* Prima pagină * Căutare * Contact *
 


Cuprins

Introducere
Cuvânt înainte

I Preliminariile
   Clasa mijlocie are de aparat ...
   Nici o personalitate politica ...
   Toate partidele isi fac un titlu de glorie ...
   Intr-o campanie electorala seful echipei ...
   Calitatea de intelectual ...
   Vocea sefilor de campanie ...
   Campania electorala intre ...
II Primul tur - Candidatii se prezinta
   Ioan Pop de Popa
   Corneliu Vadim Tudor
   Gyorgy Frunda
   Adrian Paunescu
   Nicolae Manolescu
   Tudor Mohora
   Petre Roman
   Emil Constantinescu
   Ion Iliescu
   ANALIZE
III Turul al doilea - Fata-n fata cu telescpectatorii
   Ioan Pop de Popa
   Niculae Manolescu
   Petre Roman
   Ion Iliescu
   Emil Constantinescu
   Corneliu Vadim Tudor
   Tudor Mohora
   ANALIZE
IV Turul al treilea - Fata-n fata cu contracandidatii
   Emil Constantinescu
   Ioan Pop de Popa
   Corneliu Vadim Tudor
   Tudor Mohora
   Gyorgy Frunda
   Nicolae Manolescu
   Petre Roman
   Ion Iliescu
Bilanţuri, comentarii, premii
Statistica si politica
Faza finală
   "Finala Mare"
   "Finala Mica"
Dialoguri Post-electorale
   Noaptea legislativelor
   Cui dam voturile din turul 2?
   PRM trage concluzii
   PD Satisfactie bine temperata
   CDR - Euforia victoriei
Super finala turneului
   Ion Iliescu - Emil Constantinescu
Ziua Z
   Amintiri din viitor
ADDENDA
   Partide in campanie
   Partide in campanie (30 aug 1996)
   Aliante in campanie (19 aug 1996)
   Aliante in campanie (26 aug 1996)
   Radu Campeanu
   Gheorghe Funar
   Guvernul Presei Independente
   Rezultatele Turul 1
   Rezultatele finale ale alegerilor prezidentiale
   Regulamente de organizare si desfasurare a "Turneului candidatilor"
   Corespondente
   Un sondaj intarziat
 
Cuvant dupa

 

Carte/Capitol/Subcapitol: ADDENDA - Partide in campanie

Partide in campanie
INVITATI:
Mitzura Arghezi (PRM)
Mihai Erbasu (PSM)
Valeriu Tabara
28 AUGUST 1996

O. Andronic: Astazi ii avem invitati in studio pe sefii de campanie ai candidatilor la presedintie Corneliu Vadim Tudor, adrian Paunescu si Gheorghe Funar, respectiv dna Mitzura arghezi, dl Mihai Erbasu si dl Valeriu Tabara. Bun-venit, stimati oaspeti! ii reprezentati pe fruntasii a trei dintre partidele aflate pana nu demult – pentru o perioada mai scurta sau mai indelungata - intr-o alianta cu partidul de guvernamant. Ce credeti ca a impiedicat ca, pentru scrutinul prezidential, sa fie sustinuta o candidatura unica, in locul a patru candidaturi, cum vom avea, de fapt. Dna arghezi?
M. Arghezi: De aproape un an, noi a trebuit sa intrerupem aceasta alianta din motivele personale ale Partidului Romania Mare. Nu am putut continua aceasta alianta deoarece prin cei trei secretari de stat si prin prefectul care a fost desemnat in judetul Constanta – deoarece tot ce am dorit si am supus atentiei partidului de guvernamant nu s-a tinut niciodata cont. in ultima instanta, coruptia care a ajuns la un nivel extrem de inaintat ne-a determinat sa nu mai putem continua.
O. Andronic: Domnule Erbasu, formatiunea dvs. a fost ceva mai rezervata. a sustinut coalitia, dar nu s-a implicat cu personalitati in Guvern si in structurile de putere.
M. Erbasu: Trebuie sa va spun ca formatiunea noastra nu a participat la guvernare, deci nu poate sa-si asume nici partile pozitive, nici negative ale partidului de guvernamant. in schimb, fiind un partid de stanga, a sustinut in Parlament anumite idei ale partidului de guvernamant. Noi, la ora actuala, avem un candidat propriu, marele scriitor national adrian Paunescu, care este si prim-vice-presedinte al partidului si prin dansul vrem sa ne se impunem ideile.
O. Andronic: Domnule Tabara?
V. Tabara: Reprezint, de fapt, al doilea partid care se gaseste la guvernare si, iata, ca se apropie data de 23 august, cand avem aproape trei ani de cand suntem in structurile guvernamentale si in Executiv si, in acelasi timp, cu asumarea in aceasta campanie electorala si cu ceea ce s-a facut bun, cat si rau. Eu vorbesc, in primul rand, de ceea ce a insemnat P.U.N.R.-ul. Dar ramane un obiectiv major, acela de a participa la sistemul de echilibru politic din Romania si la stabilitatea aceasta careia nu-i dadea nimeni nici o sansa de aproape patru ani de zile. Nu iau celelalte elemente ale guvernarii decat, poate, lucrul cel mai insemnat: aceasta stabilitate pe baza careia s-au realizat multe lucruri ca obiective majore, in afara tarii; sa nu uitam demersurile facute pentru integrare europeana, pentru integrarea Euro-atlantica, pentru obtinerea clauzei natiunii celei mai favorizate. De ce n-am discuta si cateva elemente de macro-stabilitate economica? Sunt, insa, multe probleme care ne afecteaza si pe noi in procesul guvernarii, ne asumam raspunderea si, in acelasi timp, impresia mea este ca electoratul nostru a receptat bine adevarul din guvernare si din sustinerea parlamentara. a cantarit extrem de mult acest element de echilibru la care si-au adus contributia – repet – si partidele care sunt reprezentate in aceasta seara aici. Sigur ca problema cealalta ramane o chestiune de baza si cred ca ne inscriem prin aceasta viziune in aspectul politic romanesc si de diversificare. Nu stiu cat este de buna aceasta diversificare si aceasta impartire a electoratului roman, dar sa nu uitam ofertele P.U.N.R.-ului si, mai ales ca, prin statut, el a avut libertatea de a face aliante cu oricine pe plan local, foarte multe cazuri – cum este cel de la Timisoara – unde nu am putut colabora cu partenerii de la guvernare, motivatia nu o cunoastem, discutiile care au fost in anumite judete din Transilvania care au adus pierderi si pentru un partid si pentru celalalt. Si cred ca exista o analiza de luciditate a ceea ce a fost rau in alegerile locale. Pe de alta parte, cred ca exista anumite elemente de individualizare ale partidelor, dintre care: P.U.N.R.-ul, care este un partid cu o contributie de seama la viata politica, si care vine cu personalitatea nr. 1 a partidului, primarul municipiului Cluj - experimentat in sistemul acesta de administratie, si nu oricum. Sa speram ca, in acelasi timp, campania va fi mai complexa prin ceea ce PUNR-ul a facut in Parlament si in Executiv.
M. Arghezi: Exact cum a spus dl Valeriu Tabara, unul dintre telurile Partidului Romania Mare in aceasta perioada care a trecut, de sustinere a partidului de guvernamant, a Guvernului, a fost pentru stabilitatea tarii si, in momentul in care am socotit ca sunt depasite anumite probleme discutate, atunci noi am iesit din aceasta alianta. insa, prin modul de gandire exprimat in revistele noastre, in privinta marilor probleme ale tarii, politice si economice, credem ca prezenta noastra in luarile de cuvant ale presedintelui Partidului Romania Mare are sansa de a lamuri electoratul sa aiba incredere in partidul nostru si, deci, in candidatura pentru presedintie a domniei sale.
O. Andronic: Stimati invitati, destul de des s-au facut auzite pareri, potrivit carora partidele pe care le reprezentati ar manifesta un exces de nationalism. Subscrieti la aceasta idee? Pentru ca explicatiile la aceste acuze nu prea au fost luate in serios. a existat cumva un sentiment de culpabilitate?
M. Arghezi: Partidul Romania Mare are un mare handicap… Noi, din punctul de vedere al cunoasterii in teritoriu, avem o foarte mica arie fata de revistele noastre, pentru ca nici conferintele noastre de presa de la Oradea si Sibiu nu s-au transmis. De ce? Nu ni s-a dat decat un raspuns foarte evaziv. avem actiuni umanitare, dupa cum avem si depuneri de coroane, cum a fost la Oradea acum, la statuia lui Eminescu, la Beius, la Samuil Vulcan si in atatea alte locuri, unde din datoria pentru tara, trebuie sa-ti inclini capul si sa ingenunchezi la mormantul unui martir. Deci, am facut paranteza, pentru ca ma bucur foarte mult pentru acesta interventie. Cand te doare in suflet ceva foarte tare, ca nu se poate ca din tara ta sa se faramiteze ceva, nu se poate ca la tara ta sa nu vina un pamant care a fost al tau, si cand apesi cu glasul mai tare si cu condeiul, cei vizati te socotesc extremist. Eu socotesc ca asta inseamna a fi un bun roman care isi spune oful.
O. Andronic: Va multumesc. Domnule Erbasu, cat nationalism este in demersul politic al Partidului Socialist al Muncii?
M. Erbasu: anumite partide de dreapta, intentionat atribuie catorva partide acuza de nationaslim. Spun “intentionat” ca sa duca alegatorii si sustinatorii partidelor in eroare. Orice bun roman este nationalist, dar nu numai romanii, ci si americanii si altii. Dar orice om de orice origine trebuie sa tina la patria in care traieste si la valorile fundamentale ale natiunii. Noi suntem un partid national, dar nu nationalist. Noua ni se atribuia si notiunea de comunisti, dar, eu am mai spus-o: toate partidele au in sanul lor oameni dintre fostii membri ai Partidului Comunist. Noi nu suntem un partid de extreme, nici de dreapta, nici de stanga.
O. Andronic: Va multumesc. Domnule Tabara, in cazul candidatului dvs. au existat cele mai frecvente acuze si ele s-au datorat si unor iesiri mai intempestive la rampa ale presedintelui, referitor la aceasta problema.
V. Tabara: Termenul de “nationalist” nu trebuie confundat cu extremismul. Nationalismul inseamna a-ti aduce in fata valorile umane ale unui popor cu care poti contribui la dezvoltarea civilizatiei europene sau chiar mondiale. Sa ne uitam acum la campania americana. Ei cu ce idei vin in campanie? Putem sa etichetam ca este un nationalism american? am fost intr-o sala de tribunal la noi si m-a surprins faptul ca lipsesc drapelul national si stema. Este nepermis. Or, sunt partide care fug de cuvantul national, desi il au in titulatura. atunci pentru ce faci o campanie? Nu face ca valorile nationale sa creasca? Pe de alta parte, in luarile de cuvant ale dlui Funar – de fapt, este o batalie teribila pentru a rupe frontierele, care se incearca sa se creeze intre cetatenii aceleiasi tari, adica se incearca de catre anumite forte sa se revina la sistemul din secolul 17, 18, de izolare si individuala si colectiva. Or, intr-o perioada in care incercam sa facem o integrare europeana, nu cred ca in interiorul tarii trebuie sa discutam despre acest lucru. Este acest lucru nationalism? Eu cred ca nu. E o incercare de a readuce in discutie un altfel de sistem. Sa nu uitam ca la aceasta data noi construim o lume noua. Sunt tratate care si-au epuizat, practic, continutul sau termenul. Sunt conflicte intr-o tara europeana unde n-ar fi crezut nimeni ca vor aparea vreodata. Problema este aceea de prevedere, si o repet: a fi nationalist, in sensul bun, inseamna a construi pentru tara ta si pentru poporul tau. Pe de alta parte, doctrina aceasta social-liberala… Eu raman la parerea ca si o social-democratie si o politica sociala eficienta, si nu la intamplare, trebuie sa creeze bogatie. Ele apartin tot valorilor nationale si modului cum poti sa distribui astfel de valori.
O. Andronic: in ultimele zile a facut valuri problema semnarii tratatului romano-ungar, care a primit un imbold neasteptat, trebuie sa recunoastem. acest imbold ne-a luat, oarecum, prin surprindere. Presa a relevat diverse luari de pozitie. ati putea sa reamintiti pozitiile formatiunilor dvs. fata de aceasta chestiune?
M. Arghezi: intai, noi am dat un comunicat al presedintelui partidului nostru … De fapt, noi dorim sa facem un tratat de buna vecinatate, de reconciliere dar nu sa-i zica Tratatul de baza, pentru ca de baza ramane cel de la Trianon. Si presedintele partidului nostru si-a exprimat intelegerea fata de un viitor tratat, de buna vecinatate – sa nu fie incheiat acum, repede, la sfarsitul mandatului actualului Guvern. Sigur ca presedintele tarii, conform Constitutiei, are dreptul sa il semneze si sa fie promulgat dupa 60 de zile cu aprobarea Parlamentului. Si pe noi ne surprinde aceasta graba, pentru ca sunt lucruri care merg, nu la o intelegere de cateva zile, de moment, ci este o chestiune grava, politica si dl C.V. Tudor si-a exprimat dorinta sa se faca dupa noile alegeri, cu noul Parlament si sa se discute bine si serios. Pentru ca, permanent, aceasta fluturare a acestei recomandari 1201, care este introdusa in Conventia-cadru semnata de noi, de Romania, tot se cauta sa se bage pe undeva, se pare ca acum este intr-un soi de apendice al Tratatului. Noi nu avem nimic ca dl presedinte ar vrea sa o semneze, dar dreptul la informare este incalcat fata de cetateni. Si atunci, prin luari de pozitie mai transante poti sa fi considerat extremist? Nu.
O. Andronic: Deci pozitia dvs. ar fi ca ar trebui semnat dupa alegerile din aceasta toamna. Domnule Erbasu, care este opinia Partidului Socialist al Muncii?
M. Erbasu: Parerea noastra este ca trebuie semnat, nu avem nimic impotriva, asa cum am spus si la Conferinta de presa, dar trebuie sa fim foarte atenti ca sa nu ne afecteze.
V. Tabara: Se cunoaste parerea exprimata de dl presedinte Funar in doua momente foarte delicate: unul la inceputul lunii martie, atunci cand eram in preajma semnarii Tratatului intre Ungaria si Slovacia si saptamana aceasta, cu ocazia anuntarii momentului cand s-ar putea semna acest Tratat. Problema este un pic mai delicata si eu vreau sa o spun si ca din partea unui membru al Executivului. Vorbea d-na Mitzura arghezi si de aceasta chestiune – a informarii. Nu spun ca acest Tratat, pe etapele lui de negociere, ar fi trebuit sa fie publicat. Dar cred ca presedintii partidelor din Parlamentul Romaniei, indiferent din ce parte sunt – ar fi trebuit sa fie informati despre etapele acestea ale desfasurarii negocierilor. Sigur, cu discretie, pentru ca negocierile sunt de mare importanta. in acelasi timp, daca partea ungara a considerat, si-a informat atat partidele parlamentare, cat si populatia, cred ca un astfel de gest era obligatoriu si la noi. in acelasi timp cred ca o informare, a noastra era necesara, a celor doua partide care sunt la Guvern, pentru ca exista o foarte mare responsabilitate. E o exprimare personala: cred ca un astfel de act cu toate urmarile lui, de a veni si de a completa un astfel de tratat de baza cu unul care sa se gaseasca la nivelul secolului 20. Or, revin la ceea ce spuneam inainte: unele puncte de vedere care erau exprimate in tratatul vechi – l-am vazut si eu; nu l-am vazut pe cel nou in forma in care este – ne-ar putea duce la crearea, din nou, de granite intre cetatenii tarii. Chiar cuvantul national - nu ni-l poate lua nimeni. Este chiar in primul articol al Constitutiei Romaniei. Nu putem sa il negam. Sigur ca dl presedinte Funar, in acelasi timp, are si informatii mai bune decat le primim noi. El a fost primul care a vazut proiectul de tratat, a incercat chiar sa il dea publicitatii si au fost multe discutii, insa eu cred ca problema nr. 1 acum - si nu cred ca trebuiau create atatea valuri – a fost chestiunea informarii. Daca esti la Guvernare inseamna ca ai si mari responsabilitati. acelasi lucru este si daca esti in Executiv, fie ca esti in Opozitie sau in structura de putere. Pentru ca eu cred ca marile obiective nationale nu au culoare politica. Ele sunt obiective mari spre care tindem, ca partide, poate pe cai diferite. Iata, astazi dimineata a fost o discutie bine-venita pe problema aceasta a Tratatului si pozitia Ucrainei. inca noi culegem niste consecinte ale unui Tratat care ne-a fost extrem de nefavorabil, dar pentru care au murit aproape un milion de oameni, iar urmarile acelui tratat se simt si astazi si il vom mai simti inca multi, multi ani. in acelasi timp, modul cum sunt privite comunitatile romanesti in anumite zone. Noi nu mergem sa facem export de nationalism, asa cum se intampla la noi. Este o chestiune de prevedere si repet, momentul este extrem de important. Nu este numai pentru P.U.N.R., este la fel de important si pentru P.D.S.R. si pentru Opozitie, si nu trebuie tratat cu usurinta la alegerile din 1996. Multe momente se pare ca le tratatam electoral si nu in perspectiva directiilor de urmat pentru aceasta tara, ca sa ne intarim si economic si ca prestigiu international.
M. Arghezi: Cand a plecat dl Martinez din Romania a facut anumite declaratii: ca nu are nici o importanta recomandarea, daca noi am semnat Conventia - cadru; apoi in strainatate, in Vest, declaratia a fost invers. Si atunci, increderea pe care o acordam noi tuturor trimisilor ca sa ne lamureasca, sa ne ridice, sa ne invete e destul de relativa. Eu am calatorit si in Statele Unite, si in Franta, de multe ori, unde sunt mari grupuri compacte de minoritati. Esti francez, te integrezi, inveti limba, si respecti legile tarii. Eu am foarte multi prieteni maghiari, dar pretentia U.D.M.R.-ului de a lua parte la discutii o gasim exagerata.
V. Tabara: O completare la ceea ce spune dna arghezi. Vedeti, pozitia Departamentului de Stat american mie mi se pare ca a fost, la un moment dat, extrem de potrivita ca punct de vedere, inclusiv ca manifestare interna. Dar si pentru ceea ce inseamna o linie, o directie in ceea ce se intampla in Europa Centrala si de Est. Revin la aceasta declaratie a Departamentului de Stat, intr-un moment deosebit de favorabil, care a clarificat multe probleme, dar cred ca pe seama acestei declaratii trebuie sa ne grabim in ceea ce priveste un astfel de act, ba din contra sa-l aprofundam ca structura.
M. Erbasu: Parerea mea este ca trebuie semnat acest Tratat si ca semnarea lui este o reusita si o munca a intregului esichier politic din Romania care s-a format in aceasta perioada si pot spune ca toate partidele si-au adus contributia, indiferent de forma la care a recurs in acesti sase ani, ca sa putem semna un tratat favorabil cu Ungaria. Deci, singurul lucru pe care il mai spun este ca trebuie popularizat, cunoscut si trebuie sa-l semnam ca, pe urma, sa incepem alte negocieri.
V. Tabara: Noi nu suntem impotriva semnarii Tratatului, mai ales ca membrii ai Executivului, inclusiv in ceea ce priveste Ministerul agriculturii, noi suntem in relatii bune si chiar excelente si, la aceasta data suntem in negocieri de liber schimb. Deci, probleme economice, apoi intrarea in NaTO a Romaniei, care este sustinuta, inclusiv de colegul maghiar, si nu numai, deci legatura aceasta exista, si noi trebuie sa semnam un tratat care sa nu creeze, la un moment dat, dezbinare. Si cred ca ar fi o mare iresponsabilitate sa fii impotriva semnarii unui act de o asa mare importanta intre doua tari vecine, pentru ca el nu trebuie sa faca altceva decat sa apropie aceste tari si sa mareasca mult increderea intre ele.
O. Andronic: Sa revenim la candidati. Care credeti ca este coarda fundamentala pe care, cei pe care ii reprezentati, vor “canta” in campania electorala? Care va fi actul electoral de baza al dlui adrian Paunescu?
M. Erbasu: in primul rand, avem personalitatea dansului, apoi doctrina partidului si se bazeaza pe un partid care are o doctrina clara, asa-numita calea a treia a socialismului democratic. Trebuie sa tinem cont - candidatii care sunt astazi au o misiune mult mai grea decat cei din 1992; datele sunt schimbate complet, s-au facut multe transformari, si pozitive si negative. asa cum s-a spus, avem o stabilitate in acest cadru european care, cu eforturi, s-a mentinut fara sa apara convulsii nationale, chiar sociale in aceasta perioada si sunt si foarte multe probleme, adica decaderea din punct de vedere financiar, problemele bancare, ale coruptiei. Deci, noul candidat trebuie sa aiba in vedere, si dl scriitor adrian Paunescu are in programul dansului chiar inlaturarea acestor neajunsuri si, in primul rand, redresarea economica si financiara, pe cat este posibil, a Romaniei pana in anul 2000. Din punct de vedere social - pentru ca suntem un partid de doctrina sociala – avem in vedere ridicarea conditiei omului, care s-a degradat, pe zi ce trece se degradeaza in continuare. Dansul are un juramant in care sunt cuprinse toate acestea si sper – asa cum il stim pe dansul, este si ambitios - daca va fi ales isi va duce la bun sfarsit angajamentele.
O. Andronic: Doamna arghezi, care va fi sloganul sub care dl Corneliu Vadim Tudor se va angaja in campanie?
M. Arghezi: Unire in belsug. asta inseamna bunastarea tarii, atrage de la sine pe alti romani raspanditi in lumea intreaga, deci o apropiere mare intre noi si Moldova, care deja a inceput pe diverse linii, dar cand esti sarac la tine acasa, nici vecinul nu se uita in casa ta. Deci, belsugul pentru noi insine si pentru noi toti in ce priveste si pe romani si minoritati. Personalitatea dlui Corneliu Vadim Tudor, ca scriitor si ca om politic, cred ca va contribui foarte mult, pentru ca in ultimele conferinte de presa din provincie unde am avut o larga deschidere, in ultimele luni, va spun are o aderenta la oamenii necajiti, care vin din fabrici, de la sindicate si cer ajutor. Dar in vederea unei schimbari in bine, indiferent cine va veni sa conduca tara, dorim sa fie un roman si dorim fiecare bine pentru Romania.
O. Andronic: as face un supliment la intrebare. Unire – cum? Belsugul – de unde?
M. Arghezi: Unirea ar fi fost cand venea belsugul in casa ta; atunci poate ca si Moldova s-ar apropia mai mult de noi, pentru ca la ea ne gandim si la Bucovina. Belsugul – intai sa muncim mai mult, o repartizare mai buna a venitului brut, in directiile in care se simte nevoia: pensii, asigurari sociale, sprijinirea unor unitati mari care sa devina absolut eficiente pentru ca, uitati, a iesit acest blocaj financiar de care toata lumea se vaita; unii spun ca este impus din afara ca sa te destrame si sa nu fii capabil sa produci nimic. Sigur ca va trebui sa ne si imprumutam, dar cu chibzuinta si sa nu ne inrobim la dobanzi mari pe care nu le poti plati. Exista un plan al dlui N.N. Constantinescu de redresare nationala, poate si acela va fi studiat; a fost dl Rugina care ne-a sugerat niste posibilitati. Noi speram, pentru ca fara speranta si fara unire in belsug nu vom face nimic.
O. Andronic: Dle Tabara, cat la suta din discursul politic al dlui Funar va avea un obiectiv general si cat la suta va fi preocupat si indreptat spre cunoscutele animozitati dintre politicienii romani si cei maghiari?
V. Tabara: Deci, chiar daca campania electorala a P.U.N.R.-ului si a candidatului la Presedintie se va desfasura sub aceeasi lozinca din 1992, nu exista o schimbare. Ceea ce a fost la Consiliul National – unire cu poporul roman - ramane o chestiune valabila pentru toate partidele politice care participa in campania electorala. Dar eu cred ca obiectivele principale sa fie cele care intaresc valorile nationale. asta inseamna problemele economice – reforma, structura, foarte multe discutii vor fi pe ceea ce a realizat P.U.N.R.-ul ca participant la Legislativ si Executiv; problemele care au fost rezolvate sau nerezolvate administrativ din foarte multe localitati rurale locale si, de ce nu, poate partea aceasta de abordare a sistemului de integrare europeana. Eu sunt mai mult decat convins, chiar daca in discursul dlui Funar isi vor face loc, in mod sigur, problemele acestea nationale – dansul fiind un tip de forta, de decizie, si modul cum administreaza la Cluj porneste de la acest principiu al administratiei mai in forta sa ocupe mai putin insa din ceea ce inseamna marele discurs politic al momentului electoral din 1996. Daca va amintiti, in 1992 domnia sa a abordat unele discutii care au creat oarecare rumoare. De pilda, chestiunea apelor minerale, atat de usor luata atunci - ca o bogatie nationala -problema recuceririi pietelor interne si atunci poate nici nu se prea vedea ce inseamna recucerire interna. Sistemele care sunt construite pentru aceasta protectie, ale productiei romanesti, dar, de fapt ale valorii nationale. Pentru ca eu as fi putin mai dur. in Romania exista bani care ar fi trebuit sa fie mobilizati pe sectoarele esentiale. Si cred ca P.U.N.R.-ul isi va aloca o parte din discursul politic pe aceasta tema. Mai ales, ca in echipa P.U.N.R.-ului si, in ceea ce priveste senatorii si deputatii, au fost cativa oameni care, pe parcursul celor patru ani, s-au exprimat in acest sens. Iata, eu as aborda o singura chestiune care a creat o rumoare, inclusiv prin unul dintre colegii mei de partid. in toamna lui 1992, dupa instalarea Guvernului dlui Vacaroriu, colegul Joarza vorbea de bani ieftini. Si o spunea cu toata taria acelui economist cu experienta productiei ca, pana nu vom avea acesti bani ieftini, nu vom putea porni inainte. Si iata experienta ultimilor doi ani, atunci cand creditele au devenit mai ieftine, pasii inainte s-au putut face. Vor fi argumente in sensul privatizarii, al restructurarii de fond in politica romaneasca economica si sociala. Vom reveni la lucrurile bune create de legislatie - legea MEBO, de exemplu. Ea este a dlui Stolojan, dar a fost facuta cu aportul P.U.N.R.-ului si sustinuta puternic de catre P.U.N.R. in multe locuri a dat rezultate bune; sigur, acolo unde s-au depasit anumite limite de structura, de capital economic a esuat; dar in multe locuri ea este una din legile care au dat rezultate bune. Si sunt legi care ar fi putut fi aplicate printr-o contributie de seama intr-o colaborare perfecta de parlamentari si chiar daca a venit din partea P.U.N.R.-ului si-a gasit intotdeauna ecou. Interventia noastra si a parlamentarilor care suntem in Executiv in campania electorala se va axa pe aceasta chestiune. Din cate cunosc, P.U.N.R.-ul nu va porni de la un principiu defensiv, impotriva cuiva. Ci va porni de la problemele fundamentale care trebuie dezbatute si facute cunoscute electoratului. Cel care va judeca, cine va decide in structurile administrative si executive nu poate fi saltul, in acest moment, decat electoratul roman.
O. Andronic: Domnule ministru, ar mai fi o chestiune: ce semnificatie are pentru candidatul dvs. aparitia unui candidat la Presedintie al U.D.M.R.-ului in aceste alegeri?
V. Tabara: Nu cred ca are nici cea mai mica semnificatie. Problema este aceea ca minoritatea incearca din nou o anumita izolare, o anumita participare inchisa. Eu cred ca aparitia d-lui Frunda, de altfel este un parlamentar eminent, cu o buna pregatire si pe structura dansului ca reprezentant al minoritatii maghiare, dar si pe cea a unui jurist foarte bun. Deci, ca valoare este o valoare. Si cred ca aparitia dansului este tocmai pentru a face cunoscute in sistemul acesta electoral de publicitate principiile care eu cred ca sunt inchise, nu sunt cele ale secolului XX. Mai ales ca domnia sa a participat la Parlamentul European, in calitate de membru al delegatiei romane intr-una din aceste structuri; nu cred insa ca aceasta era sansa. Or, aparitia P.U.N.R.-ului si a presedintelui in aceasta chestiune, dupa parerea mea va fi chiar neglijata.
O. Andronic: Stimati invitati, unul dintre subiectele acestei campanii va fi coruptia, mai precis, combaterea fenomenelor de coruptie. Ce loc va ocupa acest discurs in cadrul campaniei electorale al candidatilor pe care ii reprezentati?
M. Arghezi: Cred ca este unul din punctele principale care face parte si din strategia-fulger care a fost elaborata de partidul nostru, are un loc important si in doctrina. Coruptia care s-a extins atat de mult – nu trebuie sa mai facem istoricul ei – cunoastem toti foarte bine ce ramificatii are, contra careia nu s-a intreprins nimic, pentru ca, de la primele momente cand isi dadeau seama cei din Legislativ, cei din Ministerul de Justitie de gravitatea faptelor; evaziunile acelea mari fiscale, care tot legate de coruptie au fost, s-ar fi intreprins ceva, insasi populatia tarii ar fi simtit o schimbare, ca adevarul sa poata fi apreciat de toata lumea. Stiti ca absenteismul acesta de la vot s-a datorat foarte mult faptului ca nu s-a luat nici o masura in nici o directie. aceasta coruptie merge pe dedesubt, patrunde pe nestiute cai, si ne-a adus in pragul deplorabil de mizerie si de exasperare a populatiei. Deci, va fi unul din caii nostri de bataie.
M. Erbasu: Consider ca coruptia este o problema in Romania, dar noi credem ca i se da prea multa atentie. Ea exista in toata lumea si chiar in tarile cele mai dezvoltate. Trebuie sa fie in atentia intregii societati pentru combaterea ei, in special, in atentia celor care se ocupa pentru stoparea ei. Ca nu poti sa spui ca ea, coruptia, va disparea dintr-o societate… Dar eu vreau sa spun ca pentru campania electorala si pentru candidatul nostru la presedintie sunt alte probleme mult mai importante. Rolul unui presedinte este de a tine un echilibru, de a coordona, pentru ca o tara este o familie cu mai multi copii. Deci, rolul de tata pentru familie este mare si trebuie distribuit in mod egal, pentru ca toti sa-si faca datoria si sa fie impartial. asta este cel mai important rol pentru presedintele unei tari.
O. Andronic: Domnule Tabara, pentru dvs. acest subiect capata o conotatie aparte, mai ales ca P.U.N.R.-ul este reprezentat de ministrul de Justitie, de unde ar trebui sa porneasca aceste actiuni.
V. Tabara: Eu cred ca problema va fi un subiect de discutie si de dezbatere cu pondere mare; indiferent care ar fi partidul de guvernare, problema ar trebui abordata, pentru ca ea se constituie in Romania ca o problema. Ca una nerezolvata. Problema va fi abordata si in ceea ce priveste cauzele care genereaza coruptia. Sigur ca a fost o perioada de reasezare inclusiv a structurilor constitutionale. Sa nu uitam inca un lucru, ca ministrul de Justitie nu poate sa intre in instanta sa faca controlul, prin lege. Instanta si judecatorul sunt cei care iau decizia. Eu, si ca deputat de Timis, am avut multe documente si inca le am vizavi de deciziile luate in instantele judecatoresti. E foarte greu de intervenit apoi, sa le repari. Este, dupa parerea mea, o chestiune fundamentala a ceea ce inseamna coruptia in Romania. Si am gresit grav atunci cand nu l-am scos de sub incidenta sponsorizarilor, ale unor sustineri individuale s.a.m.d. Este cea mai mare greseala. am atentionat si pe colegii mei de partid asupra a ceea ce inseamna sponsorizare in campania electorala, pentru ca nu finantez singur, ca si grup de interese, ci trebuie sa asiguri principii cu care un partid vine in fata tarii, cu problemele pe care le aduce, fie prin acte legislative, ori executive care trebuie oferite electoratului. Si atunci, in fata electoratului, trebuie sa te prezinti, din punct de vedere al finantarii tale, ca aparitie in fata lui, curat. Daca pe mine ma finanteaza un grup de interese ale unuia sau ale altuia, atunci eu devin reprezentantul acelor interese. Mai putin s-a discutat de televiziune; cred ca este pentru prima data cand se discuta asa ceva. Mie mi se pare o chestiune fundamentala tot ceea ce inseamna act de coruptie in sine. Nu te poti feri daca ai fost o data alaturi de persoana respectiva.
M. Arghezi: M-ati intrebat de coruptie si nu am precizat: majoritatea actelor de coruptie din ultimii sase ani, imi pare rau sa o spun, dar au fost relevate in paginile ziarelor noastre. Semnalele prime au fost date de noi. Nu vreau sa ne atribuim unicatul acestei atitudini, dar cele mai multe au fost demascate intai la noi si, atunci, fiind un partid sarac, care nu are sustinatori din acestia nevazuti, de asta coruptia la noi este in prim plan si ne bucuram ca a avut ecou si s-au demascat toate actele de coruptie.
V. Tabara: Exista o chestiune de fond pe care ar trebui sa o vedem. De pilda, din moment ce nu exista o lege a functionarului public – eu nu vreau sa mai discut ce inseamna salariatul public – nu exista o lege a raspunderii guvernamentale, eu cred ca ea trebuia sa fie facuta. Un ministru sau un om care isi asuma o raspundere, trebuie sa cunoasca aceasta baza a raspunderii.
M. Erbasu: Eu vreau sa spun ca sunt implicat direct in lumea productiei si a oamenilor de afaceri. Ca sa inlaturam coruptia, trebuie mai intai sa inlaturam saracia. apoi, eu consider ca exemplele si ceea ce a aparut acum ca fenomene ale coruptiei sunt prea mici; fata de cele reale care ataca societatea in mod direct. Sa va mai spun un lucru in legatura cu functionarul public – eu am venit de curand din vreo trei tari. Oamenii cu care am avut contact, mi-au spus: daca tu nu esti in stare sa rezolvi la Bucuresti problema - sa scoti o aprobare, nu-i nici o problema, o rezolvam noi pe sub masa. am plecat mahnit de acolo.
V. Tabara: Este o chestiune de fond. Presa noastra a jucat un rol fundamental in atentionarea acestui fenomen care tinde sa mentina statutul de balcanism si orientalism. Este un semnal de alarma care ar trebui privit mai atent de catre institutiile abilitate.

<< ADDENDA ||| ADDENDA - Partide in campanie (30 aug 1996) >>
| | Citiri: 5045 |

 
Copyright © 2005 - 2020 - Editura AlegRO