trebuie modificate incat sa-i dai drumul sa poata fi pusa in aplicare aceasta lege.
O. Andronic: Romanii asteapta de la dvs. si un semn in legatura cu privatizarea. Care a fost demarata, accelerata, revigorata … Aveti solutii si pentru aceasta problema?
R. Vasile: Sigur ca avem… Prima etapa s-a incheiat, urmeaza a doua, de punere in vanzare a capitalului detinut de F.P.S. … Noi consideram ca trebuie sa incheiem acest proces pentru ca, daca nu facem asta, pe de o parte nu se petrece nimic in mentalitatea manageriala, iar pe de alta parte nici nu avem piata de capital.
V. Catarama: Sunt persoana care a facut cele mai dure declaratii impotriva F.P.S.-ului, de piedicele pe care le-a pus in calea privatizarii reale. Pentru ca privatizarea nu este un concept teoretic pentru ca trebuie sa-l facem. Scopul privatizarii trebuie sa se intelaga foarte clar. Sunt doua obiective pe care le urmareste privatizarea. Schimbarea mentalitatii si conducerii manageriale a societatii si, in al doilea rand capitalizarea acestor societati. Privatizarea se face numai in acest scop si numai daca se realizeaza aceste doua obiective cumulate, atunci se genereaza profit si societatea incepe sa functioneze corect. Toate celelalte artificii nu fac decat sa adanceasca acest blocaj financiar.
R. Vasile: Noi avem in vedere si solutii pentru acest faimos blocaj financiar …

<< Dialoguri Post-electorale - PD Satisfactie bine temperata ||| Super finala turneului >>
| | Citiri: 3081 |

 
Copyright © 2005 - 2016 - Editura AlegRO