* Prima pagină * Căutare * Contact *
 


Cuprins

Introducere
Cuvânt înainte

I Preliminariile
   Clasa mijlocie are de aparat ...
   Nici o personalitate politica ...
   Toate partidele isi fac un titlu de glorie ...
   Intr-o campanie electorala seful echipei ...
   Calitatea de intelectual ...
   Vocea sefilor de campanie ...
   Campania electorala intre ...
II Primul tur - Candidatii se prezinta
   Ioan Pop de Popa
   Corneliu Vadim Tudor
   Gyorgy Frunda
   Adrian Paunescu
   Nicolae Manolescu
   Tudor Mohora
   Petre Roman
   Emil Constantinescu
   Ion Iliescu
   ANALIZE
III Turul al doilea - Fata-n fata cu telescpectatorii
   Ioan Pop de Popa
   Niculae Manolescu
   Petre Roman
   Ion Iliescu
   Emil Constantinescu
   Corneliu Vadim Tudor
   Tudor Mohora
   ANALIZE
IV Turul al treilea - Fata-n fata cu contracandidatii
   Emil Constantinescu
   Ioan Pop de Popa
   Corneliu Vadim Tudor
   Tudor Mohora
   Gyorgy Frunda
   Nicolae Manolescu
   Petre Roman
   Ion Iliescu
Bilanţuri, comentarii, premii
Statistica si politica
Faza finală
   "Finala Mare"
   "Finala Mica"
Dialoguri Post-electorale
   Noaptea legislativelor
   Cui dam voturile din turul 2?
   PRM trage concluzii
   PD Satisfactie bine temperata
   CDR - Euforia victoriei
Super finala turneului
   Ion Iliescu - Emil Constantinescu
Ziua Z
   Amintiri din viitor
ADDENDA
   Partide in campanie
   Partide in campanie (30 aug 1996)
   Aliante in campanie (19 aug 1996)
   Aliante in campanie (26 aug 1996)
   Radu Campeanu
   Gheorghe Funar
   Guvernul Presei Independente
   Rezultatele Turul 1
   Rezultatele finale ale alegerilor prezidentiale
   Regulamente de organizare si desfasurare a "Turneului candidatilor"
   Corespondente
   Un sondaj intarziat
 
Cuvant dupa

 

Carte/Capitol/Subcapitol: ADDENDA - Aliante in campanie (19 aug 1996)

Aliante in campanie
INVITATI:
Radu Berceanu (USD)
Calin Popescu Tariceanu (CDR)
Dan Trepcea (ANL)
19 AUGUST 1996

O. Andronic: avem astazi, in studio reprezentanti a trei aliante politice ce au inscris – in comun – candidati la presedintie. Care este particularitatea de baza a acestei formule?
D. Trepcea: Exista scopuri politice mai cuprinzatoare care vizeaza partidele respective. in general, electoratul este doritor sa vada forte politice carora are impresia ca le poate acorda votul. Notiunea aceasta de partid a fost identificata cu o anumita cota de scandal, de lideri care au fost, din diverse motive, mediatizati negativ si, de aceea este mult mai bine receptata notiunea de alianta, de coalitie care face inca odata sa primeze ideea de intelegere, de solidaritate si de consens. De aceea, aceasta alianta liberala totusi a reusit ca in scurt timp sa obtina un procentaj care ne face sa credem ca vom conta in competitie.
O. Andronic: Va multumesc, dle Trepcea. Domnule Tariceanu.
C.P. Tariceanu: Cred ca pozitia noastra este mult diferita de cea exprimata de colegul Dan Trepcea pentru ca danul reprezinta o formatiune politica cu o doctrina declarata liberala, am multe rezerve in acest sens. in cadrul Conventiei Democrate pe care o reprezint lucrurile stau altfel: este vorba de o tendinta liberala pe care o reprezentam, de o tendinta crestin-democrata, sustinuta de PNtCD si, in acelasi timp exista un curent civic. Toate aceste grupari sigur au interese comune generate de apartenenta la aceasta alianta si au tot interesul sa reliefeze si un punct de vedere particular. Noi consideram ca liberalismul este in momentul de fata – si nu pot sa nu ma refer la sondajele de opinie – in momentul de fata Partidul National Liberal este considerat principala forta politica liberala din Romania. De asemenea, nu pot sa nu remarc ca menirea noastra, dar si implicarea noastra vor fi diferite. Este mult mai usor sa vinzi un produs dorit, acceptat, decat sa vinzi un produs nou care trebuie sa concurezi cu imaginea, continutul lui.
D. Trepcea: imi cer scuze ca intervin, sigur ca sunt niste motive care conduc la crearea unor aliante, insa nici debutul Conventiei Democratice nu este scutit de anumite banuieli. Parerea mea este ca o miscare liberala care este sufocata de amploarea si de dimensiunea crestin-democratiei care este Conventia Democratica nu isi gaseste o reprezentare fata de forta politica pe care o reprezinta. Legitimitatea va fi obtinuta prin interesul pe care fiecare dintre partidele noastre vor reusi sa-l trezeasca electorilor. Fiecare dintre noi propune alternative dure sau mai putin dure, din punctul nostru de vedere.
O.Andronic: Domnule Berceanu, va aflati intre doi liberali… Situatia partidului dvs. in cadrul aliantei este oarecum deosebita fata de celelalte. La dvs., partidul domnului Cunescu poate sa para, la un moment dat, sufocat de personalitatea Partidului Democrat.
R. Berceanu: Eu as spune ca U.S.D. a fost deja larg cunoscuta, cel putin in campania electorala locala. Noi am avut legaturi intre cele doua partide de vreme indelungata, imediat dupa iesirea Partidului Social Democrat din Conventia Democratica. Si inainte de acest moment aveam anumite legaturi, pentru ca inainte noi aveam niste intalniri cu Conventia Democrata si acolo participa si P.S.D.R.-ul si in cadrul acelor intalniri pozitiile erau comune, apropiate si aceasta apropiere s-a facut intr-un timp destul de indelungat. acum, foarte curand, in toamna, vom participa la Congresul Internationalei Socialiste unde vom fi primiti ca membrii cu drepturi depline. Credem ca impreuna formam polul Social-Democrat din Romania la ora actuala. De altfel, rezultatul guvernarii graieste de la sine, P.D.S.R.-ul nici macar nu a facut o cerere ca sa asiste la aceste intalniri. intre cele doua partide nu am pus niciodata problema marimii celor doua, a numarului de membri, a ponderii in sondaje, pentru ca noi consideram ca pana la urma interesul este comun, asezarea pe liste se face dupa valoare, dupa alte criterii care depind de valoarea fiecarui partid si pana acum nu am avut nici un fel de probleme. Noi, inainte de a face aceasta alianta, am mai primit in Partidul Democrat o serie de partide mai mici. Credem ca, in orice caz, coagularea fortelor politice este absolut benefica pentru viata politica romaneasca.
O. Andronic: Va multumesc, dle Berceanu. in ce masura credeti ca electoratul poate sa perceapa mesaje comune si sa accepte astfel de aliante realizate, de regula, la varf, fara participarea directa a oamenilor? Domnule Tariceanu.
C.P.Tariceanu: Nu e un raspuns foarte usor de dat pentru ca nu as putea sa fac decat o analiza pe clase. Sa vorbesc mai intai de situatia Conventiei Democrate unde lucrurile sunt, intr-o oarecare masura, mai clare pentru ca este o formatiune binecunoscuta de acum pe scena politica; cred ca exista si perceptia electoratului ca aceasta formatiune este compusa din diverse curente politice, cum spuneam va ramane in sarcina noastra ca toti colegii nostri de alianta sa-si manifeste ideile ideologice. Cred ca la fel este si USD-ul, unde cele doua formatiuni au o culoare identica. Sa speram ca Opozitia va avea succesul pe care il merita Romania.
D. Trepcea: Succesul unei aliante politice nu este dat de data ei de nastere in raport cu evenimentele. alegeri vor mai fi, deci partidele noastre au trecut testul alegerilor locale, pe propriile lor picioare, insa, pentru noi este mult mai important sa realizam Uniunea Liberala.
O. Andronic: Domnule Trepcea, haideti sa punem degetul pe rana: dvs. credeti ca o alianta intre PL.’93 si P.a.C. este mai naturala decat intre P.N.L. si P.N.T.C.D. De ce?
D. Trepcea: Evident, pentru ca este vorba de partide politice care au deja o istorie. Noi am avut grup parlamentar comun, atat in Camera si in Senat. am sustinut anumite pozitii, anumite idei care au fost rodul unei gandiri comune. insa, in ceea ce priveste limitele in care se inscriu aceste nuante ele sunt cat se poate de clare. Nu este importanta revendicarea identitatii liberale, ci tocmai ceea ce decurge din substanta pe care noi trebuie sa o oferim acestei aliante. Exact schimbarea de care vorbea dl Tariceanu imi este teama ca va veni mai degraba din partea acestei aliante si eu sper sa fie asa pentru ca are curajul sa propuna solutii. Cred ca daca ar fi sa dam un fel de definitie, aliantele conjuncturale n-au sansa sa ajunga mai departe la o unificare. Celalalte – aliantele pe baze ideologice sunt cele care, mai departe, in timp au sansa sa duca la o unificare. Si cu asta ma opresc. Nu-i nimic rau intr-o alianta conjuncturala.
C.P.Tariceanu: Eu as spune – mai clar ca o alianta conjuncturala inseamna o alianta de supravietuire politica, pentru ca, in cazul ambelor partide nici nu poate fi vorba ca unul din ele – stand pe propriile picioare - sa treaca bara de 3 la suta. Punctul 2. am mai spus-o inainte si o repet. Partidul niciodata nu s-a distins : el a avut intotdeauna asa un fel de liberalism mai socializat. Cei care au vrut o fuziune liberala au parasit P.a.C.-ul in doua etape succesive. E o realitate pe care o constat si care conduce la concluzia ca astazi P.a.C.-ul nu poate fi realizat cu adevarat ca un partid liberal. in schimb, P.L.’ 93 a facut exces de liberalism incat a ajuns sa aduca contraservicii liberalismului din Romania si a asimilat liberalismul cu capitalismul salbatic. Si aceasta am vrut sa arat, ca intre cele doua partide nu exista o activitate politica, ci una legata de supravietuirea politica. Deci, cred ca am dreptul in aceasta discutie sa-mi spun punctul de vedere.
O. Andronic: as reveni la o idee care implica si formatiunile din care faceti parte. E vorba de doua pozitii: de un anumit sentiment de frustrare pe care l-au avut cei care au facut parte din Conventia Democrata, dar si un sentiment de “satisfacere” care vine din partea Partidului National Liberal. Daca aNL-ul lupta pentru supravietuire, PNL-ul pare ca si-a asigurat aceasta supravietuire intrand in Conventie. Sunteti de acord cu aceasta idee:
C. P. Tariceanu: Nu. am sa va rog sa realizati un sondaj de opinie pe ultimii doi ani si o sa vedeti urmatorul lucru: PNL-ul a intrat cu o zestre foarte subtire in Conventie, poate recunoasterea unor structuri teritoriale, dar cu o imagine slabita in urma greselilor facute in cascada de conducerea trecuta, cu esecul alegerilor parlamentare din 1992. aceasta realitate se situa in jurul a 2 la suta in 1995. Ultimele trei sondaje releva un procent de 21 la suta simpatie in cadrul Conventiei, ceea ce inseamna 6-7 la suta la nivel national. Sa stiti ca un miracol nu exista, dar o explicatie clara exista, prin mesajul politic pe care noi l-am dat in nenumarate randuri, reconstructia partidului, deci un cumul de factori care au refacut imaginea partidului. Sigur ca alegerile, in ceea ce priveste Conventia Democratica, in sistemul acesta de vot pe liste, nu va putea indica un raport clar de simpatii intre formatiuni. Nu stiu daca sondajele vor putea sa faca acest lucru, dupa parerea mea cu un grad destul de scazut de probabilitate, dar in orice caz este si in interesul nostru sa facem acest lucru.
D. Trepcea: Eu cred, de asemenea ca sondajele de opinie sunt importante, dar ele nu pot constitui elemente cu adevarat solide in ceea ce priveste un comportament politic. Noi nu putem sa extrapolam experiente simulatoare in realitate cu un procent de identificare de suta la suta. Dupa parerea mea, important este momentul post-electoral, cand se va constitui noua majoritate parlamentara, care speram sa fie compusa si din cei care se afla la aceasta masa si care pot coopera intr-un mod precis. Dar eu cred ca important este ca electoratul sa inteleaga solutiile propuse, pe care cautam sa le explicitam astazi.
R. Berceanu: in orice caz, eu as spune ca daca PNL-CD si cu PaC ar forma o grupare separata, cred ca ar creste inca odata procentul in favoarea lor. aceasta coagulare politica este si va fi benefica. acum, revenind la U.S.D.: avem in intentie sa incercam sa mai largim aceasta uniune pe acest criteriu al Conventiei Democrate, si pot sa recunosc aici ca PDaR, Partidul Umanist erau formatiuni politice care erau apropiate de ideile noastre. acum, din pacate lucrurile nu evolueaza asa cum am dori. Chiar la emisiunea dvs., la aceasta masa, dl Surdu a facut niste referiri … Dar referitor la cele 2 miliarde, dl Surdu le-a folosit mult inaintea PDSR-ului. a fost surprinzator ca dl Surdu chiar dumnealui a reluat aceasta tema, la vremea respectiva si acel raport facut de dl Vatasescu, in legatura cu aceste sume si acesta a fost acceptat de toata lumea, nu a fost nimeni impotriva, a fost chiar un cuvant PRO de felul cum s-au cheltuit banii, multi au spus ca s-au cheltuit chiar prea putini bani fata de situatia dificila a tarii din momentul respectiv, au fost cheltuite din cele 1,7 miliarde - 0,5 miliarde erau niste angajamente cu titlu personal care nu au intrat in discutie – pentru zootehnie. apoi, cam 0,25 au fost pentru consumul populatiei care ….dar poate unii isi mai aduc aminte, atunci s-a mai si importat niste lapte praf, zahar si alte produse si 0, 25 miliarde au fost pentru importuri.
O. Andronic: inainte de a incheia aceasta emisiune, v-as mai pune o singura intrebare: ati avea curajul sa introduceti in programul electoral al aliantelor pe care le reprezentati programul de lucru de sase zile pe saptamana?
D. Trepcea: acest lucru se poate face la nivelul intreprinderii respective. Eu nu pot sa introduc saptamana de sase zile in programul meu, acest lucru depinde de intreprinderile respective, sa hotarasca singure cate zile lucreaza.
R. Berceanu: as putea sa merg si eu pe ideea asta de a ocoli raspunsul. asta este realitatea. Pana la urma ideea ca de la Guvern sau de la Parlament se merge pe o anumita impunere este o idee centralista. a lasa aprecierea libera cu privire la saptamana de lucru este cea mai simpla solutie. Noi mergem pe ideea ca un bun deja dobandit este un bun castigat. Ideea pe care noi dorim sa o promovam si pe care vrem sa o introducem in programul nostru este de a eficientiza cele 5 zile de lucru. Vreau sa va spun ca noi acum nu lucram nici cinci zile. La noi exista vinere scurta, care nu exista in alte tari.
O. Andronic: Domnule Tariceanu, un guvern format de Conventia Democratica ar putea introduce in programul sau de guvernare un asemenea punct?
C. P. Tariceanu: Lucrurile trebuiesc privite diferentiat. Sunt intreprinderi industriale care lucreaza, probabil, numai cinci zile pe saptamana, care produc pe stoc sau lucruri nu neaparat necesare; de aici apar blocaje economice s.a.m.d. Eu ma gandesc la altceva: uitati-va la toate structurile locale care nu fac fata, nu sunt bine instruite, nu au productivitate. acest lucru trebuie realizat cu maxima seriozitate si responsabilitate.

<< ADDENDA - Partide in campanie (30 aug 1996) ||| ADDENDA - Aliante in campanie (26 aug 1996) >>
| | Citiri: 5209 |

 
Copyright © 2005 - 2020 - Editura AlegRO