* Prima pagină * Căutare * Contact *
 


Cuprins

Introducere
Cuvânt înainte

I Preliminariile
   Clasa mijlocie are de aparat ...
   Nici o personalitate politica ...
   Toate partidele isi fac un titlu de glorie ...
   Intr-o campanie electorala seful echipei ...
   Calitatea de intelectual ...
   Vocea sefilor de campanie ...
   Campania electorala intre ...
II Primul tur - Candidatii se prezinta
   Ioan Pop de Popa
   Corneliu Vadim Tudor
   Gyorgy Frunda
   Adrian Paunescu
   Nicolae Manolescu
   Tudor Mohora
   Petre Roman
   Emil Constantinescu
   Ion Iliescu
   ANALIZE
III Turul al doilea - Fata-n fata cu telescpectatorii
   Ioan Pop de Popa
   Niculae Manolescu
   Petre Roman
   Ion Iliescu
   Emil Constantinescu
   Corneliu Vadim Tudor
   Tudor Mohora
   ANALIZE
IV Turul al treilea - Fata-n fata cu contracandidatii
   Emil Constantinescu
   Ioan Pop de Popa
   Corneliu Vadim Tudor
   Tudor Mohora
   Gyorgy Frunda
   Nicolae Manolescu
   Petre Roman
   Ion Iliescu
Bilanţuri, comentarii, premii
Statistica si politica
Faza finală
   "Finala Mare"
   "Finala Mica"
Dialoguri Post-electorale
   Noaptea legislativelor
   Cui dam voturile din turul 2?
   PRM trage concluzii
   PD Satisfactie bine temperata
   CDR - Euforia victoriei
Super finala turneului
   Ion Iliescu - Emil Constantinescu
Ziua Z
   Amintiri din viitor
ADDENDA
   Partide in campanie
   Partide in campanie (30 aug 1996)
   Aliante in campanie (19 aug 1996)
   Aliante in campanie (26 aug 1996)
   Radu Campeanu
   Gheorghe Funar
   Guvernul Presei Independente
   Rezultatele Turul 1
   Rezultatele finale ale alegerilor prezidentiale
   Regulamente de organizare si desfasurare a "Turneului candidatilor"
   Corespondente
   Un sondaj intarziat
 
Cuvant dupa

 

Carte/Capitol/Subcapitol: Preliminarii - Clasa mijlocie are de aparat ...

Clasa mijlocie are de aparat si de promovat interese fundamentale!
INVITATI: Silviu BRUCAN, Viorel SALAGEAN

5 AUGUST 1996

 


O. Andronic: Buna-seara, stimati telespectatori. Dupa o pauza de aproape doua luni, iata ca ne intalnim sub genericul emisiunii care a marcat un veritabil succes de public: “Turneul Candidatilor”. O emisiune concurs, menita sa aduca in fata opiniei publice oferta oamenilor si a formatiunilor politice ce sunt mandatate cu derularea treburilor publice. Localele au dat un castigator din randurile celor care s-au inscris la startul acestui concurs. Este, oare, formula valabila si pentru generalele din aceasta toamna? Iata-ne asadar, prefatand aceasta etapa, in compania invitatilor nostri de astazi - dl Viorel Salagean, senator si dl Silviu Brucan, politolog (pe scaunul ramas liber ar fi trebuit sa fie sociologul Alin Teodorescu). Va propun o introducere inedita: dl Viorel Salagean a scris acum patru ani o carte, pe care a dat-o tiparului abia in ultimele luni. Se numeste “Am fost candidat la presedintie”. Este istoria unei actiuni derulate cu sange rece sau a unei aventuri ?
V. Salagean: Cand am plonjat in aceasta aventura, mi-am anuntat colegii de la ziare ca intetionez sa raman, in continuare - chiar pe parcursul campaniei electorale – ziarist. Practic aceasta meserie de peste 30 de ani. Sunt convins insa ca ziaristul nu poate patrunde in toate tainele vietii politice decat in masura in care este, la un moment dat, chiar si actor al scenei politice. Am incercat sa fac acest lucru, asumandu-mi un risc enorm si, cine va citi aceasta carte, va vedea severitatea cu care imi tratez interlocutorii. Multi sunt cei care dureaza in politica, care plonjeaza, dar foarte putini sunt cei care cu adevarat rezista. Uitati-va ce s-a intamplat cu cei 16 candidati la Presedintie de acum patru ani. Unii au disparut chiar la foarte scurt timp dupa epuizarea perioadei de alegeri, cu exceptia a cinci sau sase personaje care mai sunt astazi pomenite in viata publica sau politica. Trebuie sa spunem ca exista un amatorism cvasigeneral la ora actuala; am ramas ingrozit sa constat cu cata usurinta se poate intra astazi in politica romaneasca. De aici si pana la un adevarat dezastru, in legatura cu ceea ce inseamna imaginea lumii politice romanesti, ce inseamna un adevarat om politic, dar ma opresc aici pentru ca e vorba de o carte si nu mai vreau sa fac alte referiri la ea.
O. Andronic: Dle Salagean, am sa mai raman un moment la cartea dvs. Unul dintre capitole se numeste: “ Oracolul din Damaroaia nu ma vede cu ochi buni”. Dle Brucan, n-ati prea vazut cu ochi buni tentativa dlui Salagean. Aveati in vedere atunci si dificultatea trecerii pragului de a strange cele 100 000 de semnaturi?
S. Brucan: in general, cred ca nu poti fi candidat la presedintie daca nu ai in spate o masinarie politica bine articulata in teritoriu si faptul ca de data aceasta s-au inscris un numar asa de mare de candidati la presedintie, care nu indeplinesc aceasta conditie, ma face sa prezic ca foarte putini dintre ei vor ramane in cursa.
O. Andronic: Cam cati credeti?
S. Brucan: 7 – 8. Dar cea mai mare parte dintre ei nu sunt in stare sa-si stranga nici macar zece mii de semnaturi. Nu mai vorbesc de faptul ca masinaria politica in fiecare judet este esentiala. Sa luam, de exemplu, cazul Perrot din Statele Unite, care din punct de vedere programatic a avut un foarte mare succes. Atacul lui la adresa a ceea ce el a numit “lumea din Washington” a avut foarte mare efect, s-au gasit foarte multi oameni dispusi sa se angreneze in batalia electorala in favoarea lui, are multe miliarde de dolari nu numai in spate, chiar si in buzunar, si cu toate astea, nu a reusit sa intre in turul doi, pentru ca nu are masinarie politica. Anul asta vad ca iar incearca sa faca asa ceva si se va termina la fel; numai ca, un asemenea candidat avantajeaza pe unul care se lupta pentru putere, si cred ca si la noi se va intampla acest lucru, in special cazul dlui Frunda care reprezinta UDMR-ul, care, fara discutie, este un om destul de inteligent ca sa-si dea seama ca nu are nici o sansa, dar care urmareste un calcul matematic foarte ingenios, pentru ca, la primul tur, candidatura lui il dezavantajeaza pe dl profesor Constantinescu, si avantajeaza pe ceilalti doi, adica Iliescu si Roman, si asta poate sa conteze foarte mult in determinarea care dintre cei doi vor ramane in competitie. in al doilea tur, senatorul Frunda va avea posibilitatea sa negocieze votul maghiar cu cei doi. Este vorba de un bloc masiv de circa 900 000 de voturi, care, in ultima instanta, poata sa decida …
V. Salagean: As vrea sa spun ca aceasta candidatura a lui Frunda la prezidentiale este cel mai puternic pericol pentru Emil Constantinescu. Pentru ca voturile lui Frunda – 80 la suta - vin din zona traditionala care era dispusa potential sa acorde votul lui Constantinescu. Eu am vorbit cu cativa colegi din UDMR, intrebandu-i de ce lanseaza aceasta aventura a candidaturii prezidentiale, stiind ca nici cel mai naiv om politic nu poate crede ca exista o sansa de reusita. Ei au spus ca au traversat in aceasta primavara ceea ce au numit “socul Funar”: momentul Cluj. Astfel ca atunci cand U.D.M.R.-ul a declarat ca sustine candidatul democratic, in acel moment partidul lui Funar a declansat o ampla campanie de discreditare a Conventiei Democrate. Eu sunt convins ca si acum un asemenea joc s-ar fi putut face, iar partidele au exploatat exagerat acest lucru. Electoratul reprezinta de fapt si altceva decat ce credem noi. Este omul care prinde intamplator o emisiune la televizor, se uita la dl Funar care spune: “uitati-va la mine, eu va apar in fata ungurilor, eu stapanesc tara, uitati-va ca fara mine pierdem Ardealul” si-si face o campanie electorala pe care omul simplu o raporteaza la acea emisiune.
O. Andronic: Stimati invitati, v-as propune urmatorul subiect: in 1992 atat pragul electoral cat si numarul de semnaturi pentru candidatura la presedintie erau identice cu cele de acum. Cu toate acestea, situatia pare a fi mult schimbata. Dovada ca cele 100 000 de semnaturi vor fi mult mai greu de strans. Ce credeti ca determina acest spor de dificultate, dle profesor ?
S. Brucan: Eu cred ca ar fi bun un fel de tabel geometric al dispozitivului bataliei electorale. Ar trebui sa operam la doua nivele: unul superior, cu forte politice, care lupta pentru dobandirea puterii si unul inferior: fortele politice, care vor sa intre in Parlament. La nivelul superior, la inceput erau doi mari: P.D.S.R. si Conventia Democratica. Si asa cum am prevazut, a aparut a treia forta politica, Uniunea Social-Democrata, prin fuziunea dintre cele doua partide, care s-a angajat foarte agresiv in teritoriu. Este Partidul Democrat al lui Roman, care a facut cea mai activa campanie electorala in judete, in timp ce alte partide s-au limitat numai la Bucuresti si acum s-a ivit o situatie in care fortele acestea din Opozitie, situatie de asemenea natura incat C.D.R.-ul cu circa 33 la suta – la votul local – U.S.D.-ul cu circa 12-14 la suta, si Alianta Liberala Nationala ar putea sa ajunga la circa 50 la suta si sa formeze un guvern de coalitie care nu numai sa deturneze P.D.S.R.-ul, dar care sa ramana in conflict cu jocul pentru formarea coalitiei guvernamentale si, dupa parerea mea, Conferinta Nationala a P.D.S.R.-ului a aratat ca conducerea sa nu este constienta de gravitatea situatiei si nici din schita programatica pe care o prezinta nu se vede ca isi da deama de pericolul serios care o ameninta la 3 noiembrie. Ei au avut mereu un procent constant la toate sondajele, iar ambianta asta a puterii absolute de care au beneficiat in ultimii patru ani, cred ca a creat o stare de spirit care impiedica si scaderea popularitatii si incapacitatea de a formula acele solutii radicale si organizatorice pentru ca sa evite un verdict, ceea ce arata ca conducerea acestui partid sufera de o oarecare boala care i-a cam inmuiat balamalele si capacitatea de a gandi. Cauza principala a scaderii popularitatii aceastui partid este ca s-a identificat prea tare cu prestatia guvernului Vacaroiu ce reprezinta o respingere de 80-90 la suta.
O. Andronic: Revin la intrebare: de ce credeti ca anul acesta partidele au fost mai putin sigure de a sta pe propriile picioare, cautand palaria unei aliante?
S. Brucan: in primul rand, foarte multa vreme s-a vehiculat ideea ca pragul acesta va fi marit la 5-6 la suta, si i-a facut sa actioneze sa gaseasca un colac de salvare, si atunci s-au pus premisele uniunilor care se realizeaza in momentul de fata. Dupa aceea a reiesit ca ramane numai 3 la suta, dar miscarile acestea fusesera declansate. Foarte multe dintre aceste partide mici vor neaparat sa intre in Parlament.
V. Salagean: Cred ca dl Brucan a sesizat din capul locului mobilul acestor noi aliante: forte care lupta pentru cucerirea puterii si forte care lupta pentru intrarea in Parlament. Eu sunt intr-o postura putin mai delicata pentru ca mi-a placut sa fiu sincer si in viata politica sunt unul dintre oamenii care de patru luni de zile isi tot cauta resurse, entuziasm pentru a intra in P.D.S.R. inca n-am reusit sa gasesc deschiderea necesara. Dar as vrea sa spun foarte clar ca, in buna masura, observatiile severe, critice pe care le-a facut dl Brucan referitor la P.D.S.R. sunt foarte realiste. Din pacate, am constatat in cateva judete o schimbare de directie, oameni care sunt in P.D.S.R., care au spus ca nu au votat in primavara cu P.D.S.R.-ul.
O. Andronic: Dle Brucan, desemnarea dlui Melescanu ca sef al campaniei presedintelui Iliescu a generat o reactie foarte dura din partea dvs. V-ati angajat chiar sa luptati impotriva presedintelui Iliescu in aceste alegeri. De ce? Dl Melescanu are o personalitate puternica, poate fi util….
S. Brucan: Aici sunt mai multe motive care m-au determinat sa iau aceasta pozitie. Unul este ca a fost de curand la Ministerul de Externe o intalnire cu toti ambasadorii din diferite tari si trei dintre ei au venit la mine si mi-au spus: nu stiu ce se intampla, noi am fost convocati la Bucuresti, la o sedinta, a venit si dl presedinte Iliescu si ni s-a spus ca perioada imediat urmatoare este decisiva pentru perspectiva intrarii Romaniei in structurile euro-atlantice, trebuie sa trecem la o atitudine ofensiva pentru a castiga pozitii in aceasta directie, iar pe de alta parte, aflam ca Ministerul de Externe este decapitat de seful sau si tot ministerul va fi dezorganizat din aceasta cauza, pentru a deveni director de campanie. Mie s-a parut acest lucru absolut scandalos si inacceptabil: sa exerciti puterea pe care o ai pentru a determina un demnitar sa ia o functie pe care nu o doreste, pentru care nu are nici o inclinatie profesionala, si, intr-o tara democratica, sa-l scoti pe un om de la o munca la care se pricepe si deci asta m-a determinat sa fac o asemenea declaratie. Am scris atunci un articol in care spuneam ca urmeaza o sedinta a ministrilor comunitatilor europene si stam prost si cu privatizarea si am spus ca daca inainte de aceasta sedinta presedintele Iliescu nu face pasi pentru stabilirea unui consens national in problemele de interes major cu conducatorii Opozitiei si daca Petre Roman nu face pasi spre privatizare, atunci va trebui sa cada un cap. Dar n-a cazut pentru ca a doua zi presedintele Iliescu i-a invitat pe Coposu si pe alti reprezentanti ai Opozitiei si a discutat cu ei, Roman a luat primele masuri de privatizare si sedinta de la Madrid a hotarat stabilirea relatiilor si negocierilor cu Romania. Si acum am spus ca daca nu se revine asupra numirii lui Melescanu, care nu se pricepe la treaba asta, atunci Iliescu intra cu stangul in campania electorala si ma voi angaja cu toate fortele pentru a asigura infrangerea lui.
V. Salagean: M-a surpins duritatea acestui text pe care dl Brucan l-a emis spre publicare si este chiar dincolo de limitele pe care domnia sa le-a atins cu eleganta necesara, insa cred ca demersul domniei sale si-a atins tinta. La Cotroceni, la ora actuala, se fac eforturi pentru alcatuirea unui staff format din cateva personalitati; eu n-am inteles ca dl Melescanu ar fi avut in vedere pentru un posibil post de lider de comanda. Aici sunt de acord cu dl Brucan, dl Melescanu nu are acest apetit.
S. Brucan: Eu vreau sa spun ca, daca se renunta la aceasta numire, eu ma declar satisfacut.
O. Andronic: Stimati invitati, ne-au mai ramas exact cinci minute in care v-as ruga sa punctati o idee: am convenit ca una dintre caracteristicile momentului electoral 1996 este prezenta partidului maghiar cu un candidat la presedintie. A doua caracteristica - cred eu - figureaza in recenta carte a d-lui Brucan. Cum credeti ca se va manifesta clasa mijlocie in acest moment electoral?
S. Brucan: in primul rand, se manifesta chiar in acest studio. Ne aflam intr-un studio particular, ceea ce in 1992 nu exista. Acesti miliardari facuti in cinci ani de zile detin si ziare, si posturi de radio si de televiziune, au devenit un factor important de influentare a opiniei publice; in afara de asta, eu cred ca membrii clasei mijlocii vor fi foarte activi in aceasta campanie electorala, ei vor fi prezenti la vot pentru ca au de aparat si promovat interese vitale pentru ei.
V. Salagean: Ma consider a fi un exponent al clasei mijlocii si prin faptul ca sunt actionar la doua ziare. Aceasta stare imi umple timpul si sambata si dumnica, si dau de lucru astfel la circa 40 de oameni, chiar daca am castiguri foarte modeste.

<< I Preliminariile ||| Preliminarii - Nici o personalitate politica ... >>
| | Citiri: 3294 |

 
Copyright © 2005 - 2016 - Editura AlegRO