* Prima pagină * Căutare * Contact *
 


Cuprins

Introducere
Cuvânt înainte

I Preliminariile
   Clasa mijlocie are de aparat ...
   Nici o personalitate politica ...
   Toate partidele isi fac un titlu de glorie ...
   Intr-o campanie electorala seful echipei ...
   Calitatea de intelectual ...
   Vocea sefilor de campanie ...
   Campania electorala intre ...
II Primul tur - Candidatii se prezinta
   Ioan Pop de Popa
   Corneliu Vadim Tudor
   Gyorgy Frunda
   Adrian Paunescu
   Nicolae Manolescu
   Tudor Mohora
   Petre Roman
   Emil Constantinescu
   Ion Iliescu
   ANALIZE
III Turul al doilea - Fata-n fata cu telescpectatorii
   Ioan Pop de Popa
   Niculae Manolescu
   Petre Roman
   Ion Iliescu
   Emil Constantinescu
   Corneliu Vadim Tudor
   Tudor Mohora
   ANALIZE
IV Turul al treilea - Fata-n fata cu contracandidatii
   Emil Constantinescu
   Ioan Pop de Popa
   Corneliu Vadim Tudor
   Tudor Mohora
   Gyorgy Frunda
   Nicolae Manolescu
   Petre Roman
   Ion Iliescu
Bilanţuri, comentarii, premii
Statistica si politica
Faza finală
   "Finala Mare"
   "Finala Mica"
Dialoguri Post-electorale
   Noaptea legislativelor
   Cui dam voturile din turul 2?
   PRM trage concluzii
   PD Satisfactie bine temperata
   CDR - Euforia victoriei
Super finala turneului
   Ion Iliescu - Emil Constantinescu
Ziua Z
   Amintiri din viitor
ADDENDA
   Partide in campanie
   Partide in campanie (30 aug 1996)
   Aliante in campanie (19 aug 1996)
   Aliante in campanie (26 aug 1996)
   Radu Campeanu
   Gheorghe Funar
   Guvernul Presei Independente
   Rezultatele Turul 1
   Rezultatele finale ale alegerilor prezidentiale
   Regulamente de organizare si desfasurare a "Turneului candidatilor"
   Corespondente
   Un sondaj intarziat
 
Cuvant dupa

 

Carte/Capitol/Subcapitol: ADDENDA - Aliante in campanie (26 aug 1996)

 Aliante in campanie
INVITATI:
Sergiu Andon (UNC)
Laurian Oniga (ANL)
Adrian Severin (USD)
26 AUGUST 1996

O. Andronic: Buna-seara, stimati telespectatori si bine v-am gasit la o noua serie a emisinii “Eu cu cine votez?”, transmisa in cadrul “Turneului Candidatilor”. Tema intalnirii noastre de astazi este: cata unitate, in cate aliante? Invitatii sunt sefi de campanie electorala ai aliantelor politice, in cadrul carora partidele aspira la un loc cat mai bun in aula Parlamentului. Se afla, deci, in studio, dl Laurian Oniga, sef de campanie al aliantei National-Liberale; dl Sergiu andon, sef de campanie al Uniunii Nationale de Centru si dl adrian Severin, coordonator al campaniei electorale a Uniunii Social-Democrate. Daca in 1992 a functionat o singura alianta - Conventia Democratica - astazi, iata, avem in fata dvs. reprezentantii a trei dintre acestea. Care ar fi explicatia? Este vorba de finalul mitului “opozitiei unice” si indestructibile, sau semnalul unei autentice diversitati si a unor delimitari doctrinare mai clare si mai precise?
L. Oniga: in ce ne priveste pe noi, este vorba de o alianta constituita in baza unui program comun care constituie suportul acestei aliante. E vorba si de un program liberal si de o doctrina liberala care ne uneste. Deci, dimensiunea aliantei noastre este cea liberala si care ne distinge fata de celelalte aliante.
O. Andronic: Domnule andon, U.N.C. este cea mai recenta formatiune de acest fel.
S. Andon: as completa variantele. Eu cred ca este, raportandu-ne la Opozitie, un semnal prevestitor al unei posibile unitati mai pregnante care decurge din dorinta delimitarii cat mai transante de pacatele de guvernare acumulate pana acum. alta posibila explicatie a proliferarii aliantelor, a U.N.C. este tendinta fireasca de polarizare in viata politica si care va conduce de la cele 182-185 de partide inregistrate, dintre care doar vreo 49 existand cat de cat formal. Vreo 80 sunt prezente sporadic in campania electorala, vreo 30 existand real. acestea trebuie sa se polarizeze, in timp, spre cateva partide mari. Mai este o explicatie juridica ce nu pare invocata public si as face-o acum, in premiera: este vorba de o conditie si de o interpretare a Legii 27, in comparatie cu legea alegerilor din 1992 si anume: mai toti politicienii vorbesc si fac calcule, poate sincere, legate de pragul electoral. Si interpreteaza ca pragul electoral este de trei la suta pentru partide si cinci la suta pentru aliante, ajungand pana la opt la suta, dar care, nu este corect. Corect fiind pragul de trei la suta. Cine va citi atent legea din 1992, probabil ca va intelege acest lucru. O alta explicatie este faptul ca alti politicieni descifreaza legea si o aplica cum trebuie. adica, pragul de trei la suta, indiferent de numarul partidelor participante este un prag favorabil constituirii de aliante, mai favorabil decat in 1992.
A. Severin: Deci, ar fi vorba aici despre proliferarea partidelor ca fenomen cunoscut pana nu de mult, inmultirea peste masura a partidelor cat si a aliantelor. aceste doua tendinte intra in contradictie si cu una pozitiva. O spun si cu aceasta ocazie: daca pluralismul politic este necesar, si el inseamna mai mult decat un singur partid, numarul extrem de mare de partide este un semn de boala si nu ajuta electoratul sa se manifeste intr-un mod normal, in ceea ce priveste alcatuirea prin vot a Parlamentului si a Guvernului. acesta cred ca este si un fenomen de maturizare a oamenilor politici si a electoratului. Pentru ca, pana la urma, electoratul este cel care manifesta presiune asupra oamenilor politici si a structurilor pe care ei le realizeaza. Dvs. spuneati ca - pana nu de mult - singura coalitie a fost Conventia Democrata. Dupa parerea mea, nu este insa un exemplu care s-ar putea alatura astazi celor pe care le avem. Pentru ca ea s-a constituit intr-un anumit moment, atunci cand nu se punea problema unei alternative constructive. Conventia Democrata s-a nascut din nevoia de a se lupta cu formele de restauratie si de a se crea un puternic front impotriva pericolului nostalgiilor de tot felul. Iar acum, fenomenul acesta de aparitie a tot felul de aliante, tine de gruparea oamenilor politici in jurul unei idei, unui program. in fine, ultimul comentariu pe care l-as face: unitatea sau o pozitie unita a incetat sa mai existe de multa vreme. Din punct de vedere institutional, mai precis din 1992, pentru ca au existat doua blocuri mai importante ale Opozitiei.
O. Andronic: Pentru al doilea tur, v-as ruga sa caracterizati ca doctrina politica aliantele pe care le reprezentati, sa definiti numitorul comun.
L. Oniga: Si unul si altul dintre partidele care compun alianta au avut un program liberal. Programul si doctrina liberala a a.N.L.-ului s-au consacrat inca de la inceput. Puncte de vedere divergente nu exista. Pot sa va povestesc ca am fost la Brasov, unde ne-am intalnit cu specialisti in economie cu care am discutat programul nostru de guvernare si toata lumea a cazut de acord ca nu exista divergente. Deci, suntem perfect compatibili. Puncte de vedere comune legate de privatizare, de politica externa. Exista riscul sa devenim un partid unic - pentru ca ne intelegem suspect de bine.
S. Andon: Realitatea este ca suntem o alianta omogena; in perspectiva, insa, as vrea sa explic elementele de unitate si le impart in trei categorii: elemente de doctrina, de stil, de electorat. Deci, referitor la doctrina, toate acele idei fondatoare sunt social-liberale, ele cred in valabilitatea acestei simbioze intre liberalism si preocuparile de tip social-democrat. Toate sunt consecvent atasate economiei de piata reale si toate recunosc ca statul sa isi asigure rolul de garant in protectia sociala. La un nivel mai special, elemente comune mai sunt: pretuirea acordata satului romanesc sau ecologismului, rolul valorii. in ceea ce priveste stilul, sunt foarte multe elemente intre care as mentiona: atitudinea transant critica fata de neimplinirile vinovate ale actualei guvernari, in primul rand coruptia si abuzurile. apoi, franchetea, deontologia politica pe care am cultivat-o si o vom cultiva in relatiile noastre si cu alti parteneri din campania electorala si bazarea pe corectitudinea campaniei electorale. Ca ultim element de stil: ideea bazata pe obiectivul largii audiente. a treia categorie si ultima tine de unitatea de electorat. Toti trei suntem ferm hotarati sa ne adresam electoratului expectativ, ceilalti, trebuie sa recunoastem, au un electorat asezat, in linii mari.
A Severin: avand in vedere ca sunt la sfarsitul discutarii acestei punct, am avantajul ca pot face unele comentarii – daca imi ingaduiti – in legatura cu ceea ce s-a spus. Primul comentariu ar fi ca aceasta clarificare nu este premisa in formarea unei viitoare majoritati parlamentare, intrucat apare foarte clar ca se poate aplica o vorba a unui personaj celebru la vremea lui – care spunea: spre a ne uni, sa ne delimitam precis. Deci, cred ca pentru a realiza o unitate serioasa aceste delimitari este necesar a se sti clar cine cu cine se asociaza si pe ce baza. Pe de alta parte, alianta National-Liberala imbina curentul clasic liberal cu cel neo-liberal. Eu reprezint social-democratia. Si din acest motiv constat ca, teoretic, ar trebui sa existe o aliniere, unul langa celalalt. Deci, daca intre ceea ce spunem noi si ceea ce este exista o legatura, atunci putem fi asezati unul in vecinatatea celuilalt. acum, in ceea ce priveste U.S. D. - ea este asezata si are ca factor de unitate tocmai doctrina, valorile social-democratiei. Este un partid care – corect, cum se spune – are o vechime, o istorie. in ceea ce priveste Partidul Democrat, acesta este unul destul de curios, in felul lui, pentru ca nu isi are radacina in nici un partid pre-comunist; el s-a format dupa 1990 si a imbratisat idealurile social-democratiei in forma europeana, contemporana si aceasta unitate care tine de o modernitate care sta sub semnul traditiei este binefacatoare pentru noi. Daca este vorba de compatibilitati – avem persoane care se afla intr-o relatie de mare amicabilitate, apartin aceleiasi sfere de gandire, de educatie, de comportament. De asemenea, avem un electorat comun si complementar. Deci, eu socotesc ca U.S.D. nu este o alianta conjuncturala, ci este o formatiune politica menita sa dureze, nu sa se desfaca, cu caracter permanent, pre-electorala, electorala si post-electorala.
L. Oniga: Pentru ca vorbeam la inceput de ceea ce ne uneste in interiorul aliantei, se poate remarca un element de coerenta care deja exista. El ar putea fi dat chiar de liberalism. S-a vorbit tot timpul de un program de guvernare al U.S.D.-ului. Si cred ca toata lumea e de acord cu privire la cum se va guverna: solutia este cea liberala.
O. Andronic: Domnule Oniga, reprezentati un segment important desprins din Conventia Democratica; ce parere aveti, acum, ce a facut imposibila continuarea acestei convietuiri la momentul respectiv si a generat evolutia ulterioara spre o alianta de acest fel?
L. Oniga: E mult de vorbit pe subiectul asta. au fost doua momente importante care ne-au pus in situatia de a iesi din Conventie, chiar de a fi exclusi din Conventie, pentru ca asta s-a intamplat, de fapt. as vrea sa incep cu ultima parte: am fost pusi in situatia de a semna un protocol, pe care, in termeni metaforici, l-as rezuma cam asa: in teren se joaca dupa regula meciului de fotbal, si in timpul meciului se anunta ca s-a schimat regulamentul si ca trebuie sa jucam handbal. asta ni s-a intamplat. Cei care au ramas si au acceptat jocul, semnand protocolul Conventiei Democratice, au ramas acolo. asta a fost situatia tehnica. in Conventie, pe parcursul anilor, au existat puncte de vedere diferite, critice fata de cum sa se organizeze etapa aceasta pentru cele doua alegeri. Prin 1992 am propus partenerilor din Conventie sa facem o analiza a esecurilor. Mi s-a spus ca nu este nici un esec. Ulterior, am cerut elaborarea unui program, sa stabilim ce vrem. Nu s-a facut nimic in acest sens. apoi, a aparut Contractul cu Romania. Punctul nostru de vedere cu privire la acesta il vom face cunoscut in campania electorala.
O. Andronic: Domnule andon, circula deja un zvon privitor la succesul unei formatiuni componente a Uniunii Nationale de Centru in desemnarea candidatului la presedintie: este vorba de domnul profesor Ioan Pop de Popa. N-ar fi asta de natura sa genereze anumite frustrari in celelalte planuri decat in planul prezidential?
S. Andon: Primul este ca pot sa spun, chiar sunt convins ca nu are ce sa pericliteze. asta ca raspuns scurt. Ca sa vorbesc pe larg, trebuie sa ma intorc la metafora. Eu nu am auzit, o aud acum pentru prima data si e normal si tentant intr-o lume a realului si o lume a speculatiilor. Sunt convins ca nu se aplica in nici un fel, pentru nici unul dintre cele trei partide, cu atitudinea si convingerea lor de a adera la U.N.C., si cu atat mai mult a desemnarii candidatului unic. Vreau sa spun ca procedura a fost cat se poate de convingatoare. Ce mi se pare onorabil sa precizez este nivelul apropiat al celor trei candidati. Sunt oameni politici de valoare, vor face o treaba buna, nu numai pentru partidele lor, ci si pentru intreaga societate romaneasca. Sigur ca, delimitand intre ei, dar principala explicatie a departajarilor eu cred ca nu consta nici in valoarea lor, nici in declaratiile candidatilor, au fost marite, mai ales in ceea ce il priveste pe distinsul domn Coja prin anumite imprudente. Cea mai grava este declaratia aparuta in dimineata scrutinului, in “Evenimentul Zilei”, necontestata de dumnealui, ceea ce ma face sa cred ca e insusita, cum ca nu se va prezenta la scrutin, intrucat nu este public. Pentru respectarea adevarului, eu am sa spun ca au existat discutii, ca argumentele nu tineau nici pe departe de transparenta procesului si e destul de abstract. Dar inca din ajunul Congresului, hotararea era deja luata cu privire la publicitate si cu toate acestea dl Coja a venit. Eu sunt convins ca asta l-a departajat. De asemenea, poate un plus de pedalare si in cazul dumnealui si in cazul dlui Iorgovan, in cazul unuia politician, in cazul celuilalt, jurist, care erau ca niste fine aluzii, ce cauta un medic printre noi, si mi se pare normal intr-o tara… in rest, pana in momentul rezultatului, toti participantii aveau sentimentul euforic al participarii la o procedura care a si fost deosebita si care va ramane asa, in care pasarile erau de aceeasi specie. Dealtfel, depasirea tendintelor de inhibitie sunt pe cale de a fi cu totul depasite, cel putin in cadrul U.N.C., pentru ca la nivelul conducerii se afla politicieni de marca, cu discernamant, care inteleg mai multe lucruri. Rezultatul electoral la un moment dat nu inseamna atu-uri foarte mari.
O. Andronic: Va multumesc. Domnule Severin, se spune ca Uniunea Social-Democrata a fost formata dupa principiul “salamului de porumbel”. (Un cal - un porumbel!) Ce gust da acestei combinatii carnea de porumbel, mai precis contributia colegilor de partid ai domnului Cunescu?
A Severin: Dvs. stiti ca porumbeii si-au gasit celebritatea si in arta, si in politica, dar trebuie sa spun ca inca inainte de a forma Uniunea Social-Democrata, cum am mai afirmat-o si cu alte ocazii, nu exista partide mari si partide mici pentru ca nu exista criterii. Mari sunt faptele pe care le facem… De exemplu, P.D.S.R.-ul este un partid mic, pentru ca au facut o politica mica, derizorie si care a dus la o avutie mica si in patrimoniul tarii si in casa fiecarei familii. Deci, din punctul de vedere al elaborarii doctrinare, pot sa va asigur ca Partidul Democrat are realizari foarte, foarte mari. De asemenea, in politica abilitatea este foarte mare, dar este foarte important si caracterul. imi spunea un experimentat om politic, la Consiliul Europei ca, in politica, abilitatea valoreaza un sfert, si celelalte trei sferturi reprezinta caracterul. Or, in aportul de caracter, este cunoscut ca Partidul Social Democrat poate fi trecut in randurile partidelor mari. Este cunoscut ca un partid cu foarte mare moralitate in viata politica, iar dl Sergiu Cunescu este adeseori criticat de catre colegii sai tocmai de prea multa inflexibilitate. Si probabil ca aceasta i-a creat si anumite probleme de integrare. De aceea, chiar si la impartirea listelor, noi nu am agreat ideea aceea a impartirii procentelor, dupa sondaje de opinie in care credem sau nu, ci am adoptat formula actiunii pe teren, a actiunii concrete.
O. Andronic: Stimati invitati, pentru ultimul tur de intrebari: as vrea sa incercati sa schitati o evaluare a rezultatului pe care il aveti in vedere, pe care vi-l propuneti prin rezultatele de la scrutinul din 3 noiembrie. Domnule Oniga?
L. Oniga: E o provocare serioasa. Nu estimam procentele. Nu spunem: dorim 10, 20 sau 30. Ne vom confrunta cu o campanie electorala foarte dura, am venit cu un program-oferta propriu, dar va asigur ca pragul electoral nu este o obsesie, nu ne creeaza probleme si nu fac parte acum din staff-ul electoral ca mercenar. Eu sunt pus acum intr-o situatie foarte convenabila, pentru ca fac ceea ce imi place; am de sustinut un program in care cred, de asemenea, un candidat la presedintie in care cred. Si va spun de ce cred: pentru ca eu personal asteptam din 92 un candidat care sa nu fie un “fost”.
S. Andon: Eu conduc o agentie unde lucrez si cu unele rezultate confidentiale si chiar din aceasta pozitie va spun ca nici macar in straturile cele mai secrete nu pot considera ca un pronostic facut acum ar fi serios. Premisele se schimba atat de repede …
A Severin: Pronosticuri nu fac, macar pentru faptul ca sunt parte in aceasta pozitie; eventual, pot sa formulez obiective care mi se par realiste. in ceea ce priveste U.S.D., cred ca trebuie sa obtina un scor electoral care o va plasa intr-o pozitie cheie in formarea viitoarei majoritati parlamentare si in formarea viitorului guvern, iar, referindu-ne numai la alegerile din 3 noiembrie, obiectivul nostru este ca dl Roman sa treaca prin aceste alegeri ca sa ajunga in turul 2.
 

<< ADDENDA - Aliante in campanie (19 aug 1996) ||| ADDENDA - Radu Campeanu >>
| | Citiri: 3060 |

 
Copyright © 2005 - 2016 - Editura AlegRO