Carte/Capitol/Subcapitol:
Toate partidele isi fac un titlu de glorie ...
Toate partidele isi fac un titlu de glorie din promisiunile de imbunatatire a mediului economic! |
INVITATI: Dan Cristescu (presedinte ACRO), Dan Mihoc (presedinte CASTROL ROMANIA), Gelu Tofan (presedinte TOFAN GRUP) |
22 AUGUST 1996 |
Octavian Andronic: Buna-seara, stimati telespectatori si bun-gasit la o noua emisiune din ciclul “Turneul Candidatilor”, serial organizat de Antena 1, Libertatea, Jurnalul National si Promotion Company, destinat cunoasterii cat mai complete a ofertei electorale de catre cei care vor fi chemati la urne la 3 noiembrie. Editia de astazi urmareste sa raspunda unor intrebari hotaratoare: in ce masura in peisajul politic si social al Romaniei de astazi clasa oamenilor de afaceri s-a instalat ca o entitate de sine statatoare; in ce masura oferta politica actuala raspunde nevoilor acestor categorii ce poate fi caracterizata ca un autentic motor al societatii; cat de mult corespunde realitatea momentului optiunilor ei? Am invitat in studio trei reputati oameni de afaceri, in a caror activitate curenta, politica nu constituie - si nici nu e nevoie sa constituie - un reper. Nu sunt angajati politic, dar sunt in cea mai mare masura angajati in dezvoltarea si perfectionarea sectorului particular. Sunt oameni de initiativa care si-au asumat riscurile actiunii pe cont propriu, care dau salarii unui numar considerabil de angajati si varsa la bugetul statului sume importante sub forma de impozite si taxe. Domniile lor sunt contribuabili de prima mana, calitate in care au dreptul si datoria sa-si exprime puncte de vedere si sa ceara formatiunilor politice existente sa raspunda acestor solicitari. Am sa-i prezint in ordine alfabetica: dl Dan Cristescu, presedintele Grupului de firme de constructii ACRO, dl Dan Ghe. Mihoc, presedintele S.C. CASTROL ROMaNIA si dl Gelu Tofan, presedintele TOFAN GRUP. Dincolo de activitatile lor curente, profesionale, toti trei sunt sponsori si sustinatori autorizati ai activitatilor culturale si sportive. Domnul Tofan este mare iubitor de teatru si de spectacole, in general; dl Cristescu - un pasionat al baschetului, fiind si managerul echipei ACRO din Divizia Nationala; iar dl Mihoc, cum era si normal, este un sustinator convins al sporturilor cu motor. Aceste prezentari fiind facute, va propun, stimati oaspeti, sa trecem la unul dintre subiectele propriu-zise ale emisiunii noastre de astazi. Care considerati ca este locul actual al omului de afaceri in structura societatii romanesti? Ce prieteni si ce neprieteni are el?
Gelu Tofan: Dupa parerea mea, locul omului de afaceri in ziua de astazi cred ca este greu de definit s-au pozitia pe care as acorda-o eu cred ca nu corespunde unui consens. Cert este ca el trebuie sa se constituie intr-un exemplu pozitiv, un exemplu care sa constituie si pentru oameni, in general, o tinta pe care ei vor sa o atinga odata si odata. Ma refer la nivelul de trai pe care il are un om de afaceri, cat si la bunastarea de care se bucura.
Octavian Andronic: Ca si la obligatiile pe care le are…
Gelu Tofan: Sigur pentru ca, de obicei, lumea se uita la ce masina are un om de afaceri, la ce casa are, dar uita sa se gandeasca ca acest om munceste cate 12-14 ore pe zi, sapte zile pe saptamana. Eu, de exemplu, de sase ani de zile nu am avut concediu. Eu il vad pe omul de afaceri ca pe un soi de locomotiva a societatii.
Octavian Andronic: Dle Mihoc, dvs. cum va simtiti in pielea omului de afaceri?
Dan Mihoc: Interesant este, dle Andronic, ca noi cei de fata ne-am cunoscut abia aici, dar constat ca exista un fluid care circula. Consider ca trebuie sa aiba loc si o ruptura, care incepuse sa se manifeste cat de cat, o desprindere de ideea asta veche ca omul de afaceri este un exploatator. in fond, sa vedem ce este un om de afaceri? in primul rand, este acel om care isi asuma riscurile de a da de munca unui grup de oameni. in clipa aceea, acel om de afaceri nu-si poarta numai grija lui, ci a intregului grup de salariati pe care il are. in al doilea rand, daca fiecare salariat are un program de 6, 8, 10 ore, nu cred ca exista om de afaceri care sa se laude ca a muncit sub 12, 14 ore pe zi. Si ziua aceasta repetata de sapte ori pe saptamana. Un alt aspect este ca omul de afaceri este acela care tot timpul trebuie sa gandeasca, sa aibe initiative, sa se fereasca de rutina si sa gaseasca solutii.
Gelu Tofan: La un moment dat, trebuie sa-si asume singur niste responsabilitati.
Dan Mihoc: Eu nu stiu ce avantaje are un om de afaceri intr-o societate pe care o conduce daca merge cu un anumit tip de masina in loc de altul. Tipul acela de masina este, odata, pentru reprezentarea societatii, apoi pentru a-i asigura conditii de securitate cand se deplaseaza. Nu inseamna acum ca daca nu merge cu Dacia 1400 nu este cu noi, nu este atasat. Aceasta face sa aiba loc si niste modificari in evolutia asta. Sunt prietenii pe care ii pierzi, ii pierzi pentru ca nu mai ai timp. Daca inainte lucrai cu un program fix, era altceva. Acum esti atat de aglomerat si de prins, incat nu mai ai timp. Chiar si pentru prieteni din facultate, din copilarie nu mai ai timp si atunci ei percep acest aspect ca pe o infumurare, ca pe o distantare, situatie cu totul nereala. Si sunt foarte putini cei care percep ca toata aceasta atitudine se datoreaza incarcarii de raspundere si obligatiile care stau in calea ta. Exista un pericol mare cu tendinta asta: asta s-a imbuibat si daca nu sta la etajul 9, daca nu merge cu Dacia nu e de-al nostru! Eu cred ca e foarte “de-al nostru” atata timp cat acest “amarat” de om de afaceri poate sa asigure, cel putin doua locuri de munca. Degreveaza statul de o serie de obligatii si prin activitatea lui si prin darile pe care le plateste, asigura atat locul acela, cat si alte obligatii.
Octavian Andronic: Dle Cristescu, dvs. ati avut un rol destul de comod, intr-o antrepriza de stat. Ati renuntat la el pentru a intra in aceasta “piesa”. De ce ati facut-o?
Dan Cristescu: Dupa cum au spus distinsii mei colegi, in special din punct de vedere financiar. Ne permite sa avem o masina buna, o casa buna, un concediu in strainatate. As vrea sa ating putin problema ce inseamna sa fii om de afaceri. Eu nu sunt un om de afaceri, deocamdata. Sunt constructor. Si din constructii se castiga foarte bine. Afacere ar fi ca din beneficiul meu sa bag un miliard intr-o zi si sa-si iasa a doua zi doua. Atunci as fi un om de afaceri linistit care sa stea acasa si sa astepte banii.
Octavian Andronic: Pana atunci sunteti numai manager.
Dan Cristescu: Da, sunt numai manager. Si fac ceea ce am facut toata viata: constructii. Macar inainte aveam obligatia sa construim foarte repede, sa aducem banii; acum ne obligam noi sa facem acelasi lucru dar numai si numai pentru noi, pentru actionari. Ca sa va raspund la intrebare, cand a aparut legea privatizarii in 1990, acel Guvern, bun-prost, fiecare isi spune parerea lui. Am citit legea foarte bine. Am plecat patru insi, acum suntem in medie 1000. Afacerea este foarte mare si executam toate soiurile de constructii. Sa va raspund la intrebare: care este rolul nostru? Este foarte greu de spus. Deocamdata noi suntem niste persoane disciplinate, care respectam legile statului, platim impozite, aceste cifre ridicandu-se la miliarde. Apoi suntem obligati sa asiguram niste conditii bune de trai. Eu personal pot sa va spun ca mi-am facut un calcul, in ultimii ani, castigul este intre 3000 si 5000 de dolari. Pentru Romania este un castig enorm de mare. Dar pentru un salariu in Europa de Vest este destul de modest. Faptul ca am investit in diferite terenuri pentru obiectivele grupului, da. Blocul nostru poate dura si trei ani si vine altcineva si il ia. Totusi rolul nostru este un rol dinamic, mobilizator. Eu zic ca economia de piata, privatizarea nu mai pot fi oprite. Cel putin noi care avem obiective in asa ceva suntem obligati sa ne mobilizam din ce in ce mai mult.
Octavian Andronic: Nici una din firmele dvs. - de fapt, acesta a fost si criteriul de a va invita - nu a fost implicata in vreun scandal. Nu sunteti cateodata “gelosi” pe colegii dvs. care si-au facut un obicei in a nu respecta nici legea, nici principiile si care au adunat mult mai multi bani decat ati facut-o dvs.?
Gelu Tofan: Eu personal nu vad de ce m-as bucura. Poti sa fii pe prima pagina a ziarelor, sa fii la “Stiri”, dar asta iti ia si mult timp ca nu stii cum o sa se rezolve problema de care poti fi acuzat. Dupa parerea mea, dupa cum spunea si dl Cristescu, noi trebuie sa fim disciplinati. Sa bagam astazi un miliard, peste o saptamana sa avem un miliard o suta s.a.m.d. Asta trebuie sa fie ceea ce trebuie sa urmarim.
Octavian Andronic: Dle Mihoc, nu credeti ca sistemul de supraveghere a functionat foarte prost, acesta fiind si motivul care a permis sa existe atatea posibilitati de ocolire a legii si sa genereze toate scandalurile care au aruncat, in general, o lumina defavorabila asupra mediilor de afaceri? Pentru ca, dupa cateva exemple de acest gen, omul obisnuit spune ca toti sunt o apa si-un pamant…
Dan Mihoc: Un om de afaceri, ca sa poata duce o activitate normala, trebuie sa fie foarte bine informat. E un aspect pe care nu l-am discutat deloc aici. Un om de afaceri ca sa aiba succes, valoarea pe care trebuie sa o aiba este informatia. Deci trebuie sa citesti si presa ca sa vezi ce se intampla in jurul tau. Revenind la intrebarea dvs. - pentru ca citesc ziarele, nu numai pe al dvs. ci si altele - s-au vehiculat tot felul de nume. Din ce cunosc eu nu am intalnit o situatie in care unul din ei sa fie invidios pe altul ca a facut nu stiu ce. Din contra, acestia inseamna un mic grup care nu este reprezentativ pentru lumea afacerilor din Romania si care nu fac altceva decat ca, prin nazdravaniile pe care le fac, sa aduca un impact negativ in marea masa in ceea ce priveste omul de afaceri. A subtiliza un camion de tigari pe sub vama, aia e o chestie... Nu sunt chestiuni de afaceri sau de conducere, incadrarea unei afaceri pe o anumita linie care sa-i aduca succes. Asta este! Sunt niste acte de banditism care au efect catastrofal si asupra dlui Cristescu si asupra dlui Tofan si asupra mea, iar atunci cand mergi pe strada auzi: “astia-s aia!” Dar cred ca in timp se vor aseza lucrurile. Acum, nici noi nu trebuie sa trecem in partea cealalta sa spunem ca Romania este patria jafurilor, nenorocirilor. Fenomenul e mai larg, nu caracterizeaza doar Romania. Noi intalnim tot felul de parteneri de afaceri care isi fac o imagine. Sa dau un exemplu. in Germania, acum vreo doi ani, a fost un mare miliardar, dr. Schneider care intr-o noapte a disparut si a lasat o gaura de cateva miliarde de marci. Eu nu cred ca dl Cristescu s-a gandit vreodata sa spuna ca sectorul de constructii din Germania este vreun sector de banditi sau altceva. Sunt niste situatii generate si de multimea de acte normative si dinamica modificarii legislatiei, fapt care nu este la indemana functionarului public sa fie... Atunci, dintr-o anumita scapare se creeaza premisa. Iar cine e pornit sa faca rau, va face oricum. Aduceti-va aminte, inainte de Revolutie, cine nu mai suporta, oricum, pleca. Putea sa stea Ceausescu cu sapte cordoane. El daca vroia, pleca. Numai ca ala mergea spre libertate, sa se dezvolte, sa se afirme. astia merg in sensul rau. Libertatea asta este inteleasa in sensul rau. Am vazut si eu pe unde am umblat. Poti sa vorbesti, poti sa spui ce gandesti, insa absolut fiecare miscare este prinsa intr-o litera, intr-un articol si oamenii totul respecta constient si viata se desfasoara normal. Oricum, nu mai este situatia de dupa Revolutie cand “teparii” astia… S-au subtiat randurile. Concluzia: niciodata nici prin gand nu mi-a trecut sa ma simt frustrat ca cutare face mai mult sau… Chiar ma bucur, ca intr-o tara in care apar mai multi oameni de afaceri prosperi este mai bine pentru tara.
Octavian Andronic: Folosind un termen generic, o tara cu mai multi oameni bogati este cu atat mai bogata. Noi am trait acest paradox. Am fost o tara bogata cu oameni saraci. Dle Cristescu, in ce masura credeti ca incapacitatea de a aplica legea a generat scurt-circuitele de acest gen?
Dan Cristescu: Acesti “tepari” mie imi dau un sentiment de alerta personala. O sa fiu mult mai atent in ceea ce fac, in ceea ce intreprind, iarasi faptul ca am discutat cu multi oameni politici, sefi de partide - nu fac parte din nici un partid - totusi lumina nu este din partea Opozitiei. Ceea ce se intampla, eu zic ca trebuie foarte repede corijat. Si presa are o mare raspundere. Libertatea in mass-media este incredibil de mare. Hai sa luam si raul si bunul. Sunt oameni si oameni de afaceri. Acum s-au deschis toate usile, nu te apara absolut nimeni, tu iti duci crucea. Vizavi de colegii nostri de la stat, mai au o sansa cu F.P.S.-ul, cu Guvernul. De aceea, ghidul acesta legislativ nu zic ca este un ghid legislativ pentru ca mai sunt multe gauri. Si trec direct la ceea ce ma priveste. Nu ma deranjeaza faptul ca platesc impozit, daca din beneficiul meu se face o fabrica de beton, sau de tamplarie. Sunt de acord sa platesc impozit. Mi-am luat BMW, vreau sa-mi iau iaht. Daca din beneficiul nostru dorim sa investim mai departe, aici este poate una din cele mai mari gauri legislative. Mi se pare foarte mare impozitul pe salarii. Toata lumea discuta de nivelul de trai. Eu doresc foarte mult sa dau 2 - 2 500 000 salariu. Cu un salariu din acesta un om poate trai normal, poate sa mearga si in concediu. Dar cum sa-i dau trei milioane daca dau suta la suta statului? Atunci, cel putin, am gasit solutia: dau din dividentele mele si ale actionarilor. E legal, dar nu mi se pare normal.
Octavian Andronic: Stimati invitati, cat de prezenta este, in opinia dvs., in preocuparile partidelor, tematica intereselor clasei medii pe care o reprezentati?
Gelu Tofan: Cel putin public toti declara ca sprijina interesul oamenilor de afaceri. Daca luati de la extrema stanga pana la cea dreapta, absolut toate partidele isi fac un titlu de glorie in a promite si a scoate in evidenta propunerile pe care vor sa le faca ei si sa le sustina in Parlament pentru a imbunatati si climatul de afaceri si mediul economic romanesc. Numai ca, pana una alta, sunt multe probleme de rezolvat. Probabil ca si graba mare in a concepe sistemul legislativ care sa favorizeze… Normal, nu s-au putut gandi la toate problemele. Eu personal vreau sa sustin acele grupari politice care sa incurajeze inititiva privata si, in general, mediul de afaceri sanatos.
Dan Mihoc: N-as avea prea multe de adaugat din cauza ca nu vad un partid politic care sa nu-si faca un capitol in doctrina in care sa nu se refere la incurajarea initiativei particulare. insa, aici este vazand si facand. De la carte la practica… La teorie stam bine. Si practica a inceput sa se imbunatateasca. E greu de spus cine incurajeaza mai mult pe cine.
Octavian Andronic: Puterea sau formatiunile politice care s-au aflat la putere, care dintre ele vi se pare ca este mai atenta, mai preocupata de acest lucru?
Dan Mihoc: Toate sunt. Pentru mine e dificil de spus ca una e preocupata mai mult decat alta.
Octavian Andronic: in mod normal mie mi se pare ca partidele de nuanta liberala ar trebui sa fie cele mai apropiate de acest aspect.
Dan Mihoc: Normal ar fi, pentru ca asta e doctrina lor, sa incurajeze, dar nici partidele de alta nuanta nu se indeparteaza de incurajarea asta.
Dan Cristescu: Nu fac politica, dar sunt de parere ca Partidul Democrat are cele mai importante linii in ce priveste dezvoltarea economiei de piata. Asa si doctrina Partidului Socialist este pentru o economie de piata, dar in spate nu poti sa-ti dai seama exact ce sta. P.N.t.-ul, prin conceptul lor, este normal si obligatoriu sa militeze pentru salvarea tarii. Nici aici nu pot sa spun ca ar excela. Dorinta noastra este ca partidele politice pe care le vrem noi sau cele care ies sa continue motorul dezvoltarii economiei de piata, sa avem o liniste bugetara, legislativa, fiscala. Concluzia este ca doctrinele se apropie.
Octavian Andronic: Dle Cristescu, ati anticipat urmatoarea mea intrebare care se referea la relatia dintre economic si politic. Dupa parerea dvs., un om de afaceri, un antreprenor, un manager, poate sa-si vada linistit de treaba, facand abstractie de tabloul politic care il inconjoara?
Dan Cristescu: Dupa parerea mea, nu cred ca poate sa-si vada linistit de treaba pentru ca tot te lovesti de oamenii politici. Un om de afaceri trebuie sa aiba relatii bune cu oamenii politici importanti ai momentului. E o parere pur personala.
Dan Mihoc: Nu se poate ca sa desfasori o activitate economica sa spui ca te introduci in aceasta carapace, insa consideram ca trebuie sa ai niste relatii corecte cu varfurile tocmai pentru a fi informat asupra intentiilor politice pe care le au dumnealor ca sa poti sa-ti coordonezi activitatea.
Dan Cristescu: Categoric ca trebuie sa existe o legatura intre noi si politica. Trebuie sa fi in mijloc, sa raspunzi la majoritatea oamenilor politici prin sponsorizari, actiuni umanitare, iar ca sa te inchizi intr-o carapace inseamna ca esti total absent in ceea ce exista si va urma in tara ta.
Octavian Andronic: Ar insemna sa ne ascundem dupa deget sa nu recunoastem ca o mare parte a interesului pe care formatiunile politice il manifesta fata de cercurile oamenilor de afaceri, tine si de posibilitatea ca aceste cercuri sa sustina, din punct de vedere material, eforturile acestor partide. Ati decelat o mai mare disponibilitate din partea formatiunilor politice care sa depaseasca acest interes de moment? Sigur ca vine campania electorala, propaganda electorala costa. Se va face, in continuare, apel la majoritatea persoanelor, institutiilor care vor avea aceste posibilitati. Dar, dincolo de aceste contributii, ce urmeaza?
Gelu Tofan: Eu personal alt interes nu am observat, dupa cum am spus. O sa sustin acei oameni politici care cred eu ca imi reprezinta cel mai bine interesele. Fiscalitate redusa, avantaje pentru investitii, avantaje pentru crearea locurilor de munca. Care formatiune se angajeaza si promite sa rezolve aceste probleme eu ii acord sprijinul meu neconditionat. Ca raspuns la intrebarea dvs., eu alt interes la oamenii politici nu am avut. Cum a fost cazul Santca. Sa mi se puna conditii, nu. A fost un dialog civilizat. Chiar am fost invitat de catre diverse partide la discutii, sa vada o reactie, sa stie cum isi vor dimensiona si ei de aici incolo politica. Din punctul asta de vedere nu dau nume, dar dupa parerea mea, se merge inspre bine. Oamenii politici au inceput sa tina cont de oamenii de afaceri, de cum gandesc ei, doar ca se merge cam incet. Singurul repros care il am.
Dan Mihoc: Si au si o posibilitate concreta de a cunoaste situatia reala din domeniu. insa, eu in toate discutiile nu am constatat conditionari. Totul se desfasoara la nivelul discutiilor civilizate, de prezentare a unor linii politice. E normal ca in discutiile pe care le au sa incerce sa te convinga sa fii activ si sa apeleze la bunavointa unui manager, la posibilitatile pe care le are acesta, de a sustine activitatea electorala.
Dan Cristescu: Mai concret nu pot sa spun ca un partid anume s-a implicat mai mult in problemele noastre. Cum spunea domnia sa, ne invita la discutii fiindca au tot interesul ca intr-un partid sa fie si oameni care nu au probleme materiale, care sa poate sa dea un sprijin material. Nu vreau sa dau nume, dar cunosc cateva partide care ne-au si cerut parerile. Consider ca aici este un salt al politicului, al mentalitatii. Acum trebuie sa tinem cont si de ei pentru ca ne intereseaza si pe noi ce va fi. Totusi este suflul nostru.
Octavian Andronic: in nici un caz nu v-ar lasa reci perspectiva unui guvern care sa stopeze privatizarea, de pilda.
Dan Cristescu: Si ce o sa se intample? O sa predau ce am facut… Dar este imposibil. Daca punem toti umarul, eu vad lucrurile foarte bine.
Octavian Andronic: V-as propune sa facem un scurt inventar al problematicii care va intereseaza pe dvs. foarte mult. Ati punctat unele lucruri, ca impozitul pe salariu care este mare. Ce alte lucruri ar trebui avute in vedere, de ordin fiscal, legislativ?
Gelu Tofan: Dupa parerea mea, ar trebui ca cineva sa ia o initiativa in a regla raporturile intre societatile comerciale si banci. Una din marile probleme pe care le avem acum o reprezinta platile si decontarile intre societatile comerciale. Bancile au fost mai rapide, in sensul ca s-au constituit intr-o asociatie a bancilor si ei dicteaza regula. Este o dictatura bancara. Sa va dau un exemplu. Ei nu si-au putut face ordine in ograda proprie si atunci au aruncat in curtea societatilor comerciale responsabilitatea. Deci, de exemplu, un cec pe care si-a pus stampila una din banci. Dl Cristescu il rupe si mi-l trimite mie la incasat, dar cand vine inapoi vede ca nu am disponibil. Or, eu imi pun intrebarea: functionarul cand a semnat fila de cec, nu a vazut ca eu nu am disponibil in cont? Asta e o chestiune care depinde de organizarea din interiorul bancii si atunci a pasat responsabilitatea si pierderea la noi. Mie imi deconteaza suma respectiva, se duce prin Banca Nationala, vine la banca mea si toata treaba asta, in cel mai fericit caz, dureaza o saptamana. Ei bine, acesti bani cine ii foloseste o saptamana? Aici ar trebui sa ne unim si noi, societatile comerciale, multi dintre noi suntem actionari la banci. Asta ar fi una din problemele majore, apoi pentru lipsa de lichiditate ar trebui gasita o solutie, fiscalitatea excesiva. Cam astea ar fi problemele cu care ma confrunt eu, ele sunt mai multe.
Dan Mihoc: Problema asta a lichiditatilor care incet-incet ne strange si pe noi de gat si care ne trage in blocajul financiar. Oricat te-ai feri si eu m-am straduit sa stau la distanta de treburile astea, pana la urma, tot am intrat. Lipsa asta majora de lichiditate te atrage, nici nu-ti dai seama cum te atrage. Noi, la ora asta, daca in alte parti poti sa stai de vorba cu un serviciu, nu cu directia generala, cu cei mai mari sefi, urci pe scari pana sus, te duci, stabilesti niste contracte, se realizeaza un depozit vamal de zona libera cu toate drepturile si obligatiile. La noi sunt niste chestii pe care le inteleg, pe de alta parte. O anumita lipsa de viteza care, probabil, in loc sa fie facute intr-un an, doi, vor fi facute in douazeci de ani. Singura problema care se pune este de stabilire a vitezei.
Dan Cristescu: Ce s-a intamplat in ultima perioada, noi care rulam miliarde pe luna, nu ca n-am fost chemati de directorul bancii: hai sa bei cu mine o cafea, dar ti-e teama. Noi facem o lucrare luam banii de la beneficiar, dar, cine stie, banii putem sa nu mai ni-i luam.
Octavian Andronic: Cum s-a intamplat cu cele doua banci.
Dan Cristescu: intamplator, dar numai si numai intamplator eu nu am avut de-a face cu Banca Dacia Felix. S-ar putea ca celelalte banci sa pateasca la fel. Eu mi-as dori ca partidele politice sa bage in Parlament aceasta lege, a garantiei Bancii Nationale, a firmelor cu bonitate unde-si ruleaza banca banii. N-am garantia Bancii Nationale, nu lucrez. Ca firma privata, daca se intampla ceva, mie imi dai inapoi miliardele ca nu am nici o vina. Asta o sustin.
Octavian Andronic: As vrea sa facem trei tururi rapide de incheiere. Pe ce formatiuni politice considerati ca se indreapta interesul dvs. de simplu alegator, ca sa spunem asa?
Gelu Tofan: Eu structural ma simt social-democrat. Probabil spre un partid care se incadreaza in aceasta doctrina.
Dan Mihoc: Eu am fost in tinerete si sportiv, acum om de afaceri, toate aceste activitati te imping spre echilibru. Spre un partid de centru, fara tentatia sa iasa...
Dan Cristescu: Spre Conventie. Dar si eu tind spre un echilibru.
Octavian Andronic: Din evantaiul de candidati care au fost anuntati pana la aceasta ora, care este persoana care credeti ca este potrivita sa raspunda aspiratiilor dvs. vizavi de aceasta institutie?
Gelu Tofan: Eu sa votez cu unul din cei trei care au sanse reale: dl Iliescu, dl Constantinescu si dl Roman. Ramane sa ma hotarasc asupra unuia.
Dan Mihoc: Tot asa, spre unul dintre primii doi.
Dan Cristescu: Mi-as dori sa iasa Iliescu si sa castige parlamentarele Conventia.
Octavian Andronic: De ce asa?
Dan Cristescu: Pentru ca asa vad o liniste, o stabilitate.
Octavian Andronic: O ultima intrebare: de ce nu ati intrat, pana acum, activ in politica, asa cum au facut-o nu putini dintre colegii dvs.?
Gelu Tofan: Eu consider ca nu am talent, nu ma pricep. in 1990 cand am avut sansa sa aleg ceva, am spus ca trebuie sa-mi fac o afacere a mea si de atunci mi-am promis sa nu intru direct in politica.
Dan Mihoc: Exact cum spuneam, cu “teparii” astia… Nu se poate merge la infinit asa.
Octavian Andronic: Vor trebui sa se formeze niste criterii…
Dan Mihoc: Va trebui sa se formeze o clasa politica solida care sa faca politica. Noi sa ne instarim, sa trecem de la faza aceasta de a conduce societati, sa fim cat mai multi oameni de afaceri si asta e tendinta. Eu daca simt ca nu am chemare, nu ma duc sa pierd timp intr-un domeniu care nu ma atrage.
Dan Cristescu: Nu am facut parte niciodata dintr-o conducere de partid. Dar tin minte ca fiind tot timpul pe santier, eu citeam ziarul, ma uitam la muncitorii care dupa 12 ore ieseau, se spalau, se imbracau si am spus ca dupa 1990 nu mai pot sa suport asa ceva. asta este un motiv, si al doilea ar fi ca menirea mea este sa fiu manager, nici nu stiu sa fac politica. Parerea mea este ca trebuie sa te nasti pentru asa ceva, sa faci o scoala.
Octavian Andronic: Este intr-adevar o meserie. Dar va trebui sa mai asteptam pana cand in aceasta categorie vor functiona exclusiv profesionisti. Stimati invitati, nu-mi ramane decat sa va multumesc pentru bunavointa de a-mi accepta invitatia. Sunt convins ca discutia a interesat si a fost urmarita cu interes de catre telespectatori. Va multumesc si asteptam cu interes momentul 3 noiembrie.
<< Preliminarii - Nici o personalitate politica ...
|||
Preliminarii - Intr-o campanie electorala seful echipei ... >>
|
| Citiri: 5875
|