Mihai ERBASU:
(24 mai 1996)

"Sunt singurul care am lucrat pentru Bucuresti 25 de ani"

O.Andronic: Buna-seara, stimati telespectatori! Penultima intalnire "neoficiala" din aceasta saptamana, il are ca invitat pe dl Mihai Erbasu, candidat din partea Partidului Socialist al Muncii la functia de Primar General al Capitalei. Domnia sa face parte din primul esalon al candidatilor care se confrunta de aproape trei saptamani incoace pe toate canalele mass-media. O sa incercam impreuna sa deslusim cu un plus de acuratete cateva dintre particularitatile programului pe care dansul il propune bucurestenilor. In C.V.-ul pe care ni l-ati oferit, spuneti, in dreptul optiunilor politice: fost membru UTC si PCR; in prezent, membru P.S.M. Sa incepem cu o chestiune de fond: care sunt, dupa parerea dvs. domeniile in care statul trebuie sa-si pastreze forma de proprietate si de ce?
M.Erbasu: Statul trebuie sa-si pastreze forma de proprietate in domeniul de aparare si domeniul national. Adica, ma refer la industria de armament si la resursele naturale ale Romaniei. Dar al doilea sector este cel social si acest sector ma intereseaza cel mai mult la nivelul Capitalei unde eu sper sa fiu Primar General. De ce spun ca ma intereseaza? Acele regii care dau posibilitatea de protectie sociala - si ma refer la Regia de apa si canal, termoficarea, in domeniul drumurilor si al salubritatii - se pot, dar cu o pondere mai mica decat se preconizeaza in alte programe. Ce nu se poate privatiza este transportul in comun.
O.Andronic: De ce credeti ca nu se poate privatiza?
M.Erbasu: Datorita faptului ca trebuie sa asiguram facilitatile necesare cu un castig la limita supravietuirii. In momentul in care noi privatizam aceste regii, nu putem sa avem un control ca sa putem asigura anumite facilitati acestor oameni.
O.Andronic: Anumite zone, totusi, n-ar putea fi supuse unor astfel de proceduri? Exista zone unde ITB-ul nu mai face fata. Din "n" motive, intre care siguranta si protectia acestor mijloace. Aici s-ar putea face simtita o initiativa privata, care ar proteja altfel patrimoniul pe care il are si necesitatile lui.
M.Erbasu: Revin la ideea mea si la ideea Partidului Socialist: transportul in comun trebuie sa asigure transportul oamenilor care nu au posibilitati materiale. In Bucuresti cred ca sunt peste 60- 70 la suta cei care au castiguri mici. Deci, se poate si exista sa fie si un transport comun privat. Cei care au posibilitatea sa circule in masini de lux vor plati mai mult.
O.Andronic: Dvs. ati putea fi considerat un reprezentant al noului sistem. Inca din '90 ati facut pasul cel mare, ati infiintat o antrepriza de constructii care la aceasta ora are o cifra de afaceri impresionanta si un numar mare de angajati. Peste o mie daca nu ma insel. Cum lucreaza acesti oameni la patron? Ce s-a schimbat in viata lor fata de ceea ce faceau inainte?
M.Erbasu: Eu cand am infiintat aceasta societate nu aveam o experienta nemaipomenita ca sa infiintez societati si sa le organizez dupa un anumit model. Si, de la inceput, am organizat societatea in asa fel incat sa respect legile in vigoare la data respectiva si sa asigur munca unor oameni. Am reusit datorita faptului ca, de la inceput, m-am bazat pe munca mea si a oamenilor cu care am pornit, si, intotdeauna am avut in jurul meu specialisti, pornind de la muncitorii, inginerii si directorii pe care i-am luat cu mine. Am avut, deci, in jurul meu specialisti si in domeniul tehnic, economic, juridic pentru ca o singura persoana nu se poate pricepe la toate astea. Si, discutand si dezbatand toate aspectele, am reusit sa fac acest lucru, cu acte-n regula. Am trecut prin perioade grele, am sa va spun ca nu se pot evita multe probleme intr-o economie ca a noastra de astazi, care nu e nici capitalista, nici socialista si trebuie sa preiei anumite etape, in special inflatia, apoi a aparut concurenta care este destul de mare si datorita acestor lucruri trebuie sa ai oameni foarte bine pregatiti. Eu m-am bazat pe o societate productiva, din cauza ca am observat ca absoarbe foarte multa mana de lucru si astfel am rezolvat o problema sociala -a somajului- intr-o perioada in care multe societati dau afara.
O.Andronic: Ce s-a schimbat in viata omului Mihai Erbasu din momentul in care nu a mai fost director la ICED, si a devenit patron la S.C. Erbasu?
M.Erbasu: Si inainte si dupa, am muncit foarte mult. Dupa ce am terminat facultatea, din 1972 si pana in 1989, ca inginer pe santier si apoi ca director, am muncit de dimineata pana seara. Deci, fiind invatat cu acest program non-stop si dupa Revolutie munceam de dimineata pana seara. La noi si un patron, la fel ca un director care era in fata in anii '85 - trebuie sa nu munceasca doar opt ore, ca sa realizeze ceva, cat si colaboratorii la fel. Ca sa poti realiza ceva, ca om de afaceri, mai ales in perioada aceasta, trebuie sa muncesti foarte mult, sa fii corect pentru ca mai devreme sau mai tarziu tot vei fi descoperit daca faci o gafa, trebuie sa ai curaj si sa mai ai si putin noroc.
O.Andronic: Dvs. ati avut noroc?
M.Erbasu: Eu cred ca pana acum am avut noroc. Si inca un lucru care nu trebuie neglijat: trebuie sa ai o familie care te intelege.
O.Andronic: Este si unul dintre sloganele dvs. electorale - ideea de familie. Deci, inteleg ca, de fapt, unica schimbare este schimbarea in forma de proprietate si a celui care isi asuma riscul. Daca inainte de 1989 riscul era al statului, acum va riscati propriile interese.
M.Erbasu: Depinde foarte mult ce caracter ai. Cum spuneti dvs. schimbarea nu este totusi numai forma de proprietate, ci depinde foarte mult si de caracterul omului. Fiindca de data asta esti liber, faci ce vrei tu. Inainte aveai pe cineva care te presa tot timpul si iti era teama. Unii din noi simt nevoia sa fie dirijati din nou.
O.Andronic: Inteleg ca cei 1 000 de salariati se vor numara in primele esaloane ale celor care va vor vota la 2 iunie. Aveti motive sa credeti ca nu o vor face?
M.Erbasu: Cred ca toti cei care m-au cunoscut direct ma vor vota.
O.Andronic: Am inteles ca nu exista sindicat la S.C. Erbasu. De ce?
M.Erbasu: Nu au simtit nevoia sa faca sindicat, eu le-as da voie sa formeze sindicat si chiar le sugerez sa faca acest lucru. Ar fi si mult mai usor sa discut cu cativa reprezentanti decat cu fiecare in parte.
O.Andronic: In aceasta perioada Bucurestiului se confrunta cu aproape un milion de oameni care vor sa munceasca si nu pot. Este reala, dupa parerea dvs. aceasta cifra, este presiunea somajului suficient de mare ca sa ne duca cu gandul la realitatea unui fenomen?
M.Erbasu: Daca vreti sa va dau un raspuns sincer, din discutiile mele directe cu oamenii, ca patron, acest milion nu este chiar real. Foarte multi s-au angajat temporar sau au alte mijloace sa-si castige existenta. Dar cresterea aceasta este foarte mare si ne confruntam cu persoane care sunt in somaj si nu vor sa se angajeze. Deci, aici trebuie schimbata mentalitatea omului pentru munca.
O.Andronic: Care sunt solutiile de rezolvare si, in mod particular, cum va ganditi dvs. sa rezolvati aceasta problema in calitate de Primar General?
M.Erbasu: In primul rand, Partidul Socialist al Muncii nu a considerat industria ca pe un morman de fiare vechi. Si cred ca si cei care au caracterizat-o in acest fel astazi si-au schimbat parerea. In ultimele saptamani, cat am umblat si am luat contact cu directorii acestor societati, am constatat ca unele societati unde MEBO s-a implicat sunt rentabile si ne-am marit increderea ca economia se poate redresa intr-un timp mai scurt decat credeam inainte. Sunt societati in care sindicatele si conducerea gandesc si regleaza impreuna si dovada ca si salariile sunt mai bune. Conteaza foarte mult cine o conduce. O mare greseala care s-a facut dupa 1989 a fost ca foarte multi muncitori si-au indepartat anumiti conducatori, care erau foarte buni.
O.Andronic: Totusi, in 1990 lucrurile nu erau deloc clare si nu se putea banui ca sectorul privat va avea sanse reale de progres.
M.Erbasu. Vreau sa va spun ca noi, cei care am pornit in 1990, suntem fondatorii privatizarii. Si cei care am reusit, cat si cei care nu au reusit si o duc greu astazi, societatea trebuie sa ii primeasca. Pentru ca imaginea in afara noi am dat-o. Astazi, foarte multi considera ca acea societate privata este formata din oameni care s-au imbogatit furand. Dar eu sunt un exemplu - si ca mine sunt multi altii - care m-am bazat numai pe corectitudine si respectand legea. Au mai fost si unii care au pornit nu cu ganduri curate, dar din cauza asta suferim foarte mult cand suntem bagati toti in acceeasi oala.
O.Andronic: Cum va simtiti in pielea unui om bogat? Care este parametrul care va da din aceasta cauza o multumire reala?
M.Erbasu: Eu ma consider un om normal, nu unul extraordinar de bogat. Prin munca cinstita sunt putini. In primul rand ca sa pot asigura salariile la 1000 de oameni trebuie sa mentin societatea la un anumit nivel. Si atunci majoritatea profitului aici ramane, in societate.
O.Andronic: Cred ca in mintea multor oameni, ideea de a fi bogat inseamna faptul de a manca cat vrei, de a dormi cat vrei...
M.Erbasu: O societate este bogata cu atat mai mult cu cat ai mai multe societati care aduc un profit mare si oameni bogati. In ce sens? Oameni care castiga, indiferent ca sunt patroni sau angajati, suficient de mult ca sa poata trai bine. Degradarea umana este conditionata, in primul rand de lipsurile materiale. Dar din punct de vedere material noi o ducem din ce in ce mai rau.
O.Andronic: Care credeti ca sunt calitatile personale care va indreptatesc sa aspirati la aceasta functie? De ce credeti ca puteti fi un primar mai bun decat ceilalti?
M.Erbasu: Din punct de vedere profesional, prin faptul ca nu vorbesc prea mult, fata de contracandidatii mei sunt cel mai bun. In al doilea rand sunt singurul care am lucrat pentru Bucuresti 25 de ani. Cand aud cate un contracandidat care vorbeste despre retelele de apa ale Bucurestiului eu ma intreb: oare cei care il asculta, il cred? Sau alt contracandidat care vine si promite ca impreuna cu partidul vrea sa faca un anumit lucru in domeniul respectiv, eu l-as intreba de ce nu a aplicat pana acum in practica ceea ce a promis? De ce cred ca sunt mai bun decat ceilalti? Am o familie care nu-mi creaza probleme si ma ajuta, cunosc Bucurestiul asa cum imi cunosc familia si societatea, eu am dovedit si inainte si acum ca pot sa conduc la nivel mare si unitati foarte mari si puternice, apoi iubesc foarte mult Bucurestiul pentru ca aici am muncit 30 de ani si apoi este inca un lucru care m-a facut sa candidez: totul in Bucuresti se poate salva daca vrem. Multi au fost surprinsi cand am spus ca nu e totul sa faci 120 00 de apartamente cu caracter social, pentru oamenii cu venituri mici, in special pentru tineri, dupa ce am luat contact cu foarte multi oameni si cu societatile de pe teritoriul orasului Bucuresti si am ajuns la concluzia ca eu pot sa le realizez si am si bani. Iar problema apei, a termoficarii pentru mine nu se mai ia in considerare. Asta garantez ca le voi asigura fara nici o problema. Dar trebuie sa stii sa le faci si cu bani putini.
O.Andronic: Functia de primar nu este o functie singulara, deci este greu de presupus ca un om poate sa regleze totul. Este vorba de echipa. Pe ce criterii va veti alege oamenii?
M.Erbasu: Eu nu voi da nici un functionar afara, indiferent de optiunea lui politica. Daca omul este bun lucrez cu el si colaborez cu el, in continuare. Dar cei care nu se tin de treaba si nu vor sa fie corecti, atunci vom forma un staff cu care Executivul sa-si poata duce la indeplinire mandatul. Dar de baza este si felul cum primarul colaboreaza cu oamenii si cu consilierii.
O.Andronic: Cat la suta un primar trebuie sa fie manager, si cat la suta trebuie sa fie om politic si de ce?
M.Erbasu: El trebuie sa fie un bun gospodar. Dar trebuie sa fie si un om politic. De exemplu, un primar care are un program bazat pe o ideologie liberala va aplica in practica principiile doctrinei respective, asa cum un primar socialist va aplica in practica doctrina socialista, cu un caracter social. Chiar in societatea mea aplic probleme cu caracter social. La mine nu se sfiesc oamenii sa vina si imi cer ajutor in bani cand au vreun necaz in familie si ei nu se sfiesc sa vina la mine. Apoi, ajutorul acordat unor fundatii, din putinul care a existat le-am oferit cat am putut.
O.Andronic: Profilul viitorului primar trebuie sa fie foarte echilibrat: intre calitatile lui manageriale si optiunea politica si modul in care o aplica.
M.Erbasu: Patru ani a fost la conducere Conventia Democratica. Daca iei Conventia in sine, ideile ei sunt nobile. Avandu-l, insa, pe dl Halaicu nu inteleg cum au aplicat aceste idei ca nu se vede. Un conducator, chiar si la trei oameni, daca nu se gandeste la acei oameni nu are ce cauta in fruntea lor. Daca tu castigi un milion, sa le asiguri si lor incat sa aiba cu ce isi trimite copiii la scoala, sa nu aiba grija zilei de maine ca sa poata produce mai mult si bine. Daca nu ai grija de acesti oameni ca sa-i degrevezi de grija materiala, societatea nu poate progresa.
O.Andronic: Spuneti in programul dvs. ca sfarsitul mandatului Administratiei Locale a Capitalei va coincide cu trecerea in mileniul urmator. Acest lucru are o mare importanta in istoria omenirii. Sunt suficienti acesti patru ani pentru a pregati Bucurestiul pentru aceasta intalnire?
M.Erbasu: In urmatorii patru ani se poate realiza un singur lucru: ca Bucurestiul sa nu mai aiba gropi, sa fi asigurata apa rece si calda, parcuri in care oamenii se pot plimba si cat de cat sa fie asigurata o protectie a omului cand iese din casa. Dar ca Bucurestiul sa arate ca o capitala occidentala, dupa mine, in cei patru ani se pot pune bazele demararii unor proiecte edilitare, unor proiecte cu caracter social in care sa existe o comunicare perfecta, intre societatile de pe teritoriul Bucurestiului, fie cu capital de stat, fie privat. Si rezultatele se vor vedea imediat, dar realizarea definitiva se va rezolva mai tarziu.
O.Andronic: Am asistat cu toti in ultimii ani la aceasta evidenta degradare a strazilor. Credeti ca Bucurestiul se poate scoate singur din acest impas?
M.Erbasu: Primarul trebuie sa stie ce cere. El trebuie sa convinga Guvernul ca Bucurestiul este Capitala. Pentru acest lucru, primarul trebuie sa aiba un staff de oameni tehnici, foarte bine pregatiti si sa convinga de la primul-ministru chiar pana la presedinte ca anumite lucruri trebuie facute si demarate urgent. Daca nu se iau masuri ca acele apartamente care au fost vandute fostilor chiriasi care au devenit proprietari si care se degradeaza, multe devin pe zi ce trece sa nu mai poata fi utilizate, in special la instalatii. Si aceasta ar trebui sa fie o prima masura pentru primarul Capitalei. O sa ajunga mii de apartamente in zece ani ca niste ghetouri, daca nu se iau masuri de imbunatatire a lor.
O.Andronic: Ar mai fi multe de discutat, dar timpul nostru s-a epuizat...
M.Erbasu: Eu as vrea sa spun ca pentru Bucuresti, daca nici de data aceasta nu se vrea sa se gandeasca foarte bine pe cine vom alege, atat ca primar general, cat si ca primari de sectoare, cat si la consilieri, in asa fel incat dupa patru ani sa nu mai spuna ca le pare rau; daca si de data asta nu vrem sa gandim si nu vrem sa facem ceea ce trebuie facut eu as spune ca ne meritam soarta